DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alãchescu

alãchescu (a-lã-chĭés-cu) (mi) vb IV alãchii (a-lã-chíĭ), alãcheam (a-lã-chĭamŭ), alãchitã (a-lã-chí-tã), alãchiri/alãchire (a-lã-chí-ri) – fac dauã lucri si sta deadun aculsiti cu unã colã; alichescu, lãchescu, aculsescu;
(expr:
1: mi-alãchescu n cor = intru n cor;
2: nji s-alãcheashti inima, ocljul (di-unã featã) = nj-astãmãtseashti inima, cad tu mari vreari;
3: lu-alãchescu = mi-adun cu, lu-agiungu di dinãpoi;
4: mi-alãchescu di cariva = hiu deadun tut chirolu cu el; nu mi dispartu di el; lj-stau ca unã aumbrã;
5: (oili) s-alãchescu = (oili) slãghescu multu;
6: (mãcarea nu-nj s-alicheashti di buric = mãcarea nu mi saturã, mi-alasã agiun;
7: lj-alãchescu unã (pliscutã, fushti) = lj-dau, lj-plãscãnescu unã pliscutã, unã fushti)
{ro: lipi}
{fr: coller}
{en: glue}
ex: baliga alãcheashti; s-avea alãchitã di fundu-lj unã flurii; ocljilj ãlj s-alãchirã
(expr: lj-astãmãtsirã) ningã Toli; lji s-alãchi
(expr: lj-astãmãtsi) inima di mushuteatsa-a ljei; totna s-alãcheashti di mini
(expr: sta ningã mini ca unã aumbrã); iu s-mi-alãcheascã
(expr: s-mi-agiungã) dushmanjlji!; nitsi draclu nu n-alãchea
(expr: nu nã agiundzea); di uscãciuni mari, oili s-avea alãchitã
(expr: avea slãghitã); alãchea-lj unã
(expr: dã-lj unã pliscutã)!

§ alãchit1 (a-lã-chítŭ) adg alãchitã (a-lã-chí-tã), alãchits (a-lã-chítsĭ), alãchiti/alãchite (a-lã-chí-ti) – ashi cum easti tsiva cãndu easti faptu s-hibã unã cu (aculsit di) altu tsiva; alichit, lãchit, aculsit, etc.; (fig: alãchit = (i) oarfãn, ftoh; (ii) slab, slãghit multu)
{ro: lipit}
{fr: collé}
{en: glued}
ex: shidea alãchits
(expr: un ningã-alantu, canda eara alãchits); carni alãchitã (fig: slabã); agiumsi oarfãn, oarfãn alãchit (fig: multu ftoh, oarfãn)

§ alãchiri/alãchire (a-lã-chí-ri) sf alãchiri (a-lã-chírĭ) – atsea tsi-u fatsi un cãndu alãcheashti tsiva; alichiri, lãchiri, aculsiri, astãmãtsiri, etc.
{ro: acţiunea de a lipi; lipire}
{fr: action de coller}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bacãrcu

bacãrcu (ba-cắr-cu) sm pl(?) – plantã anualã, dit fumealja-a curcubetãljei shi a piponjlui, cu truplu lungu tsi s-tradzi azvarna pri loc, cu frãndzã mãri sh-hãrãxiti hãnda, cu lilici njits, tsi da unã yimishi mari cãt unã curcubetã; yimisha faptã di-aestã plantã, mari, stronghilã icã sprilungã, cu coaja veardi sh-njedzlu di nuntru moali, dultsi sh-dzãmos, arosh i galbin, mplin di simintsã lãi sh-ma njits di-atseali di curcubetã; himunic, hiumunic, hiumãnic, shirchin, carpuz, arbuz
{ro: pepene verde}
{fr: pastèque, melon d’eau}
{en: watermelon}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãlivã

cãlivã (cã-lí-vã) sf cãlivi/cãlive (cã-lí-vi) shi cãlivi (cã-lívĭ) – soi di casã njicã, adratã di-arada tu pãduri sh-trã putsãn chiro, di leamni sh-alumãchi, acupiriti di palji, tu cari shadi lumea oarfãnã, icã tu cari lumea sh-prãvdzãli pot si sh-aflã apanghiu di ploai sh-arcoari; colibã, caleauã, cãtunã; (fig: cãlivã = casã njicã, proastã sh-oarfãnã, adratã di lemnu, cheatrã i chirãmidã, tsi sh-u-adutsi cu-unã cãlivã)
{ro: colibă, bordei}
{fr: cabane, chaumière}
{en: hut, shack, thatched cottage}
ex: am nã cãlivã mplinã cu njelj, pãn s-nu u frãndzi nu dai di elj (angucitoari: himuniclu); armasi la cãlivã s-adarã mãcarea; cãlivili al Gogã; pri la cãlivi nu tritseam; putsãni hori armãneshti au cãlivi, tuti au casi di cheatrã; s-acãtsa di praglu di nsus ali cãlivã di nu s-intra; s-ai mash unã cãlivã, ma a ta s-hibã

