DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

dipun

dipun (di-púnŭ) (mi) vb III, II shi I dipush (di-púshĭŭ) shi dipunai (di-pu-náĭ), dipuneam (di-pu-neámŭ) shi dipunam (di-pu-námŭ), dipusã (di-pú-sã) shi dipunatã (di-pu-ná-tã), dipuniri/dipunire (di-pú-ni-ri) shi dipuneari/dipuneare (di-pu-neá-ri) shi dipunari/dipunare (di-pu-ná-ri) – mi min (njergu, yin, arunic, etc.) cãtrã nghios dit un loc ma-analtu; mi duc hima (hambla); lu-adar un lucru si scadã; scad pãhãlu (tinjia) a unui lucru tsi-l vindu; ljau valea; hãmblusescu, hlãmbusescu, nãvãlescu, (mi) uselescu, cad; scad
(expr:
1: dipun boatsea = zburãscu ma peagalea, cu boatsea ma peanarga, slabã, tra nu mi avdã multu lumea ca s-u cãrteascã;
2: dipun budzãli; dipun dzeanili; dipun mutrili = nu-nj pari ghini, nu mi-ariseashti, mi cãrteashti, mi nvirinedz;
3: dipun nãrli = (i) mi-aspun cama tapin, mi tãpinusescu, ãnj scadi tinjia, lu-aspindzur caplu, u-adun coada, etc.; (ii) nu-nj pari ghini, mi cãrtescu; dipun budzãli (dzeanili, mutrili);
4: dipun armili = mi prudau;
5: dipun minti = mi fac fronim (cu minti, fruminescu); mi-ashternu; bag minti; nj-yini mintea; giudic ma ghini, nvitsai minti; nj-adun minti n cap;
6: dipuni arãulu = yini apã multu (di ploai multã, di tuchirea-a neauãljei, etc.) shi s-vearsã arãulu pristi mardzinea-a lui, pristi cãmpul di deavãrliga;
7: dipun tinjia (pãhãlu-a unui lucru tsi vindu) = scad tinjia, pãhãlu-a lucrului; (amirã) dipun di pi scamnu = alas lucrul tsi lu-am sh-lu dau la altu; dau paretisi)
{ro: coborî}
{fr: descendre, baisser}
{en: descend, go down}
ex: dipuni (dã-ti nghios, discali-cã) di pri cal; dipuni-ti (yinu nghios) di pri mer; dipunãndalui di pri gortsu, mutrea s-aflã gortsã coapti; ea, dipuni-ti, tsi-ashteptsã?; dipunea scara (yinea nghios pri scarã); dipusi (nãvãli) di pi arburi; unã caprã dipunea (nãvãlea) dighios tu hãu; nu dipunets di tru tsitati; iu duts turma picurare sh-iu dipunj (ljai valea)?; fumeljli dipusirã (dusirã nghios, la cãmpu) tu arniu; cãntã di dipuni puljlji di pi arburi; furlji dipusirã armili (discãrcarã armili) di pri cal; furlji dipusirã armili
(expr: s-prudeadirã); dipusirã (s-alãsãrã cãtrã nghios, uselirã) muntsãlj shi s-alinarã cupriili; ea, dipuni-l tãmbãrãlu
(expr: fã-l s-asunã ma peagalea, asunã-l ma putsãn); el dipusi minti
(expr: s-featsi fronim, frunimi); nacã dipuni minti
(expr: nacã-lj yini mintea, nacã bagã minti); pãnã nu u pati, omlu nu dipuni minti
(expr: nu nveatsã, nu bagã minti); di minti multã tsi-lj dipusi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

himã2

himã2 (hí-mã) sf fãrã pl – hulii, mãnii, amãnii, lisã, foc, inati, yinati, gnati, uryii, zalã, zali, nãireatsã, nãrleatsã, picã, cangi, gindi, turbari, thimo
{ro: furie}
{fr: fureur}
{en: fury, wrath}
ex: hãrios strigã, ha, ha, shi ncljisi usha cu himã (cu multã inati, cu hulii); asunã singirlu cu-ahãtã himã (hulii) shi inati

§ himos (hi-mósŭ) adg himoasã (hi-mŭá-sã), himosh (hi-móshĭ), himoasi/himoase (hi-mŭá-si) – tsi s-hiumuseashti pri cariva ca cu inati; ca cu hulii, timos, thimos
{ro: năvalnic, furios}
{fr: fougueux, avec fureur}
{en: impetuous, fiery}
ex: himoasã spidã (tsi dipuni thimoasã, ca cu inati); earna agiumsi cu vimturi himoasi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

yeanitsar

yeanitsar (yĭa-ni-tsárŭ) sm yeanitsari (yĭa-ni-tsárĭ) – stratiot dit ma buna ascheri a sultanlui (di-aradã ishit dit ficiorlji loats cu zorea di la crishtinj, faptsã turtsi prota shi, di cu njits, criscuts tra s-hibã bunj aschirladz); eanitsar; (fig:
1: yeanitsar = om tsi easti turbat di inati, lisearcu, himos, gindos, etc.; om multu arãu, fãrã njilã, apistu, crud, tsi lu-arãsescu cãvgadzlji; expr:
2: canda yin yeanitsarlji = tsi ti-agunjiseshti s-tsã bitiseshti lucrul? canda yin turtsilj [adutsem aminti cã lumea s-lãhtãrsea cãndu turcul yinea prit hoarã])
{ro: ienicer}
{fr: janissaire}
{en: janissary}
ex: ca yeanitsar fatsi (easti arãu, fãrã njilã, s-poartã ca yeanitsarlji)

§ eanitsar (ĭa-ni-tsárŭ) sm eanitsari (ĭa-ni-tsárĭ) – (unã cu yeanitsar)
ex: di eanitsari suntu mplini; eanitsarlji furã un chiro oasti aleaptã

§ gheanitsar (ghĭa-ni-tsárŭ) sm gheanitsari (ghĭa-ni-tsárĭ) – (unã cu yeanitsar)
ex: gheanitsarlji eara oasti aleaptã tu vecljul chiro; iu intrã gheanitsarlu atsel va s-facã ghiurultii

§ yeanitsãrami/yeanitsãrame (yĭa-ni-tsã-rá-mi) sf fãrã pl – multimi di yeanitsari; tuts yeanitsarlji
{ro: grup (totalitatea) de ieniceri}
{fr: multitude de janissaires}
{en: multitude of janissaries}
ex: yeanãtsãramea tutã intrã tu-alumtã

§ yeanitsãrimi/yea-nitsãrime (yĭa-ni-tsã-rí-mi) sf fãrã pl – (unã cu yeanitsãrami)

§ gheanitsãrimi/gheanitsãrime (ghĭa-ni-tsã-rí-mi) sf fãrã pl – (unã cu yeanitsãrami)
ex: nã fu fricã ca di gheanitsãrimi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã