DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

abrashcu

abrashcu (a-brásh-cu) adg abrashcã (a-brásh-cã), abrashtsi (a-brásh-tsi), abrashti/abrashte (a-brásh-ti) – tsi nu-ari arshini; tsi nu tinjiseashti ma mãrlji; tsi-aspuni nadanlãchi tu purtari; abrash, nearushinat, arsiz, fitsã
{ro: obraznic, neruşinat}
{fr: effronté, impertinent}
{en: impertinent}
ex: s-nu-nj ti veadã ocljilj, abrashcã (nearushinatã, murdarã) tsi eshti!

§ abrash1 (a-bráshĭŭ) adg abrashi/abrashe (a-brá-shi), abrash (a-bráshĭ), abrashi/abrashe (a-brá-shi) – (unã cu abrashcu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

acumtin1

acumtin1 (a-cúm-tinŭ) sm fãrã pl – andoapir, aradzãm, astã-mãtsiri, agiutor, apanghiu, etc.
{ro: încetare, oprire, adăpost, reazem, etc.}
{fr: cesse, trève, arrêt, apaisement, abri, approch, accueil, appui, etc.}
{en: stop, reception, support, etc.}
ex: acum-tinlu (aradzimlu) a tãu s-hibã lilicea-atsea mushata; schiclu a muntsilor Carpats eara acumtinlu (andoapirlu) a lor; plãmtã fãrã acumtin (astãmãtsiri)

§ acumtil (a-cúm-tilŭ) sm fãrã pl – (unã cu acumtin1)
ex: nu-am acumtil (andoapir, agiutor) acasã

§ acumtin2 (a-cúm-tinŭ) (mi) vb I acumtinai (a-cum-ti-náĭ), acum-tinam (a-cum-ti-námŭ), acumtinatã (a-cum-ti-ná-tã), acumtina-ri/acumtinare (a-cum-ti-ná-ri) – acumtinescu, acundin, acundises-cu, ascumtin; astãmãtsescu, dãnãsescu, curmu, pupsescu, pãpsescu, pãfsescu, pãxescu; agãlisescu; apãnghisescu; aprochi; fac cunachi, chindruescu, chindurescu, pupusescu, etc.
{ro: înceta, conteni, primi, rezema, opri, poposi, etc.}
{fr: cesser, arrêter, faire halte, apaiser, abriter, approcher, accueillir, appu-yer, etc.}
{en: stop, make a halt, quiet, receive, support, etc.}
ex: s-acumtinarã (dãnãsirã, astãmãtsirã) niheam alumtãrli; nj-acumtinã (pupsi) sãndzili; aestu s-acumtinã (s-curmã) din cali; fãrã s-acumtinã (astãmãtseascã); nu s-avea acumtinatã (nu-avea faptã cunachi) iuva; ploaea avea acumtinatã (dãnãsitã, agãlisitã); s-nj-acumtin (sã-nj dizvursescu) caplu pri cãpitãnj; mãyistra lj-acljimã si s-acumtinã (apãnghiuseascã, dizvurseascã) tu cãlivã-lj; chilii tra si s-acumtinã (apãnghiuseascã) cãlugãrlji; nu mi-acumtinã (nu mi-aproachi) vãrnu

§ acumtinat (a-cum-ti-nátŭ) adg acumtinatã (a-cum-ti-ná-tã), acumtinats (a-cum-ti-nátsĭ), acumtinati/acumtinate (a-cum-ti-ná-ti) – acumtinit, acundinat, acundisit, ascumtinat; astãmãtsit, dãnãsit, curmat, pupsit, pãpsit, pãfsit, pãxit, agãlisit, apãnghisit, aprucheat; chindruit, chindurit, pupusit, etc.
{ro: încetat, oprit, poposit, rezemat, etc.}
{fr: cessé, arrêté, retenu, apaisé, abrité, approché, accueilli, appuyé, etc.}
{en: stopped, halted, quieted, received, supported, etc.}
ex: Sufie, cãrtsãli furã acumtinati (loati, tsãnuti) di zabitlãcã (pulitsii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

adoarã1

adoarã1 (a-dŭá-rã) adv – lunjina tsi da pri tser ninti ca s-easã soarili tahina; oara, cati tahina, cãndu nchiseashti prota si s-veadã lunjinã, cãndu creapã dzua, cãtã tu oara 2 noaptea; adoara, deadoarã, deadoara, apiritã, apirish, andzari, ndzari, ndzãrimi, dzari, zari, cripatã, hãrghii, hãryii, hãrãyii, hãrãxitã, haragmã, harazmã, haraimera
{ro: zori de zi, spre ora două noaptea}
{fr: pointe du jour, à l’aube, vers deux heures du matin}
{en: at dawn, about 2 o’clock at night}
ex: di-adoarã, shtii, cãndu lja s-creapã dzua; lunjineadzã pãn di-adoarã; pãnã cãtrã di-adoarã (tu cripata-a dzuãljei), ne cipit di om i di prici nu s-vidzu; pãnã di-adoarã yipturli eara curati shi aleapti dupã simintsã

§ adoara1 (a-dŭá-ra) adv – (unã cu adoarã1)

§ deadoarã1 (dea-dŭá-rã) adv (scriatã shi di-adoarã) – (unã cu adoarã1)
ex: cupiili sãrmati deadoarã (dit hãryii) sum bradz

§ deadoara1 (dea-dŭá-ra) adv (scriatã shi di-adoara) – (unã cu adoarã1)

§ dadoara1 (da-dŭá-ra) adv – (unã cu adoarã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã