|
|
histrã
histrã (hís-trã) sf – vedz tu xistrii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: xistriiarhistratigho
arhistratigho (ar-hi-stra-ti-ghó) sm arhistratigadz (ar-ti-stra-ti-ghádzĭ) – unã cu arhistratigo
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: arhistratigoarhistratigo
arhistratigo (ar-hi-stra-ti-ghó) sm arhistratigadz (ar-ti-stra-ti-ghádzĭ) – caplu-a tutulor ascherilor dit unã vãsilii
{ro: generalisim}
{fr: généralissime}
{en: generalissimo}
arinde
arinde (a-rin-dé) sm arindedz (a-rin-dédzĭ) – hãlati tsi ari un i dauã cãtsuti astãsiti pi-unã cumatã di lemnu, cu cari omlu (ma-rangolu) aradi (arindiseashti) unã fatsã di scãndurã tra s-u facã ischi; rinde, rindeauã, strug, rucani, arucani
{ro: rindea}
{fr: rabot}
{en: (bench) plane}
§ rinde (rin-dé) sm rindedz (rin-dédzĭ) – (unã cu arinde)
§ rindeauã (rin-deá-ŭã) sf rindei (rin-déĭ) – (unã cu arinde)
§ arindisescu (a-rin-di-sés-cu) vb IV arindisii (a-rin-di-síĭ), arindiseam (a-rin-di-seámŭ), arindisitã (a-rin-di-sí-tã), arindisiri/arindisire (a-rin-di-sí-ri) – omlu (marangolu) tsi lucreadzã (da) cu-arindelu tra s-ischeadzã scãndurili; arãndisescu, arundisescu, struguescu, aruncãsescu, arucãnsescu
{ro: struji}
{fr: raboter}
{en: plane}
§ arindisit (a-rin-di-sítŭ) adg arindisitã (a-rin-di-sí-tã), arindisits (a-rin-di-sítsĭ), arindisiti/arindisite (a-rin-di-sí-ti) – (fatsã, lemnu, scãndurã) tsi easti datã (ischeatã) cu arindelu; arãndisit, arundisit, struguit, aruncãsit, arucãnsit
{ro: strujit}
{fr: raboté}
{en: planed}
§ arindisiri/arindisire (a-rin-di-sí-ri) sf arindisiri (a-rin-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arindiseashti tsiva; arãndisiri, arundisiri, struguiri, aruncãsiri, arucãnsiri
{ro: acţiunea de a struji; strujire}
{fr: action de raboter}
{en: action of planing}
§ arãndisescu (a-rãn-di-sés-cu) vb IV arãndisii (a-rãn-di-síĭ), arãndiseam (a-rãn-di-seámŭ), arãndisitã (a-rãn-di-sí-tã), arãndisiri/arãndisire (a-rãn-di-sí-ri) – (unã cu arindisescu)
§ arãndisit (a-rãn-di-sítŭ) adg arãndisitã (a-rãn-di-sí-tã), arãndisits (a-rãn-di-sítsĭ), arãndisiti/arãndisite (a-rãn-di-sí-ti) – (unã cu arindisit)
§ arãndisiri/arãndisire (a-rãn-di-sí-ri) sf arãndisiri (a-rãn-di-sírĭ) – (unã cu arindisiri)
cinghine
cinghine (cin-ghi-né) sm, sf cinghistrã (cin-ghis-trã), cinghinedz (cin-ghi-nédzĭ), cinghistri/cinghistre (cin-ghis-tri) – un tsi fatsi parti dit unã mileti vinjitã dit locurli di cãtã India sh-cari s-aflã arãspãnditã tu tuti craturli dit Ivropi (cari nu sta tu-un loc ma s-minã cu tendili dit un loc tu-alantu); yiptu, ghiftu, curbet
{ro: ţigan}
{fr: tsigane}
{en: gypsy}
§ cinghii/cinghie (cin-ghí-i) sf cinghii (cin-ghíĭ) – ghiftã giucãtoari; ceanghii
{ro: dansatoare ţigancă; baiaderă}
{fr: tsigane danseuse; bayadère}
{en: Gypsy dancing girl}
ex: s-adarã ca cinghii (sã ndreadzi ca unã ghiftã giucãtoari); s-frãndzi ca unã cinghii (sh-frãndzi truplu ca unã ghiftã giucãtoari)
§ ceanghii/ceanghie (cĭan-ghí-i) sf ceanghii (cĭan-ghíĭ) – (unã cu cinghii)
cinghistrã
cinghistrã (cin-ghis-trã) sf – vedz tu cinghine
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cinghinemãyii/mãyie
mãyii/mãyie (mã-yí-i) sf mãyii (mã-yíĭ) – atsea tsi-l fatsi omlu (i lucrul) s-aibã puteari (trã ciudii) tsi easi nafoarã di nomurli a fisiljei ashi cum li shtii shi li aducheashti lumea; atsea tsi fac mandisili di s-ciudiseashti dunjaea; mãghii, amayi, amai, mayi, mãndii, vãscãnii; (fig: mãyii = mãsturilji)
{ro: farmece, vrajă}
{fr: charme, sortilège}
{en: spell, charm}
ex: cama multu agiutã mãyia dicãt lituryia; un paradis di mãyii
§ amayi/amaye (a-má-yi) sf amãyi (a-mắyĭ) – (unã cu mãyii)
ex: lji s-asparsirã amãyili; va-nj fac, laea, nã amayi; lji feci amãyi
§ amai/amae (a-má-i) sf amãi (a-mắĭ) – (unã cu mãyii)
§ mãyipsescu (mã-yip-sés-cu) vb IV mãyipsii (mã-yip-síĭ), mãyipseam (mã-yip-seámŭ), mãyipsitã (mã-yip-sí-tã), mãyipsiri/mãyipsire (mã-yip-sí-ri) – ãlj fac mãyi (tra s-patã tsiva icã s-adarã lucri tsi (i) nu poati s-li facã altã soi, i (ii) nu vrea li-adra di-aradã shi (iii) multi ori fãrã sã shtibã cã li-adarã); fac lucri (ca trã ciudii) tsi nu urmeadzã nomurli a fisiljei; amãyipsescu, mãghipsescu, mãndipsescu, nãmãtisescu, numãtsescu, ncãntu, cãntu; cãrmuescu
{ro: fermeca, vrăji}
{fr: charmer, ensorceler; jeter des sorts}
{en: bewitch, put a spell on, charm}
§ mãyipsit (mã-yip-sítŭ) adg mãyipsitã (mã-yip-sí-tã), mãyipsits (mã-yip-síts), mãyipsiti/mãyipsite (mã-yip-sí-ti) – tsi easti faptu s-aibã puteari tsi easi nafoarã di nomurli a fisiljei; tsi easti faptu s-adarã lucri fãrã vrearea-a lui (tsi nu vrea li-adra di-aradã sh-multi ori fãrã sã shtibã cã li-adarã); amãyipsit, mãghipsit, mãndipsit, nãmãtisit, numãtsit, ncãntat, cãntat; cãrmuit
{ro: fermecat, vrăjit}
{fr: ensorcelé, enchanté}
{en: bewitched, who is under a spell, charmed, enchanted}
ex: loclu aestu va hibã mãyipsit, va hibã loc nicurat sh-cãntat
§ mãyipsiri/mãyipsire (mã-yip-sí-ri) sf mãyipsiri (mã-yip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arucã amãyi; amãyipsiri, mãghipsiri, mãndipsiri, nãmãtisiri, numã-tsiri, ncãntari, cãntari; cãrmuiri
mudhistrã
mudhistrã (mu-dhís-trã) sf mudhistri/mudhistre (mu-dhís-tri) – unã cu mudistrã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: mudistrãxistrii/xistrie
xistrii/xistrie (csis-trí-i) sf xistrii (csis-tríĭ) – hãlati (soi di cheaptin) cu cari s-curã (s-cheaptinã) perlu-a prãvdzãlor (ma multu a caljlor); histrii, sistrã
{ro: ţesală}
{fr: étrille}
{en: curry, horse-comb}
§ histrii/histrie (his-trí-i) sf histrii (his-tríĭ) – (unã cu xistrii)
§ sistrã (sís-trã) sf sistri/sistre (sís-tri) – (unã cu xistrii)
§ xistrã (csís-trã) sf xistri/xistre (csís-tri) – hãlati (soi di cutsut) cu cari s-aradi di-aloat cãpistearea dupã frimintari; hãlati cu cari s-aradi fatsa-a unui lucru (di murdãrilji, di gljatsa di pri geami, di bueaua veaclji di pri lemnu, di coaja di pri pãtãts, etc.); histrã, rendã, rendi, rendzã, arendã, arendzã
{ro: răzuitoare}
{fr: râcloir, râpe}
{en: scraper}
§ histrã (hís-trã) sf histri/histre (hís-tri) – (unã cu xistrã)
§ xistrisescu (csis-tri-sés-cu) vb IV xistrisii (csis-tri-síĭ), xistriseam (csis-tri-seámŭ), xistrisitã (csis-tri-sí-tã), xistrisiri/xistrisire (csis-tri-sí-ri) – cur (cheaptin, vurtsusescu) chealea-a unei pravdã (di-aradã un cal) cu xistria; sistrisescu, histrisescu
{ro: ţesăla}
{fr: étriller}
{en: curry (horse)}
§ xistrisit (csis-tri-sítŭ) adg xistrisitã (csis-tri-sí-tã), xistrisits (csis-tri-sítsĭ), xistrisiti/xistrisite (csis-tri-sí-ti) – (pravdã) tsi easti curatã (chiptinatã, vurtsusitã) cu xistria; sistrisit, histrisit
{ro: ţesălat}
{fr: étrillé}
{en: curried (horse)}
§ xistrisiri/xistrisire (csis-tri-sí-ri) sf xistrisiri (csis-tri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã pravdã easti xistrisitã; sistrisiri, histrisiri, timari
{ro: acţiunea de a ţesăla; ţesălare}
{fr: action d’étriller}
{en: action of currying (horse)}