DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

hir1

hir1 (hírŭ) sn hiri/hire (hí-ri) – lucru lungu shi multu suptsãri ca perlu din cap icã atsea tsi easi dit turtsearea shi shutsãrea-a lãnãljei (a mitasiljei, a bumbaclui, etc., cu cari s-tsasi pãndza tu-arãzboi, s-cos stranjili cu aclu, si mplãtescu pãrpodzli shi s-chindisescu shamiili cu cãrliglu, etc.); frãndzã multu lungã shi suptsãri di earbã; sirmã multu lungã shi suptsãri di metal (di-amalamã, di hrisafi); spangu, sirmã, hrisafi; (fig:
1: (i) hir = tsiva; (ii) hior; (iii) un hir di = niheamã, putsãn; expr:
2: hir lai = cripari, taxirati, bilje, etc.;
3: di hir, hir; di hir-hir = aspus cu tuti minutsaljili a lui; di per-per;
4: adar di hir, funi = tu spuneari, un lucru njic lu-adar multu mari (tr-alãvdari; di fricã, etc.);
5: tsãni di-un hir = niheamã lipseashti tra s-aspargã, si s-arupã atsea di cari easti ligat un lucru; easti aproapi di moarti;
6: hir di moarti, di pri hir = oara di moarti;
7: pi hir vinji… = niheamã lipsi tra…;
8: hirlu tu patru-l disicã = l-mutreashti un lucru tu tuti minutsãljli-a lui;
9: nitsi di arinã hir, nitsi di ploai fustani = zbor tsi s-dzãtsi tr-astelj tsi vor s-facã tsiva cu lucri tsi nu s-uidisescu, nu-lj si ndreg trã fãtseari)
{ro: fir; fir de păr; fior; puţin; nimic}
{fr: fil; frisson; brin, peu; rien}
{en: thread, yarn, hair; shiver (from cold), shudder, thrill; little (quantity); nothing}
ex: njic easti el, tradzi grenda dupã el (angucitoari: aclu cu hir); va cuseari cu hir lai; armasi un hir di per; scoasi maea shi-lj deadi doauã hiri di erghi; toartsi hirlu gros; s-arupsi hirlu cu cari eara ligat; nitsi di arinã hir, nitsi di ploai fustani; bana lj-eara spindzuratã di un hir
(expr: eara tu piriclju di moarti); lu-ascãpã ca di pri hir (dip tu oara tsi lipsea s-moarã) di la spindzurari; adrã di hir, funi
(expr: lu-adrã lucrul njic s-aspunã multu mari); dzãnili acãtsarã s-lj-u toarcã dzua a njiclui mash pri hirlu-atsel lailu (mplinã di cripãri, bileadz, etc.); di hir, hir
(expr: aspus cu tuti minutsaljili a lui); un hir (fig: niheamã) lipsi; un hir (fig: niheamã) cãt s-mindui; pi hir vinji (fig: niheamã lipsi tra) s-cherdu sh-caplu; agiumsi aushlu pri hirlu di moarti
(expr: tu oara di moarti); ascãpã bana di pri hir (di pri-un piriclju di moarti); nu-lj dau hir (fig: tsiva); dã-nj un hir (niheamã) fãrinã; s-nji dai un hir di (fig: niheamã) sari; nu-avea un hir di (fig: dip) mustatsã

§ hirush (hi-rúshĭŭ) sn hirushi/hirushe (hi-rú-shi) – hir njic; hiric

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

langhir1

langhir1 (lán-ghirŭ) sm langhiri (lán-ghirĭ) – atsea tsi-armãni dupã tsi auãli (yimishili) suntu cãlcati shi stoarsi tra s-lã si scoatã dzama shi si s-facã yinlu; cominã, cumenji, pishtinã, prishtinã, prãshtinã, prushtinã, purushtinã, tsipurã, tsipur, bãrsii
{ro: tescovină, drojdie}
{fr: piquette, petit vin, marc (de raisin)}
{en: marc; pulp residue left after the juice has been pressed from grapes}

§ langhir2 (lán-ghirŭ) adg langhirã (lán-ghi-rã), langhiri (lán-ghirĭ), langhiri/langhire (lán-ghi-ri) – (lucru) tsi easti curat shi limpidi ca crustalu, di s-veadi multu ghini prit nãs; curat, limpid, limpidi, lãgarã, lãgãros
{ro: limpede, clar}
{fr: clair, limpide}
{en: clear}
ex: apa-a izvurlui easti langhirã (limpidi, lãgãroasã); geamlu easti langhir (curat, limpidi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã