DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

crutsi/crutse

crutsi/crutse (crú-tsi) sf cruts (crútsĭ) – dauã cumãts di lemnu (cheatrã, asimi, etc.) bãgati ncrutsishalui unã pisti-alantã tra s-facã un semnu tsi sh-u-adutsi cu luguria pri cari fu ncãrfusit Hristolu; semnul a crishtinãtatiljei; cãrutsi;
(expr:
1: crutsi (di trup, tser) = ilji, mesea-a truplui, mesea-a tserlui;
2: hiu cu crutsea n cap (n suflit) = hiu om ndreptu tsi nu mindueashti (nu fatsi) lãets;
3: nj-fac crutsea = (i) mi ncrutsescu, mi ncljin la Dumnidzã; (ii) mi ciudisescu, mi-apurisescu, nj-fac thamã, thãmãsescu, etc.; (iii) mi ndreg, hiu etim ti moarti;
4: ãlj bag crutsea a unui lucru; nj-fac crutsea dupã measã = bitisii measa; l-lugursescu un lucru bitisit, mortu, lu-agãrshescu lucrul;
5: iu si-l vedz, crutsea s-tsã fats = ma s-lu-astalj un om tsi-l shtii arãu, va s-ti-afireshti di el)
{ro: cruce}
{fr: croix}
{en: cross}
ex: di un lemnu fats: sh-crutsi sh-lupatã; bashi crutsea; la pãtigiuni s-arucã crutsea tu baltã; sh-eara cu crutsea n cap
(expr: eara om ndreptu); ne draclu s-lu vedz, ne crutsea s-tsã fats; preftul, cãndu-l vidzu, sh-featsi crutsea
(expr: s-ciudisi multu, sh-featsi thamã); crutsea trets ãn gurã, ca crutsea s-ti usuts; nu ti vidzui pãnã tora s-tsã fats crutsea
(expr: s-ti ncljinj); mi duc sã-nj fac unã crutsi
(expr: mi duc s-mi ncljin); cãndu luna di crutsi tricu
(expr: di giumitatea-a tserlui, a noaptiljei); mi doari tu crutsi
(expr: mesea, ilja, cãrtsioara); bãgarã sã-sh facã crutsea
(expr: nchisirã si s-ciudiseascã multu); bagã-lj crutsea
(expr: agãrsha-u, alasã-u moartã luguria); dupã tsi mãcarã shi sh-featsirã crutsi
(expr: dupã tsi bitisirã di mãcari)

§ cãrutsi/cãrutse (cã-rú-tsi) sf cãruts (cã-rútsĭ) – (unã cu crutsi)
ex: avea nã cãrutsi (crutsi) tu frãmti

§ crutsicã (cru-tí-cã) sf crutsits (cru-tsítsĭ) – crutsi njicã
{ro: cruciuliţă}
{fr: petite croix}
{en: small cross}

§ crutsicãljuri (cru-tsi-cắ-ljĭurĭ) sf pl – loclu iu dauã cãljuri s-andãmusescu (s-astalji, sã ncrutsiljadzã) shi fac ca unã crutsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cutreambur1

cutreambur1 (cu-treám-burŭ) (mi) vb I cutrimburai (cu-trim-bu-ráĭ), cutrimburam (cu-trim-bu-rámŭ), cutrimburatã (cu-trim-bu-rá-tã), cutrimburari/cutrimburare (cu-trim-bu-rá-ri) – (loclu) s-minã dinapandiha cãndu s-fatsi un cutrem; s-mutã loclu; truplu-nj si minã fãrã vrearea-a mea (di-arcoari, di fricã, etc.); (ãnj) trec hiori di-arcoari prit trup; mi trec hiorlji cã mi aspar multu; aduchescu unã mari asparizmã; cutrembur, cutreamur, cutremur, cutramur, treambur, trimbur, treamur, tremur, tramur; clatin, clãtin, cleatin, scutur; ãnhiuredz, nhiuredz; ãnfricushedz, nfricushedz, fricushedz, fricuescu, fric, nfric, nfrichedz, lãhtãrsescu, trumuxescu, trumãxescu, crutsescu; bubuescu, cutrumuredz, cishiescu, cishuescu, cishescu, trunduescu
{ro: cutremura, tremura, scutura, (se) înfiora, îngrozi}
{fr: secouer; trembler; frémir; (s’)épouvanter}
{en: shake; tremble; quiver; flicker; rustle; frighten, terrify}
ex: sh-muntsã s-cutrimburarã (trimurarã); s-cutrimburã loclu; si-lj vedz, s-ti cutreamburi (lãhtãrseshti); tsã si cutrimbura sh-cãmeasha di pri tini
(expr: lãhtãrseai multu di multu!); cara dau di-l ved huzmichearlu aestu, suflitlu nji si cutreamburã

§ cutrembur1 (cu-trém-burŭ) (mi) vb I cutrimburai (cu-trim-bu-ráĭ), cutrimburam (cu-trim-bu-rámŭ), cutrimburatã (cu-trim-bu-rá-tã), cutrimburari/cutrimburare (cu-trim-bu-rá-ri) – (unã cu cutreambur1)
ex: mi cutrimburai (nj-tricurã hiorlji tu trup) di-atseali tsi vidzui

§ cutrimburat (cu-trim-bu-rátŭ) adg cutrimburatã (cu-trim-bu-rá-tã), cutrimburats (cu-trim-bu-rátsĭ), cutrimburati/cutrimburate (cu-trim-bu-rá-ti) – (loclu) tsi s-ari minatã dinapandiha cãndu s-featsi un cutrem; tsi-lj trec hiori di-arcoari i fricã prit trup; tsi-lj s-ari faptã multã fricã; tsi easti multu aspãreat; cutrimurat, cutrãmurat; trimburat, trimurat, trãmurat, clãtinat, clitinat, scuturat; ãnhiurat, nhiurat; ãnfricushat, nfricushat, fricushat, fricuit, fricat, nfricat, lãhtãrsit, trumuxit, trumãxit, crutsit; bubuit, cutrumurat, cishiit, cishuit, cishit, trunduit
{ro: cutremurat, tremurat, scuturat, înfiorat, îngrozit}
{fr: secoué; tremblé; frémi; épouvanté}
{en: shaken; trembled; quivered; flickered; rustled; frightened, terrified}
ex: lumi cutrimburatã (lãhtãrsitã) di pãngãnj arãi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hior

hior (hi-órŭ) sm hiori (hi-órĭ) – sãntiri (sãmtsãri, duchiri, hir) tsi treatsi prit truplu-a omlui cãndu lj-easti multã arcoari (fricã, vreari, lãngoari, etc.) sh-cari-l fac s-treamburã (s-amurtsascã i si sã mpirushadzã); hiurari, nhiurari, hir, furnits (fig)
{ro: fior}
{fr: frisson, bouffée de fièvre}
{en: shiver (from cold, fever), shudder, thrill}
ex: lumea fu trunduitã di un hior; hiori (hiri) di fricã

§ hir2 (hírŭ) sn hiri/hire (hí-ri) – (unã cu hior)
ex: hiri, hiri, (hiori, hiori) arãts prit pãltãri; un hir (hior) aratsi nã tricu prit cheptu; hiri-hiri-lj si dutsea prit trup (hiori-hiori ãlj tritsea prit trup, trimbura tut); nj-trec hiri-hiri prit trup; carnea-nj si fãtsea hiri-hiri

§ nhiuredz (nhi-u-rédzŭ) (mi) vb I nhiurai (nhi-u-ráĭ), nhiuram (nhi-u-rámŭ), nhiuratã (nhi-u-rá-tã), nhiurari/nhiurare (nhi-u-rá-ri) – l-fac pri cariva s-asparã multu; l-fac pri cariva s-treamburã (di-aspãreari, di-arcoari, etc.); nj-trec hiori prit trup (di-arcoari, heavrã, fricã, nearãvdari, etc.); hiuredz, vitsãrescu, trihir, trihiredz, aspar, lãhtãrsescu, treambur, cutreambur, etc.
{ro: înfiora, tremura (de frică, frig, nerăbdare)}
{fr: frissoner; frémir de peur}
{en: shiver (from cold, fever), shudder, shake, be thrilled}
ex: apili si nhiurarã (treamburã); mi nhiurai tu valea-atsea aratsi

§ nhiurat (nhi-u-rátŭ) adg nhiuratã (nhi-u-rá-tã), nhiurats (nhi-u-rátsĭ), nhiurati/nhiurate (nhi-u-rá-ti) – tsi easti faptu si s-asparã multu; tsi treamburã (di-aspãreari, di-arcoari, etc.); tsi-lj trec hiori prit trup (di-arcoari, heavrã, fricã, nearãvdari, etc.); hiurat, trihirat, aspãreat, lãhtãrsit, tsi treamburã, etc.
{ro: înfiorat, care tremură (de frică, frig, nerăbdari)}
{fr: frissoné; frémissant de peur}
{en: who is shivering (from cold, fever), shuddering, shaking, being thrilled}
ex: strigã el nhiurat

§ nhiurari/nhiurare (nhi-u-rá-ri) sf nhiurãri (nhi-u-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si nhiureadzã i easti nhiurat; hiurari, trihirari, aspãreari, lãhtãrsiri, cutrimburari, trimburari, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ini/ine

ini/ine (í-ni) sf pl – lugurii tsi suntu ca hiri lundzi sh-nitoarsi, tsi s-aflã tu erghi (zãrzãvãts, yiitãts, carni, nevri, etc.); hiri lundzi sh-nitoarsi tsi s-aflã tu planti, dit cari s-fac tsãsãturli; lugurii ca hiri lundzi tsi s-aflã tu yiitãts (tu carni, nevri, etc.);
(expr: mi treatsi prit ini = mi trec hiori (treambur di fricã, di-arcoari, etc.); mi nhiuredz)
{ro: fibre}
{fr: fibres}
{en: fibers}
ex: a pãstãljlor scoati-lã hirili, ma nu shi inili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

piridau

piridau (pi-ri-dáŭ) vb I piridai (pi-ri-dáĭ), piridam (pi-ri-dámŭ), piridatã (pi-ri-dá-tã), piridari/piridare (pi-ri-dá-ri) – (trã pulj) scot bots (tsiuri, shuirãturi, cãntitsi i bãteri) suptsãri, lishoari sh-mushati din gurã; tsiur, tsiripedz, jiuredz, chiur, chiuredz, nciuredz
{ro: ciripi}
{fr: gazouiller}
{en: chirp, twitter, warble}
ex: cu dor mari pirida (tsiura) puljlji

§ piridat (pi-ri-dátŭ) adg piridatã (pi-ri-dá-tã), piridats (pi-ri-dátsĭ), piridati/piridate (pi-ri-dá-ti) – (pulj) tsi ari scoasã bots (tsiuri, shuirãturi, etc.); tsiurat, tsiripat, jiurat, chiurat, nciurat
{ro: ciripit}
{fr: qui a gazouillé}
{en: who has chirped, twittered, warbled}

§ piridari/piridare (pi-ri-dá-ri) sf piridãri (pi-ri-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva jiureadzã; tsiurari, tsiripari, jiurari, chiurari, nciurari
{ro: acţiunea de a ciripi; ciripit}
{fr: action de gazouiller; gazouillement}
{en: action of chirping, of twittering, of warbling}
ex: nãsã piridarea (tsiurarea) shi spuni hãrioasã

§ pilidau (pi-li-dáŭ) vb I pilidai (pi-li-dáĭ), pilidam (pi-li-dámŭ), pilidatã (pi-li-dá-tã), pilidari/pili-dare (pi-li-dá-ri) – (unã cu piridau)

§ pilidat (pi-li-dátŭ) adg pilidatã (pi-li-dá-tã), pilidats (pi-li-dátsĭ), pilidati/pilidate (pi-li-dá-ti) – (unã cu piridat)

§ pilidari1/pilidare (pi-li-dá-ri) sf pilidãri (pi-li-dắrĭ) – (unã cu piridari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

treambur1

treambur1 (treám-burŭ) vb I trimburai (trim-bu-ráĭ), trimburam (trim-bu-rámŭ), trimburatã (trim-bu-rá-tã), trimburari/trimburare (trim-bu-rá-ri) – (loclu) s-minã dinapandiha cãndu s-fatsi un cutrem; truplu-nj si minã fãrã vrearea-a mea (di-arcoari, di fricã, etc.); (frãndzãli) s-minã tu bãtearea-a vimtului; ãnj trec hiori tu trup (di arcoari, di fricã, etc.); trimbur, trembur, treamur, tremur, tramur, cutreambur, cutrembur, cutreamur, cutremur, cutramur; ãnhiuredz, nhiuredz; ãnfricushedz, nfricushedz, fricushedz, fricuescu, fric, nfric, nfrichedz, lãhtãrsescu, trumuxescu, trumãxescu, crutsescu; bubuescu, cutrumuredz, cishiescu, cishuescu, cishescu, trunduescu; firfiredz (frãndza);
(expr: nj-treamburã dintsãlj = lj-scãrcic dintsãlj)
{ro: tremura, frisona; (se) înfiora, îngrozi; foşni}
{fr: trembler, frémir, (s’)épouvanter}
{en: tremble, shake, frighten, terrify, vibrate; rustle (leaves)}
ex: dupã tsi dzãsi aesti zboari, acãtsã s-treamburã loclu; s-aspãre shi trimbura ca vearga (lãhtãrsea) ditru apã; plãndzi sh-treamburã ca pulj; acãtsã s-treamburã shi s-adarã guvojdi cu dintsãlj di fricã; unã boatsi, cari fãtsea s-treamburã muntsãlj shi pãdurli; acãtsã sã-lj treamburã carnea di pri nãsã ca nã frundzã scuturatã di vimtu

§ trembur1 (trém-burŭ) vb I trimburai (trim-bu-ráĭ), trimburam (trim-bu-rámŭ), trimburatã (trim-bu-rá-tã), trimburari/trimburare (trim-bu-rá-ri) – (unã cu treambur1)
ex: lj-trimburã carnea di pi el di inati

§ trimbur (trím-burŭ) vb I trimburai (trim-bu-ráĭ), trimburam (trim-bu-rámŭ), trimburatã (trim-bu-rá-tã), trimbura-ri/trimburare (trim-bu-rá-ri) – (unã cu treambur1)

§ trimburat (trim-bu-rátŭ) adg trimburatã (trim-bu-rá-tã), trimburats (trim-bu-rátsĭ), trimburati/trimburate (trim-bu-rá-ti) – tsi s-ari minatã (loclu) dinapandiha cãndu s-featsi un cutrem; tsi-lj trec hiori di-arcoari i fricã prit trup; tsi s-minã tu bãtearea-a vimtului (frãn-dzãli); trimurat, trãmurat, cutrimburat, cutrimurat, cutrãmurat; ãnhiurat, nhiurat; ãnfricushat, nfricushat, fricushat, fricuit, fricat, nfricat, lãhtãrsit, trumuxit, trumãxit, crutsit; bubuit, cutrumurat, cishiit, cishuit, cishit, trunduit; firfiridzat (frãndza)
{ro: tremurat, frisonat; înfiorat, îngrozit; foşnit}
{fr: tremblé, frémi, épouvanté}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

trihiredz

trihiredz (tri-hi-rédzŭ) (mi) vb I trihirai (tri-hi-ráĭ), trihiram (tri-hi-rámŭ), trihiratã (tri-hi-rá-tã), trihirari/trihirare (tri-hi-rá-ri) – l-fac pri cariva s-asparã multu; l-fac pri cariva s-treamburã di-aspãreari; nj-trec hiori prit trup di fricã; trihir, nhiuredz, hiuredz, aspar, lãhtãrsescu, cutreambur, treambur, etc.
{ro: înfiora, tremura (de frică, de frig, de nerăbdari)}
{fr: frissoner; frémir de peur}
{en: shiver (from cold, fever), shudder, shake, be thrilled}
ex: nj-si trihirã (nj-si nhiurã) tut truplu

§ trihir (trí-hirŭ) (mi) vb I trihirai (tri-hi-ráĭ), trihiram (tri-hi-rámŭ), trihiratã (tri-hi-rá-tã), trihira-ri/trihirare (tri-hi-rá-ri) – (unã cu trihiredz)
ex: arucã unã mutritã la earbã shi, cãndu vidzu cãlcadza, lji si trihirã truplu

§ trihirat (tri-hi-rátŭ) adg trihiratã (tri-hi-rá-tã), trihirats (tri-hi-rátsĭ), trihira-ti/trihirate (tri-hi-rá-ti) – tsi easti faptu si s-asparã multu; tsi treamburã di-aspãreari; tsi-lj trec hiori prit trup di-arcoari; nhiurat, hiurat, aspãreat, lãhtãrsit, tsi treamburã, etc.
{ro: înfiorat, care tremură (de frică, de frig, de nerăbdari)}
{fr: frissoné; frémissant de peur}
{en: who is shivering (from cold, fever), shuddering, shaking, being thrilled}

§ trihirari/trihirare (tri-hi-rá-ri) sf trihirãri (tri-hi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva trihireadzã; nhiurari, hiurari, aspãreari, lãhtãrsiri, cutrimburari, trimburari, etc.
{ro: acţiunea de a (se) înfiora, de a tremura (de frică, de frig, de nerăbdari); înfiorare, tremurare}
{fr: action de frissoner; de frémir de peur; frissonnement, frémissement de peur}
{en: action of shivering (from cold, fever), of shuddering, of shaking, of being thrilled}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã