DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

arãschiredz

arãschiredz (a-rãs-chi-rédzŭ) vb I arãschirai (a-rãs-chi-ráĭ), arãschiram (a-rãs-chi-rámŭ), arãschiratã (a-rãs-chi-rá-tã), arãs-chirari/arãschirare (a-rãs-chi-rá-ri) – dispartu sh-li arãescu lucri tsi s-aflã deadun tu-un loc; bag lucrili s-hibã ahoryea un di-alantu; mi tindu di tuti pãrtsãli; disfac sh-tindu (shamia, flambura, etc.) s-fliturã tu vimtu; arãspãndescu, scrupsescu, prãstuescu, arãescu, etc.
{ro: răsfira, împrăştia, desfăşura}
{fr: déployer, éparpiller, faire flotter au vent}
{en: unfold, disperse, spread}
ex: ca sirma lj-u-arãschira (lj-u flitura tu vimtu)

§ arãschirat (a-rãs-chi-rátŭ) adg arãschiratã (a-rãs-chi-rá-tã), arãschirats (a-rãs-chi-rátsĭ), arãschirati/arãschirate (a-rãs-chi-rá-ti) – tsi easti dispãrtsãt di alti lucri sh-arãspãndit tu tuti pãrtsãli; tsi easti disfaptu sh-timtu tra s-fliturã tu vimtu; arãspãndit, scrupsit, prãstuit, arãit, etc.
{ro: răsfirat, împrăştiat, desfăşurat}
{fr: déployé, éparpillé, qui est fait flotter au vent}
{en: unfolded, dispersed, spread}

§ arãschira-ri/arãschirare (a-rãs-chi-rá-ri) sf arãschirãri (a-rãs-chi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arãschireadzã tsiva; arãspãndiri, scrupsiri, prãstuiri, arãiri, etc.
{ro: acţiunea de a răsfira, de a împrăştia, de a desfăşura; răsfirare, împrăştiere, desfăşurare}
{fr: action de déployer, d’éparpiller, de faire flotter au vent}
{en: action of unfolding, of dispersing, of spreading}

§ rãschiredz (rãs-chi-rédzŭ) vb I rãschirai (rãs-chi-ráĭ), rãschiram (rãs-chi-rámŭ), rãschiratã (rãs-chi-rá-tã), rãschirari/rãschirare (rãs-chi-rá-ri) – (unã cu arãschiredz)

§ rãschirat (rãs-chi-rátŭ) adg rãschiratã (rãs-chi-rá-tã), rãschirats (rãs-chi-rátsĭ), rãschirati/rãschirate (rãs-chi-rá-ti) – (unã cu arãschirat)
ex: boatsi astimtã shi rãschiratã

§ rãschirari/rãschirare (rãs-chi-rá-ri) sf rãschirãri (rãs-chi-rắrĭ) – (unã cu arãschirari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ber

ber (bérŭ) vb I birai (bi-ráĭ), biram (bi-rámŭ), biratã (bi-rá-tã), birari/birare (bi-rá-ri) – (pravda) bagã boatsi vãrtoasã pri limba-a ljei; azgher, zgher
{ro: behăi, zbiera}
{fr: bêler; crier}
{en: bleat}
ex: dultsi oaea bearã (zghearã)

§ birat (bi-rátŭ) adg biratã (bi-rá-tã), birats (bi-rátsĭ) birati/birate (bi-rá-ti) – (pravdã) tsi ari scoasã boatsi; azghirat, zghirat
{ro: behăit, zbierat}
{fr: bêlé; crié}
{en: bleated}

§ birari/birare (bi-rá-ri) sf birãri (bi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu pravda zghearã; azghirari, zghirari
{ro: acţiunea de a behăi, de a zbiera, behăire, zbierare}
{fr: action de bêler; de crier}
{en: action of bleating}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

blãndur

blãndur (blắn-durŭ) sn blắn-durĭ) – boatsi (niho, hãvã, nubeti, miludii) dultsi, diznjirdãtoari, mplinã di milanculii, etc.
{ro: sunet plăcut}
{fr: son plaisant, mélodie câline, caressante}
{en: tender sound, sweet melody}
ex: suschirãri di vimtu ca blãndurlu (dultsili niho) a cavalui

§ blãnduredz (blãn-du-rédzŭ) vb I blãndurai (blãn-du-ráĭ), blãnduram (blãn-du-rámŭ), blãnduratã (blãn-du-rá-tã), blãndurari/blãndurare (blãn-du-rá-ri) – cãntu i bat unã fluearã (avyiulii, clarinã, etc.) cu blãndur, lãnguros, diznjirdãtor, cu dultseami, cu milanculii, etc.
{ro: cânta melancolic}
{fr: chanter, jouer d’une manière caressante}
{en: sing or play tenderly, melancholically}
ex: blãndura jilos un caval

§ blãndurat (blãn-du-rátŭ) adg blãnduratã (blãn-du-rá-tã), blãndurats (blãn-du-rátsĭ), blãndurati/blãndurate (blãn-du-rá-ti) – (boatsi, cãntic) tsi s-avdi dultsi, diznjirdãtor, lãnguros
{ro: cântat melancolic}
{fr: chanté, joué d’une manière caressante}
{en: sung or played tenderly, melancholically}

§ blãndurari/blãndurare (blãn-du-rá-ri) sf blãndurãri (blãn-du-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã boatsi s-avdi blãnduratã
{ro: acţiunea de a cânta melancolic}
{fr: action de chanter ou de jouer d’une manière caressante}
{en: action of singing or playing tenderly, melancholically}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ceacrã

ceacrã (cĭá-crã) sf ceacri/ceacre (cĭá-cri) – ducheanea iu s-lucreadzã herlu; ducheanea iu s-vindu lucri di her; lucru di her; multimi di lucri di her; hirãrilji, fãvrii
{ro: fierărie}
{fr: ferronnerie, tout objet de fer}
{en: hardware (store); iron object}
ex: cãtã ceacrã (hirãrilji) adusi!; adunã tu-un loc, ceacra-bacra (lucrili di her sh-di bãcãri) tsi avea s-vindã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã