DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

funda

funda (fún-da) – formã di-a verbului “escu/hiu”; fundalui, hinda, hindalui
{ro: gerundivul verbului “a fi”}
{fr: le gérondif du verbe “être”}
{en: gerundive of the verb “to be”}

§ fundalui (fún-da-luĭ) – (unã cu funda)
ex: fundalui (hindalui) ninga tu fashi; fundalui alaturea di nãs

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sucachi/sucache

sucachi/sucache (su-cá-chi) sf sucãchi (su-cắchĭ) – fashi di loc dit un cãsãbã i hoarã, faptã (alãsatã) maxus ca s-aibã loc lumea si s-minã cu cicioarili (ncãlar, cu-amaxea, cu prãvdzãli, etc.), di-aradã strimtã, multu lungã shi ncãltsatã, cari poartã unã numã shi ari casi di-unã parti sh-di-alantã; ulitsã, cali, drum, cãrari;
(expr:
1: alag sucãchili = hãlãndurescu dit un loc tu altu ca un vagabondu, nu lucredz, nu fac tsiva, hascu gura di-unã parti sh-di-alantã, birdush, ciuhljan, ciumagarã, etc.;
2: s-ti ved tu sucãchi = s-ti ved cã nu-ai casã, nu-ai iu s-dornji, nu-ai tsi s-mãts shi cirshindalui di la unã casã la-alantã)
{ro: stradă}
{fr: rue}
{en: street}
ex: cãndu tiljanlu grea tu sucachea-ali hoarã; prit sucãchi (ulitsi, cãljuri) dit pulitii; dã, Doamne, un vimtu tsi tuti sucãchili s-li facã ca yilia arniti; om dit sucãchi
(expr: om tsi nu-ari casã sh-doarmi pit cãljuri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tusi/tuse

tusi/tuse (tú-si) sf fãrã pl – atsea tsi fac cãndu suntu arãtsit shi scot vimtu dit plimunj cu puteari sh-cu vrondu, multi ori cu ascucheat i hãrpi; tushari, tushiri
{ro: tuse}
{fr: toux}
{en: cough}
ex: lu-avui di tusi (niputut di tusi); cari s-mor di tusi, anãthimatã s-hibã pushclja;
(expr: tusi/tuse-atsea araua; tusi/tuse-atsea buna = tusi multu greauã tsi tsãni ma multu chiro (dupã tsi nchiseashti) sh-cari nu pari cã va s-astãmãtseascã vãrãoarã)
{ro: tuse măgărească}
{fr: coqueluche}
{en: whooping cough}

§ tushedz (tu-shĭédzŭ) vb I tushai (tu-shĭáĭ), tusham (tu-shĭámŭ), tushatã (tu-shĭá-tã), tushari/tushare (tu-shĭá-ri) – ljau unã shcurtã anasã shi scot vimtu dit plimunj cu puteari shi vrondu (ca semnu cã am unã heavrã, cã am guhtic), multi ori cu ascucheat shi hãrpi; tushescu, guhtisãdz
{ro: tuşi}
{fr: tousser}
{en: cough}
ex: nã featã cãnd tushadzã, tut loclu bumbuneadzã (angucitoari: tufechea); shi unãoarã el tushadzã; dzatsi Ceanaca tushindalui; lu-avdu cã tushadzã multu

§ tushat (tu-shĭátŭ) adg tushatã (tu-shĭá-tã), tushats (tu-shĭátsĭ), tushati/tushate (tu-shĭá-ti) – cari scoati vimtu dit plimunj cu puteari shi vrondu (ca semnu cã ari unã heavrã); tushit, guhtisat
{ro: tuşit}
{fr: toussé}
{en: coughed}

§ tusha-ri/tushare (tu-shĭá-ri) sf tusheri (tu-shĭérĭ) – atsea tsi fatsi cariva cari tushadzã; tushiri, guhtisari
{ro: acţiunea de a tuşi}
{fr: action de tousser}
{en: action of coughing}

§ tushescu (tu-shĭés-cu) vb IV tushii (tu-shíĭ), tusham (tu-shĭámŭ), tushitã (tu-shí-tã), tushi-ri/tushire (tu-shí-ri) – (unã cu tushedz)
ex: nu durnji dip, cã tushi tutã noaptea

§ tushit (tu-shítŭ) adg tushitã (tu-shí-tã), tushits (tu-shítsĭ), tushiti/tushite (tu-shí-ti) – (unã cu tushat)

§ tushi-ri/tushire (tu-shí-ri) sf tushiri (tu-shírĭ) – (unã cu tushari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vom

vom (vómŭ) vb III shi II vumui (vu-múĭ), vumeam (vu-meámŭ), vumutã (vu-mú-tã), voamiri/voamire (vŭá-mi-ri) shi vumeari/vumeare (vu-meá-ri) –
1: (apã, izvur) ansar cu puteari dit loc;
2: dau nafoarã (scot, easi cu zorea) dit stumahi atseali tsi-am mãcatã nãinti; azvom, zvom, versu, bruzgãescu, andzãmedz, ndzãmedz, azvurãscu;
(expr: va li vonj tuti = va tsã easã tuti prit nãri)
{ro: ţâşni, vomita}
{fr: jaillir, sourdre, vomir}
{en: (water) spring, gush, arise, vomit}
ex: itsi mãcã, voami stumahlu, nu-lj tsãni tsiva; nj-yini s-vom cãndu lj-avdu-alãvdãciunjli; cãti poati s-voamã (scoatã din gurã) limba; voami-ti, voami-ti cupa, adunarã, adunarã flurii, cãti nu tsã ncapi mintea; ngljita surghindalui arãulu sh-deapoea-l vumea (virsa); va li vonj (scots prit gurã) tuti; aestã mash flurii shi yeamãndzã vumea; sh-bãgã dauãli dzeaditsi n gurã shi-l vumu tu palmã; cara s-vrei s-ti-agudescu dauã ori, voami fratslji dit pãnticã, tsi lji ngljitash; vru nu vru, ãlj vumu

§ vumut (vu-mútŭ) adg vumutã (vu-mú-tã), vumuts (vu-mútsĭ), vumu-ti/vumute (vu-mú-ti) –
1: tsi ari ansãritã cu puteari dit loc;
2: tsi ari datã nafoarã prit gurã mãcarea dit stumahi; azvumut, zvumut, virsat, bruzgãit, andzãmat, ndzãmat, azvurãt
{ro: ţâşnit, vomitat}
{fr: jailli, vomis}
{en: (water) sprang, gushed, arisen, vomited}

§ voamiri/voamire (vŭá-mi-ri) sf voamiri (vŭá-mirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva zvoami; zvoamiri, azvoamiri, vumeari, zvumeari, azvumeari, virsari, bruzgãiri, andzãmari, ndzãmari, azvurãri
{ro: acţiunea de a ţâşni, de a vomita, ţâşnire, vomitare}
{fr: action de jaillir, de sourdre, de vomir}
{en: action of springing, of gushing, of arising, of vomiting}
ex: slãghi multu di itia-a voamiriljei

§ vumeari/vumeare (vu-meá-ri) sf vumeri (vu-mérĭ) – (unã cu voamiri)

§ voamitã (vŭá-mi-tã) sf voamiti/voamite (vŭá-mi-ti) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva vearsã; atsea tsi voami cariva dit gurã; vumuturã
{ro: vomitare}
{fr: vomissement}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn