|
|
aeari
aeari (a-ĭá-ri) sf aeri (a-ĭérĭ) – mutrirea-a zigãljei tra si s-veadã ma s-yixeascã ghini; atsea tsi-l fatsi un lucru (cãntari, sãhati, minti, etc.) s-hibã tamam cum lipseashti; minti (giudicatã) tamam (bunã, cum lipseashti);
(expr: nj-yin tu aeari = di-aclo iu li-aveam chirutã, aduchescu tora tsi s-fatsi deavãrliga di mini)
{ro: aiar, exactitu-dinea unei balanţe, a unui ceas, a unui spirit, etc.; raţionament}
{fr: exactitude d’une balance, d’une montre, d’un esprit; raison; jugement}
{en: accuracy of a balance (watch, reasoning, etc.)}
ex: loai aearea a cãntariljei (s-ved ma s-yixeascã cum lipseashti); feci aeari cãntarea; lo si sh-yinã tu aeari
(expr: s-aducheascã tsi s-fatsi deavãrliga, cã sh-u ari tutã mintea tamam); u chirush aearea (mintea, giudicata)
ascapit2
ascapit2 (as-cá-pitŭ) vb I ascãpitai (as-cã-pi-táĭ), ascãpitam (as-cã-pi-támŭ), ascãpitatã (as-cã-pi-tá-tã), ascãpitari/ascãpitare (as-cã-pi-tá-ri) – (soarili, luna, steaua) dipuni shi s-fatsi cãipi n dzari cãndu apuni; mi fac afan; scapit, apun, cher/cheari, surupseashti (soarili, luna, steaua); (fig: ascapit = (i) cãipusescu, mi fac afandu n dzari, dupã dzeanã; (ii) slãghescu, scad cu sãnãtatea, cher di-aveari, urfãnipsescu, etc.; (iii) mor, lji ncljid ocljilj, mi duc pri lumea-alantã; etc.)
{ro: scăpăta, apune (soarele, luna, stelele); dispare (la orizont, după o culme)}
{fr: se coucher (en parlant des astres); disparaître à l’horizon}
{en: (talking about sun, moon, stars) set, go down; disappear beyond a mountain, horizon, etc.}
ex: tsi mushat ascapitã (apuni) soarili; di cum apirea pãnã ascãpita, di pri lucru nu s-muta; soarili ascapitã tu oara optu seara; cãt ascãpitarã (s-chirurã, cãipusirã, s-featsirã afanj) alantsã dupã dzeanã; ascãpitã (tricu sh-nu s-vidzu dupã) dzeana frati-su cãtrã n hoarã; lj-vidzum dauã minuti pãnã ascãpitarã dupã dzeanã; li-ascãpitã (fig: li featsi s-nu mata s-veadã); fudzi, ascapitã (s-fatsi afan), nu s-veadi; eara unãoarã cu multã tutiputã, tora ascãpitã (urfãnipsi); ascãpitã di dunjaea-aestã (fig: muri)
§ ascãpitat2 (as-cã-pi-tátŭ) adg ascãpitatã (as-cã-pi-tá-tã), ascãpitats (as-cã-pi-tátsĭ), ascãpitati/ascãpitate (as-cã-pi-tá-ti) – tsi ari ascãpitatã (soarili, luna, steaua); scãpitat, apus, chirut, surupsit (soarili, luna, steaua)
{ro: scăpătat, apus (soarele, luna, stelele); dispărut (la orizont, după o culme)}
{fr: couché (en parlant des astres); disparu à l’horizon}
{en: (talking about sun, moon, stars) set, gone down; disappeared beyond a mountain, horizon, etc.}
§ ascãpitari2/ascãpitare (as-cã-pi-tá-ri) sf ascãpitãri (as-cã-pi-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu ascapitã tsiva; scãpitari, apuneari, apuniri, chireari, surupsiri (soarili, luna, steaua)
{ro: acţiunea de a scăpăta, de a apune (soarele, luna, stelele); de a dispare (la orizont, după o culme); scăpătare}
{fr: action de se coucher (en parlant des astres); de disparaître à l’horizon}
{en: (talking about sun, moon, stars) action of setting, of going down; of disappearing beyond a mountain, horizon, etc.}
ex: soarili eara trã ascãpitari (apuneari)
deacutotalui
deacutotalui (dea-cu-tó-ta-luĭ) adv – ntreg (tut), fãrã s-armãnã tsiva, fãrã s-alasã tsiva di-unã parti; tut ntreg; cu sindu cu pandu; dicutotalui, dicutot; xintopando, pandilos, fari, dibinã, bitiviu, bidivitcu, dip;
(expr: hii deacutotalui = eshti dip glar, tsã chirush dip mintea)
{ro: total, integral}
{fr: complètement, entièrement}
{en: totally, completely, entirely}
§ dicutotalui (di-cu-tó-ta-luĭ) adv – (unã cu deacutotalui)
§ dicutot (di-cu-tótŭ) adv – (unã cu deacutotalui)
ex: si ntunicã dicutot (s-featsi dip chisã)
gaireti/gairete
gaireti/gairete (gaĭ-ré-ti) sf gairets (gaĭ-réts) – atsea tsi-aspuni omlu cari fatsi copuslu, cari sh-bagã zori, cari nu lj-easti fricã s-adarã un lucru, cã pistipseashti (ari nãdia shi ncreadirea) cã va u scoatã naparti; gãireti, gairei, curai, curaj, curagi, tar
{ro: curaj, silinţă}
{fr: courage, effort}
{en: courage}
ex: feci gaireti (curai, copus) sh-mi dush, peanarga-anarga pãnã-aclo; fac gaireti (nj-bag zori) ma escu niputut; gairetea nu u-alãsã (nu sh-chiru curailu)
§ gãireti/gãirete (gãĭ-ré-ti) sf gãirets (gãĭ-réts) – (unã cu gaireti)
ex: ca pãrinti, lj-fãtsea gãireti (curai); lj-deadi gãireti, s-nu-sh mãcã inima, cã poati sã-lj yinã ocljilj; agalea-agalea, cu gãireti, cu inimã, agiumsirã!
§ gairei/gairee (gaĭ-ré-i) sf gairei (gai-réĭ) – (unã cu gaireti)
ex: fã niheamã gairei (fã-ts niheamã curai); gairei (fã-ts curai, s-nu-ai fricã), tsi ti chirush ashi? va s-tsã treacã
§ gairetliu (gaĭ-ret-líŭ) adg gairetlii/gairetlie (gaĭ-ret-lí-i), gairetlii (gaĭ-ret-líĭ), gairetlii (gaĭ-ret-líĭ) – tsi da gaireti (curai)
{ro: care dă curaj}
{fr: qui encourage}
{en: who encourages}
ex: gairetliu (un tsi-nj da curai) easti omlu aestu cãndu-nj greashti, canda am elpidã
hir1
hir1 (hírŭ) sn hiri/hire (hí-ri) – lucru lungu shi multu suptsãri ca perlu din cap icã atsea tsi easi dit turtsearea shi shutsãrea-a lãnãljei (a mitasiljei, a bumbaclui, etc., cu cari s-tsasi pãndza tu-arãzboi, s-cos stranjili cu aclu, si mplãtescu pãrpodzli shi s-chindisescu shamiili cu cãrliglu, etc.); frãndzã multu lungã shi suptsãri di earbã; sirmã multu lungã shi suptsãri di metal (di-amalamã, di hrisafi); spangu, sirmã, hrisafi; (fig:
1: (i) hir = tsiva; (ii) hior; (iii) un hir di = niheamã, putsãn; expr:
2: hir lai = cripari, taxirati, bilje, etc.;
3: di hir, hir; di hir-hir = aspus cu tuti minutsaljili a lui; di per-per;
4: adar di hir, funi = tu spuneari, un lucru njic lu-adar multu mari (tr-alãvdari; di fricã, etc.);
5: tsãni di-un hir = niheamã lipseashti tra s-aspargã, si s-arupã atsea di cari easti ligat un lucru; easti aproapi di moarti;
6: hir di moarti, di pri hir = oara di moarti;
7: pi hir vinji… = niheamã lipsi tra…;
8: hirlu tu patru-l disicã = l-mutreashti un lucru tu tuti minutsãljli-a lui;
9: nitsi di arinã hir, nitsi di ploai fustani = zbor tsi s-dzãtsi tr-astelj tsi vor s-facã tsiva cu lucri tsi nu s-uidisescu, nu-lj si ndreg trã fãtseari)
{ro: fir; fir de păr; fior; puţin; nimic}
{fr: fil; frisson; brin, peu; rien}
{en: thread, yarn, hair; shiver (from cold), shudder, thrill; little (quantity); nothing}
ex: njic easti el, tradzi grenda dupã el (angucitoari: aclu cu hir); va cuseari cu hir lai; armasi un hir di per; scoasi maea shi-lj deadi doauã hiri di erghi; toartsi hirlu gros; s-arupsi hirlu cu cari eara ligat; nitsi di arinã hir, nitsi di ploai fustani; bana lj-eara spindzuratã di un hir
(expr: eara tu piriclju di moarti); lu-ascãpã ca di pri hir (dip tu oara tsi lipsea s-moarã) di la spindzurari; adrã di hir, funi
(expr: lu-adrã lucrul njic s-aspunã multu mari); dzãnili acãtsarã s-lj-u toarcã dzua a njiclui mash pri hirlu-atsel lailu (mplinã di cripãri, bileadz, etc.); di hir, hir
(expr: aspus cu tuti minutsaljili a lui); un hir (fig: niheamã) lipsi; un hir (fig: niheamã) cãt s-mindui; pi hir vinji (fig: niheamã lipsi tra) s-cherdu sh-caplu; agiumsi aushlu pri hirlu di moarti
(expr: tu oara di moarti); ascãpã bana di pri hir (di pri-un piriclju di moarti); nu-lj dau hir (fig: tsiva); dã-nj un hir (niheamã) fãrinã; s-nji dai un hir di (fig: niheamã) sari; nu-avea un hir di (fig: dip) mustatsã
§ hirush (hi-rúshĭŭ) sn hirushi/hirushe (hi-rú-shi) – hir njic; hiric
mãrit2
mãrit2 (mã-rítŭ) (mi) vb I mãritai (mã-ri-táĭ) shi mãrtai (mãr-táĭ), mãritam (mã-ri-támŭ) shi mãrtam (mãr-támŭ), mãritatã (mã-ri-tá-tã) shi mãrtatã (mãr-tá-tã), mãritari/mãritare (mã-ri-tá-ri) shi mãrtari/mãrtare (mãr-tá-ri) – (trã pãrinti) dau nã featã a unui bãrbat tra s-u lja trã nveastã (nicuchirã); (feata) nj-ljau un bãrbat tra s-nji hibã nicuchir sh-cu cari sã-nj fac unã fumealji; (feata) mi ncurun, (feata) bag curuna, (feata) mi ljau;
(expr: fig: mãrit = cher, vindu, dau)
{ro: (se) mărita}
{fr: (se) marier (une fille)}
{en: marry (a girl)}
ex: nu va dada s-mi mãritã (sã-nj da/ljau un bãrbat); cari nu mãritã featã, nu shtii tsi-i tatã
(expr: easti greu s-mãrits nã featã); s-nu s-mãritari (ma s-nu-sh lja bãrbat), broascã si s-facã; mãritã shasi feati; li mãrtã (l-aflã bãrbats sh-li deadi, li featsi nveasti; icã expr: dusirã, li chiru); unã cãti unã li mãritai (li chirui, li vindui) agrili alãsati di ljirtatlu tatã-nju; mãritash (chirush) verli di asimi; sutili mãritã hutili
(expr: cu paradz s-mãritã sh-featili uruti)
§ mãritatã (mã-ri-tá-tã) adg (mash fiminin) mãritati/mã-titate (mã-ri-tá-ti) – (muljari) tsi easti cu nicuchir (bãrbat); mãrtatã, ncurunatã, loatã
{ro: măritată}
{fr: mariée (femme)}
{en: married (woman)}
§ mãrtatã (mãr-tá-tã) adg (mash fiminin) mãrtati/mãr-tate (mãr-tá-ti) – (unã cu mãritatã)
§ mãritari/mãritare (mã-ri-tá-ri) sf mãritãri (mã-ri-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã featã s-mãritã; mãrtari, ncurunari, mãritish, mãrit
{ro: acţiunea de a (se) mărita, măritare, căsătorie}
{fr: action de (se) marier, mariage}
{en: action of marrying; marriage}
§ mãrtari/mãrtare (mãr-tá-ri) sf mãrtãri (mãr-tắrĭ) – (unã cu mãritari)
ex: cu-unã featã trã mãrtari (tu ilichii, etimã tra si s-mãritã)
§ nimãritatã (ni-mã-ri-tá-tã) adg (mash fiminin) (fãrã masc) nimãritati/nimãritate (ni-mã-ri-tá-ti) – featã tsi nu-ari bãgatã curunã; tsi nu easti mãrtatã; nimãrtatã, nincurunatã, nincrunatã
ngãrmisescu
ngãrmisescu (ngãr-mi-sés-cu) vb IV ngãrmisii (ngãr-mi-síĭ), ngãrmiseam (ngãr-mi-seámŭ), ngãrmisitã (ngãr-mi-sí-tã), ngãr-misiri/ngãrmisire (ngãr-mi-sí-ri) – mi-arucutescu (mi surpu) cãtrã nghios; lu-agunescu, lj-dzãc (l-fac) s-ducã (s-fugã) la drats; l-fac afan (lu-afãnsescu); l-fac si s-chearã (s-ducã la drats); aruvuescu, surpu, arucutescu, agunescu, avin, aspargu, arãspãndescu, arãescu, etc.; pãtãxescu
{ro: prăvăli; da dracului}
{fr: rouler en bas, écrouler; envoyer quelqu’un au diable}
{en: send (go) to hell; go to blazes!}
ex: tu cati zbor lu ngãrmisea (lj-dzãtsea s-ducã la drats, lj-dzãtsea s-lu lja neclu); lji ngãrmisi (lj-mãcã, lj-asparsi, lj-afãnsi) tuts ngãrmarlji tsi lj-avea lãsatã tatã-su; tuts si ngãrmisirã (fudzirã, s-chirurã, dusirã la drats) cai ncoa, cai nclo; ngãrmisea-ti (arucã-ti; yinu la drats) ncoa
§ ngãrmisit (ngãr-mi-sítŭ) adg ngãrmisitã (ngãr-mi-sí-tã), ngãrmisits (ngãr-mi-sítsĭ), ngãrmisi-ti/ngãrmisite (ngãr-mi-sí-ti) – tsi s-ari dusã la drats; tsi s-featsi afan; aruvuit, surpat, arucutit, agunit, avinat, aspartu, arãspãndit, arãit, etc.
{ro: dat dracului}
{fr: envoyé au diable}
{en: gone to blazes!}
§ ngãrmisiri/ngãrmisire (ngãr-mi-sí-ri) sf ngãrmisiri (ngãr-mi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-dutsi la drats; atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-fatsi afan; aruvuiri, surpari, arucutiri, aguniri, avinari, aspãrdzeari, arãspãndiri, arãiri, etc.
{ro: acţiunea de a da dracului}
{fr: action d’envoyer quelqu’un au diable}
{en: action of going to blazes!}
§ gãrmisescu (gãr-mi-sés-cu) vb IV gãrmisii (gãr-mi-síĭ), gãrmiseam (gãr-mi-seámŭ), gãrmisitã (gãr-mi-sí-tã), gãrmisiri/gãrmisire (gãr-mi-sí-ri) – (unã cu ngãrmisescu)
ex: li gãrmisi (li surpã, li-arucuti) dit munti nghios; s-gãrmisirã (fudzirã, dusirã la drats) un cu-alantu nghios; gãrmisea-ti di-aoa (cãrtsãnea-li, du-ti la drats) s-nu ti ved; li gãrmisish (li featsish afani, li chirush) tuti
§ gãrmisit (gãr-mi-sítŭ) adg gãrmisitã (gãr-mi-sí-tã), gãrmisits (gãr-mi-sítsĭ), gãrmisi-ti/gãrmisite (gãr-mi-sí-ti) – (unã cu ngãrmisit)
oarã
oarã (ŭá-rã) sf ori (órĭ) –
1: lundzimea di chiro tsi easti isea cu 60 di minuti i a 24-a parti dit unã dzuã (cu noapti cu tut); sãhati, sãati, sati;
2: hãlatea tsi-aspuni chirolu; sãhati, sãhat, sãati, sati, uruloyi;
3: chirolu tsi easti aspus di-aestã hãlati; sati, sãhati, chiro;
4: atsea (lundzimea) tsi-aspuni cãt chiro lja tra si s-facã un lucru (misuratã cu sãhãtsli, dzãlili, meshlji, etc.); chiro, zãmani, vãcãti;
5: apuhii, ipuhii, arasti;
6: uritsã, stih, stic, stigmii, tenghi;
7: catiun di locurli (protlu, andoilu, etc.) dit un bair di lucri tsi s-au faptã chiola i va si s-facã ma nclo; datã, hopã, aradã, cali;
(expr:
1: bag oarã, nj-bag oara = mutrescu cu multã cãshtigã (tra s-ved cum lipseashti shi s-nj-aduc ghini aminti ma nãpoi); ved, mutrescu, pãrãtirsescu; nj-bag mintea; nj-am cãshtiga;
2: ori; escu cu oara; escu cu orli = (i) cumbuloyi; (ii) aeari, nj-hiu tu-aeari; (iii) atsea tsi ari atsel tsi easti acãtsat di “buni” (di-“arali”, di hulii, di fãrfudz, di zurleatsã, etc. fãrã sã-lj si parã cã ari vãrã cãbati) sh-fatsi lucri tsi nu suntu di-aradã; hiu cu fãrfudz, cãprici; cãpritsusescu;
3: va-nj yinã oara (sh-a njia) = va-nj yinã arada (sh-a njia);
4: (s-aibã) oara bunã = sã-lj si ducã lucrili ambar;
5: (sã-lj yinã) oara lai = s-nu-lj hibã cu tihi, s-patã tsiva, s-nu-lj si ducã lucrili ambar;
6: cari s-u-aducã oara = ma s-tihiseascã, ma s-yinã oara ca s-hibã ananghi;
7: ca parti dit un adverbu (ma nu ca zbor ahoryea, cum easti, bunãoarã, cãndu zborlu oarã ari noima di sãhati): (i) unãoarã, unoarã, nãoarã = aoa sh-un chiro; un chiro, unã zãmani; itsi chiro s-hibã; caishti cãndu; etc.; (ii) diunãoarã, diunoarã, dinãoarã, dinoarã, truoarã, trãoarã, troarã, tuoarã = tu niheamã di-oarã; fãrã nitsiunã amãnari; unãshunã, dinãcali, diunãcali; (iii) dãnãoarã = un chiro tsi-ari tricutã sh-ti cari nu s-dzãtsi tamam cãndu; vãrnãoarã; (iv) vãrnãoarã, vãrãoarã, vãrnoarã, vãroarã, dãnãoarã = un chiro tsi nu va s-yinã putes; putes; (v) ori, ori (ori-ori); niscãntiori, nãscãntiori, cãtivãrnãoarã, cãtivãrnoarã, cãtivãrãoarã, cãtivãroarã, cãtiunãoarã, cãtiunoarã, cãtinãoarã, cãtinoarã = nu tut chirolu ma di cãndu-cãndu; un chiro trãninti (di ma nclo) ti cari nu s-dzãtsi tamam cãndu; (vi) nitsiunãoarã, nitsiunoarã, nitsidãnãoarã, vãrnãoarã, vãrnoarã, vãrãoarã, vãroarã, barunoarã, barunãoarã = un chiro tsi nu va s-yinã putes; pute, putes; (vii) oarã di oarã = ea tora cãt easti si s-facã, dit un stih tu altu; unãshunã, dinãoarã, dinãcali; etc.; (viii) tora di oarã = tu-aestã oarã; tora, oara-aestã; tr-aestã stigmii; torea, amu, amush, acush, acmotsi; (ix) di oarã; trã tora di oarã = tr-aestã stigmii; trã tora, trã dip tora, tr-aestã aradã; (x) di oarã tsi = cum, cã, di itia cã, etc.; (xi) cu oara = nu amãnat; fãrã s-amãnã; tamam cãndu lipseashti; etc.; (xii) oara-a oarãljei = tamam chirolu cãndu lipseashti fãtseari lucrul)
pusulã
pusulã (pu-sú-lã) sf pusuli/pusule (pu-sú-li) –
1: carti cu cari omlu ari izini tra s-intrã iuva (tu tren, tu teatru, tu-un stat xen, etc.); carti cu ndauã zboarã scriati sh-pitricutã la cariva; tischire, carti;
2: hãlati tsi sh-u-adutsi cu unã sãhati, tsi ari un ac cari, alãsat singur, aspuni totna partea di Nordu a loclui;
(expr: nj-cher pusula = cicãrdisescu, nj-cher mintea, glãrescu; shishtisii di minti, nu shtiu tsi s-fac sh-cãtã iu s-mi duc; nu shtiu cãtã iu nj-easti caplu)
{ro: bilet; busolă}
{fr: billet; boussole}
{en: ticket; compass}
ex: dã-nj unã pusulã (tischire) s-mi duc pãnã la el; lj-pitricui cu ficiorlu unã pusulã (un tischire); u chirush pusula
(expr: li fatsi tuti lucrili naljurea, nu shtii tsi fats) di niscãntu chiro; u-avea chirutã pusula dip
(expr: u-avea cicãrdisitã, nu shtea cãtã iu lj-easti caplu); fure-cã yinj, s-nji pitrets nã pusulã (carti); mi furtsarã si scriu aestã pusulã (carti)
sufrã1
sufrã1 (sú-frã) sf sufri/sufre (sú-fri) – urmili (arãdzli) tsi s-alasã pi chealea-a omlui cãndu aushashti; atsea tsi s-fatsi pri stranji cãndu li ciumuleshti
{ro: rid}
{fr: ride, pli}
{en: wrinkle, fold, pleat}
ex: purta un stranj cu multi sufri; featsi sufri dinãpoi; u feci sufri, sufri; cu frãmtea sufri, sufri; coaja ngrusha shi s-adra sufri, sufri; fatsa-lj s-avea faptã sufri, sufri
§ sufrusescu1 (su-fru-sés-cu) (mi) vb IV sufrusii (su-fru-síĭ), sufruseam (su-fru-seámŭ), sufrusitã (su-fru-sí-tã), sufrusiri/sufrusire (su-fru-sí-ri) – fac sufri (pri frãmti, fatsã, cheali, stranji, etc.); nsufrusescu, nsufredz, zbãrcescu, jubãrjescu;
(expr: sufrusescu tsiva = fur)
{ro: face riduri, zbârci, mototoli}
{fr: rider, froncer, plisser}
{en: wrinkle, pleat, crease}
ex: fatsa tsã si sufrusi (featsi sufri, si zbãrci); mi sufrusii tu-aushatic; nj-sufrusirã
(expr: nj-furarã) un cal
§ sufrusit1 (su-fru-sítŭ) adg sufrusitã (su-fru-sí-tã), sufrusits (su-fru-sítsĭ), sufrusiti/sufrusite (su-fru-sí-ti) – tsi ari sufri pi fatsã; nsufrusit, nsufrat, zbãrcit, jubãrjit
{ro: zbârcit, cu riduri, mototolit}
{fr: ridé, froncé, plissé}
{en: wrinkled, pleated, creased}
ex: lj-cãdzu unã lacrimã groasã, cari arunica pri fatsa-a ljei sufrusitã; trei moashi, cu mastea uscatã shi sufrusitã ca coaja di cupaci veclju
§ sufrusiri1/sufrusire (su-fru-sí-ri) sf sufrusiri (su-fru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva sufruseashti; nsufrusiri, nsufrari, zbãrciri, jubãrjiri
{ro: acţiunea de a zbârci; de a mototoli; zbârcire, mototolire}
{fr: action de rider, de froncer, de plisser}
{en: action of wrinkling, pleating, creasing}
§ disu-frusescu (di-su-fru-sés-cu) (mi) vb IV disufrusii (di-su-fru-síĭ), disufruseam (di-su-fru-seámŭ), disufrusitã (di-su-fru-sí-tã), disufrusiri/disufrusire (di-su-fru-sí-ri) – fac tsiva (lucru, fatsã, frãmti) sã-sh chearã sufrili; calcu stranjili cu herlu tra s-fugã sufrili