§ colibã (có-li-bã shi co-lí-bã) sf colibi/colibe (có-li-bi shi co-lí-bi) – (unã cu cãlivã)
ex: ascundi-ti tru coliba di dupã casã

§ caleauã (ca-leá-ŭã) sf calei (ca-lèĭ) – (unã cu cãlivã)
ex: va-nj fac unã caleauã...

§ cãlivoci/cãlivoce (cã-li-vó-ci) sf cãlivoci/cãlivoce (cã-li-vó-ci) – cãlivã njicã
{ro: colibioară}
{fr: petite chaumière}
{en: small hut, small shack}
ex: cãlivocea-a mea di palji

§ cãlivuci/cãlivuce (cã-li-vú-ci) sf cãlivuci/cãlivuce (cã-li-vú-ci) – (unã cu cãlivoci)
ex: cãlivucea eara adratã di putsãn chiro

§ cãlivucicã (cã-li-vúcĭ-cã) sf cãlivucitsi/cãlivucitse (cã-li-vúcĭ-tsi) – (unã cu cãlivoci)
ex: agiumsi tu cãlivucica dit mardzinea-a hoarãljei; nã cãsicã, cãlivucicã (ca unã cãlivucicã)

§ cãlivushcã (cã-li-vúsh-cã) sf cãlivushtsi/cãlivushtse (cã-li-vúsh-tsi) – (unã cu cãlivoci)
ex: vrea s-dzacã tu cãlivushca iu s-featsi; eara nã cãsicã, cãlivushcã fãrã geamuri, fãrã ush

§ cãlivar (cã-li-várŭ) sm, sf, adg cãlivarã (cã-li-vá-rã), cãlivari (cã-li-várĭ), cãlivari/cãlivare (cã-li-vá-ri) – om tsi bãneadzã tu-unã cãlivã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

carpuz

carpuz (car-púzŭ) sm carpuji (car-pújĭ) – plantã dit fumealja-a curcubetãljei shi a piponjlui, cu trup lungu tsi s-tradzi azvarna pri loc, cu lilici njits shi frãndzã mãri, tsi da unã yimishi mari cãt unã curcubetã, cu coaja veardi sh-carnea di nuntru moali, dultsi sh-dzãmoasã, aroshi i galbinã, cu simintsã lãi sh-ma njits di-atseali di curcubetã; yimisha faptã di-aestã plantã, bunã tu mãcari; arbuz, himunic, hiumunic, hiumãnic, shirchin, bacãrcu
{ro: pepene verde}
{fr: pastèque, melon d’eau}
{en: watermelon}

§ arbuz (ar-búzŭ) sm arbuji (ar-bújĭ) – (unã cu carpuz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

himunic

himunic (hi-mu-nícŭ) sm himunits (hi-mu-nítsĭ) – plantã dit fumealja-a curcubetãljei shi a piponjlui, cu trup lungu tsi s-tradzi azvarna pri loc, cu lilici njits shi frãndzã mãri, tsi da unã yimishi mari cãt unã curcubetã, cu coaja veardi sh-carnea di nuntru moali, dultsi sh-dzãmoasã, aroshi i galbinã, cu simintsã lãi sh-ma njits di-atseali di curcubetã; yimisha faptã di-aestã plantã, bunã tu mãcari; hiumunic, hiumãnic, carpuz, arbuz, shirchin, bacãrcu
{ro: pepene verde}
{fr: melon d’eau, pastèque}
{en: watermelon}
ex: nã bisearicã veardi cu icoani-aroshi (angucitoari: hiumuniclu); curlu-a fãrtatlui tu grãdina-a argatlui (angucitoari: himuniclu); am nã cãlivã mplinã cu njelj, pãn s-nu u frãndzã nu dai di elj (angucitoari: himuniclu); tindu funi sh-adun gljami (angucitoari: himuniclu, curcubeta); nu mi am purintatã di (nu-am mãcatã) himunits estan; eara gras ca un himunic; coaji di himunic, nu s-alicheashti di buric; mãcai himunits la bustanea-a aushlui

§ hiumunic (hĭu-mu-nícŭ) sm hiumunits (hĭu-mu-nítsĭ) – (unã cu himunic)

§ hiumãnic (hĭu-mã-nícŭ) sm hiumãnits (hĭu-mã-nítsĭ) – (unã cu himunic)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

njel1

njel1 (njĭélŭ) sm, sf njalã (njĭá-lã) shi njauã (njĭá-ŭã), njelj (njĭéljĭ), njali/njale (njĭá-li) – njiclu (mascur i feamin) fitat di-unã oai; (fig:
1: njel (ca adg) = tsi easti njic, mushat, dultsi, imir shi isih; ca un njel; expr:
2: s-veadi ca un njel agiun = s-veadi ca unã gãljinã udã, tapin, arushinos, fricos, fãrã curai, cu nãrli spindzurati, trã cari ti curmã njila;
3: dzua njel agiun, sh-noaptea buval zgrumã; dzua fudzi di njelj sh-noaptea arãstoarnã boulu; dzua njel shi noaptea lup = (atsel) tsi pari imir ma poati s-hibã sh-multu gioni;
4: cu njelj s-numirã; cu njeljlji s-tundi = zbor tsi s-dzãtsi a aushanjlor tsi s-lugursescu tiniri s-duc cu tiniri sh-fac ca elj;
5: macã ti purintsã, mãcã canim njel = ma s-fats un lucru slab, s-lu fats macarim trã tsiva tsi axizeashti)
{ro: miel, mieluşea}
{fr: agneau}
{en: lamb (male or female)}
ex: am nã cãlivã mplinã cu njelj, pãn s-nu u frãndzi nu dai di elj (angucitoari: himuniclu); njelu dultsi, di la doauã mumãnj sudzi; avea Costa noatinj sh-njelj; picurar tsi li cunushtea oili di pri lãnã, njelj di pisti oclji; mãcãm veara-aestã ndoi njelj la izvurlu atsel marli; s-acumprãm unã njalã; nu-azghearã njauã n Mai; cãndu easi grambolu dit casã, mã-sa-lj bãgã dininti dauã cãrvelj di pãni, un ghiumici cu apã shi un njel lai tãljat, ca s-treacã pisti nãsi; s-turna acasã ca vãrã njel agiun
(expr: tapin, arushinos, cu nãrli spindzurati); fucãrãlu shidea di nã mardzini sh-mutrea, ca njel agiun
(expr: arushinos); un hilj, ca njel (fig: njic, mushat sh-cuminti); easti ca un njel (fig: isih), tutã noaptea; njel ti fats? luplu va ti mãcã

§ njilush (nji-lúshĭŭ) sm, sf njilushi/njilushe (nji-lú-shi), njilush (nji-lúshĭ), njilushi/njilushe (nji-lú-shi) – njel njic; njilic
{ro: mieluşel}
{fr: petit agneau}
{en: little lamb}
ex: ca njilushlji fãrã-arãndzã; ficiori, tuts tiniri, njilush (fig: ca njilushlji, cumintsã shi ascultãtori); zurbadzlji tuts njilush lj-adrai (fig: cumintsã shi ascultãtori, ca njilush); doarmi ca njilushi (fig: isihã)

§ njilic (nji-lícŭ) sm, sf njilicã (nji-lí-cã), njilits (nji-lítsĭ), njilitsi/njilitse (nji-lí-tsi) – (unã cu njilush)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shirchin

shirchin (shir-chínŭ) sm shirchinj (shir-chínjĭ) – plantã dit fu-mealja-a curcubetãljei shi a piponjlui, cu trup lungu tsi s-tradzi azvarna pri loc, cu lilici njits shi frãndzã mãri, tsi da unã yimishi mari cãt unã curcubetã, cu coaja veardi sh-carnea di nuntru moali, dultsi sh-dzãmoasã, aroshi i galbinã, cu simintsã lãi sh-ma njits di-atseali di curcubetã; yimisha faptã di-aestã plantã, bunã tu mãcari; himunic, hiumunic, hiumãnic, carpuz, arbuz, bacãrcu
{ro: pepene verde}
{fr: pastèque, melon d’eau}
{en: watermelon}
ex: tãlje doi shirchinj dit bãhce

§ shirchinãrii/shirchinãrie sf shirchinãrii (shir-chi-nã-ríĭ) – loclu (ducheanea) iu s-vindu shirchinjlji
{ro: pepenărie}
{fr: melonnière}
{en: watermelon store}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã