DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

firã

firã (fí-rã) sf firi/fire (fí-ri) – atsea tsi s-cheari dit-unã muljiturã cu aburarea (ca apa bunãoarã tsi hearbi, tsi sta la soari, etc.); atsea tsi scadi dit un lucru cu njicshurarea-a lui; atsea tsi lipseashti dit-un lucru; atsea tsi-aspuni cã un lucru nu easti ghini adrat; lipsitã, cusuri, xichi, ihtizai, herã
{ro: pierdere, lipsă}
{fr: déchet; coulage; discale, manque}
{en: loss; leak; lack, shortage}

§ herã (hĭé-rã) sf fãrã pl – atsea tsi-aspuni cã un lucru nu easti ghini adrat sh-cã ari tsiva tsi-lj lipseashti; atsea tsi lipseashti dit-un lucru; lipsitã, mãhãnã, cusuri, smãrdã, catmeri, xichi;
(expr: escu herã = nj-lipseashti tsiva, nu hiu cu tutã mintea, escu glar)
{ro: lipsă, defect}
{fr: tare, manque, défaut}
{en: fault, shortage, deficiency}
ex: pute vãrnãoarã herã (xichi) di tsiva nu armãsesh; tsi ts-u hera (tsi tsã lipseashti; cari tsã easti lipsita), cãsidoase? kiliposh di mãrgãritari; nu s-fãtsea xichi shi herã (catmeri); nj-deadi herã (nu cãt lipsea); tini eshti herã
(expr: eshti glar), nu li ai tuti mintsãli

§ firisescu (fi-ri-sés-cu) vb IV firisii (fi-ri-síĭ), firiseam (fi-ri-seámŭ), firisitã (fi-ri-sí-tã), firisiri/firisire (fi-ri-sí-ri) – fac unã muljiturã sã scadã cu aburarea (cu chicarea i curarea prit unã guvã, etc.); fac tsiva si scadã (si s-chearã, si s-njicshureadzã, etc.); afirisescu, hirisescu, aburedz, cur, chic, cher, scot, njicshuredz, scad, dipun, apun, discrescu, mputsãnedz, psãnedz; (fig:
1: firisescu = mi cher cu mintea tu-altã parti; expr:
2: firisescu guvojdi = treambur di (nj-easti) fricã, treambur di (nj-easti) arcoari)
{ro: pierde, lipsi, scădea, reduce, împuţina}
{fr: éprouver du déchet; subir du coulage; diminuer, discaler, réduire, déduire, rabattre}
{en: lose, reduce, diminish}
ex: patru njelj nã firisirã (nã s-chirurã, murirã)

§ firisit (fi-ri-sítŭ) adg firisitã (fi-ri-sí-tã), firisits (fi-ri-sítsĭ), firisiti/firisite (fi-ri-sí-ti) – tsi ari scãdzutã; tsi s-ari njicshuratã; afirisit, hirisit, aburat, chicat, curat, chirut, scos, njicshurat, scãdzut, dipus, apus, discriscut, mputsãnat, psãnat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ghirnuescu

ghirnuescu (ghir-nu-ĭés-cu) vb IV ghirnuii (ghir-nu-íĭ), ghirnueam (ghir-nu-ĭámŭ), ghirnuitã (ghir-nu-í-tã), ghirnuiri/ghirnuire (ghir-nu-í-ri) – mescu un oaspi cu unã cafei (un putir cu apã-aratsi, un yin, unã arãchii, etc.); dau (fac doarã) unã flurii a nveastãljei nauã; dau bãhcishi-a ghiftsãlor cã-nj cãntarã mushat; fac unã doarã; chirnuescu, mescu; chirãsescu
{ro: cinsti (trata) pe cineva (cu o băutură)}
{fr: boire à la santé, régaler, traiter}
{en: treat somebody (with a drink, coffee, wine, etc.); tip}
ex: s-ghirnuirã doilji cuscri

§ ghirnuit (ghir-nu-ítŭ) adg ghirnuitã (ghir-nu-í-tã), ghirnuits (ghir-nu-ítsĭ), ghirnuiti/ghirnuite (ghir-nu-í-ti) – tsi fu miscut cu-unã cafei (yin, arãchii, etc.) ca semnu di uspitsãlji; tsi-lj s-ari datã unã doarã trã lucrul tsi lu-ari faptã; chirnuit, miscut, chirãsit
{ro: cinstit (tratat cu o băutură)}
{fr: à qui on a donné à boire à sa santé, régalé, traité, qui a été servi un breuvage}
{en: treated with a drink, coffee, wine, etc.; tipped}

§ ghirnuiri/ghirnuire (ghir-nu-í-ri) sf ghirnuiri (ghir-nu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ghirnueashti cariva; chirnuiri, mishteari, meashtiri, chirãsiri
{ro: acţiunea de a cinsti (trata) pe cineva (cu o băutură); cinstire, tratare}
{fr: action de boire à la santé, de régaler, de traiter}
{en: action of treating somebody (with a drink, coffee, wine, etc.), tip}

§ chirnuescu (chir-nu-ĭés-cu) vb IV chirnuii (chir-nu-íĭ), chir-nueam (chir-nu-ĭámŭ), chirnuitã (chir-nu-í-tã), chirnuiri/chirnuire (chir-nu-í-ri) – (unã cu ghirnuescu)

§ chirnuit (chir-nu-ítŭ) adg chirnuitã (chir-nu-í-tã), chirnuits (chir-nu-ítsĭ), chirnui-ti/chirnuite (chir-nu-í-ti) – (unã cu ghirnuit)

§ chirnui-ri/chirnuire (chir-nu-í-ri) sf chirnuiri (chir-nu-írĭ) – (unã cu ghirnuiri)

§ chirãsescu (chi-rã-sés-cu) vb IV chirãsii (chi-rã-síĭ), chirãseam (chi-rã-seámŭ), chirãsitã (chi-rã-sí-tã), chirãsi-ri/chirãsire (chi-rã-sí-ri) – (unã cu ghirnuescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mescu

mescu (més-cu) vb III shi II miscui (mis-cúĭ), mishteam (mish-teámŭ), miscutã (mis-cú-tã), meashtiri/meashtire (meásh-ti-ri) shi mishteari/mishteare (mish-teá-ri) – dau (fac doarã) unã flurii a nveastãljei nauã; chirãsescu n casã (cafinei, hani, etc.) un oaspi cu unã cafei (putir cu apã-aratsi, putir di yin i arãchii, etc.); dau unã bãhcishi a atsilui tsi nj-adutsi unã hãbari bunã; dau bãhcishi-a ghiftsãlor tsi-nj cãntã mushat; fac unã doarã; chirãsescu; ghirnuescu
{ro: cinsti (trata) pe cineva cu o băutură; da un bacşiş}
{fr: préparer et servir un breuvage (boisson, café, etc.); donner un pourboire}
{en: treat somebody with a drink (coffee, wine, etc.); tip}
ex: nã miscurã (chirãsirã) un glico sh-cãti un yin; meashti, scumpã, meashti, meashti sh-mãnjli bashi; yinu, bashi-nj mãna si-nj ti mescu (s-tsã dau tsiva, unã lirã, unã doarã…); vrutã, tindi mãna ca s-ti mescu; cari s-meascã ghiftsãlj cu flurii; meshti (dã-nj nã sihãriclji) Zorã: tilegraf di la Tsulicã; nã venetcã, nunlu meashti; meashti-mi unã arãchii; miscui nveasta unã flurii; sh-la numtã sh-la pãtedz mi miscurã cumnatslji; lu miscu cu dauã liri ca s-lji da a lui dichi

§ miscut (mis-cútŭ) adg miscutã (mis-cú-tã), miscuts (mis-cútsĭ), miscuti/miscute (mis-cú-ti) – tsi-lj s-ari datã unã doarã (bãhcishi, sihãriclji, etc.) trã lucrul tsi lu-ari faptã; tsi fu chirãsit cu unã cafei (yin, arãchii, etc.) ca semnu di uspitsãlji; chirãsit, ghirnuit
{ro: cinstit (tratat) cu o băutură; căruia i s-a dat un bacşiş}
{fr: qui a été servi un breuvage (boisson, café, etc.); a qui on a donné un pourboire}
{en: treated with a drink (coffee, wine, etc.); tipped}
ex: fum miscuts (chirãsits) cu cãti-un yin

§ meashtiri/meashtire (meásh-ti-ri) sf meashtiri (meásh-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-meashti cariva; chirãsiri; ghirnuiri
{ro: acţiunea de a cinsti (trata) pe cineva cu o băutură; de a da un bacşiş; cinstire (tratare)}
{fr: action de préparer et servir un breuvage (boisson, café, etc.); de donner un pourboire}
{en: action of treating somebody with a drink (coffee, wine, etc.); of tipping; tip}
ex: meashtiri (chirãsea!): dzatsi oi vindush!; di la meashtiri avea adunatã vãrã sutã di flurii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn