highlight_fran">{fr: action d’enfoncer, de ficher, de planter}
highlight_eng">{en: action of driving in (stake, nail); of plunging, of sinking (into mud, water)}

highlight_similar">§ hidzeari/hidzeare (hi-dzeá-ri)highlight_pvorb"> sf hidzeri (hi-dzérĭ) – (unã cu hidziri)

highlight_similar">§ nhig (nhígŭ) (mi)highlight_pvorb"> vb III shi II nhipshu (nhíp-shĭu), nhidzeam (nhi-dzeámŭ), nhiptã (nhíp-tã) shi nhipsã (nhíp-sã), nhidziri/nhidzire (nhí-dzi-ri) shi nhidzeari/nhidzeare (nhi-dzeá-ri) – (unã cu hig)
highlight_ex">ex: si nhipsi (s-bãgã) nãpoi tu dafnjauã; nhipshu (bãgai) mãnjli pãnã la coati; feata sã nhipsi (s-bãgã) tu-apã; nu pot sã shtiu iu li ari nhiptã (fig: bãgatã ghini, ascumtã); si nhipsi (fig: s-bãgã, s-ascumsi) tu guvã; s-ti nhidz (fig: s-ti badz, s-ti-ascundzã) sh-tu guvã di sharpi shi tut va ti aflu mini; cãndu shi nhidzea dintsãlj sharpili, fãsh di carni arupea; s-virsarã utrili cu yin, cã lji nhipsi cutsutlu nora tu utri; vidzãndalui un par spirlungos di gardul dit grãdinã, u nhipsi agonja

highlight_similar">§ nhiptu (nhíp-tu)highlight_pvorb"> adg nhiptã (nhíp-tã), nhiptsã (nhíp-tsã), nhipti/nhipte (nhíp-ti) – (unã cu hiptu)
highlight_ex">ex: civia eara nhiptã (plãntatã, bãgatã) ghini; cari shtii iu easti nhiptu (fig: ascumtu); nhiptu tru guvã, nu putea nitsi nã sutã di lãmnji s-lu-aflã

highlight_similar">§ nhipsu (nhíp-su)highlight_pvorb"> adg nhipsã (nhíp-sã), nhipshi (nhíp-shi), nhipsi/nhipse (nhíp-si) – (unã cu hiptu)

highlight_similar">§ nhidziri/nhidzire (nhí-dzi-ri)highlight_pvorb"> sf nhidziri (nhí-dzirĭ) – (unã cu hidziri)

highlight_similar">§ nhidzeari/nhidzeare (nhi-dzeá-ri)highlight_pvorb"> sf nhidzeri (nhi-dzérĭ) – (unã cu hidziri)

highlight_ro">{ro: cufundat, adâncit}
highlight_fran">{fr: enfoncé, plongé, creusé, approfondi}
highlight_eng">{en: sunk, plunged into, deepened}

highlight_similar">§ adãntsiri/adãntsire (a-dãn-tsí-ri)highlight_pvorb"> sf adãntsiri (a-dãn-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adãntseashti tsiva; ahãndusiri, ahundusiri, hãndãcusiri, afundusiri, fundusiri, afundari, vutsiri
highlight_ro">{ro: acţiunea de a cufunda, de a adânci; cufundare, adâncire}
highlight_fran">{fr: action d’enfoncer, de plonger, de creuser, d’approfondir}
highlight_eng">{en: action of sinking, of plunging, of deepening}

highlight_similar">§ adãncari/adãn-care (a-dãn-cá-ri)highlight_pvorb"> sf adãncãri (a-dãn-cắrĭ) – fãtsearea-a unui lucru tra s-hibã ma adãncos; adãntsiri, ahãndusiri, ahundusiri, hãndãcusiri, afundusiri, fundusiri, afundari, vutsiri
highlight_ro">{ro: adâncire}
highlight_fran">{fr: approfondissement}
highlight_eng">{en: deepening}
highlight_ex">ex: adãncarea-a njiluiriljei al Dumnidzã

highlight_similar">§ adãntsimi/adãntsime (a-dãn-tsí-mi)highlight_pvorb"> sf adãntsinj (a-dãn-tsínjĭ) – harea tsi u-ari un lucru cari easti adãncos; dipãrtarea di la fatsa di nsus la fundul a lucrului; ahãndami
highlight_ro">{ro: adâncime}
highlight_fran">{fr: profondeur}
highlight_eng">{en: depth}
highlight_ex">ex: vãrnu nu shtii adãntsimea a amariljei

highlight_similar">§ adãncos2 (a-dãn-cósŭ)highlight_pvorb"> adv – adãnca, adanca, afunda, afunducos, ahãndos, ahanda, ahãnda, andãca, etc.; (fig: adãncos = cu zboarã ghini minduiti, mintimeni)
highlight_ro">{ro: adânc}
highlight_fran">{fr: profondément}
highlight_eng">{en: deep, deeply}
highlight_ex">ex: sta shi greashti adãncos

highlight_similar">§ adãnca (a-dãn-cá)highlight_pvorb"> adv – (unã cu adãncos2)
highlight_ex">ex: lj-avea intratã unã luschidã adânca (ahãndos); s-sãparem adãnca (ahãndos), va dãm di apã; omlu aestu zburashti adãnca
(highlight_expr">expr: cu zboarã ghini minduiti); suschirã adãnca (ahãndos); un dor nã loa adãnca; ãl hipsi adãnca

highlight_similar">§ adanca (a-dan-cá)highlight_pvorb"> adv – (unã cu adãncos2)
highlight_ex">ex: cãt ma putea adanca

highlight_similar">§ andãca (an-dã-cá)highlight_pvorb"> adv – (unã cu adãncos2)

highlight_similar">§ danca (dan-cá)highlight_pvorb"> adv – (unã cu adãncos2)
highlight_ex">ex: cãravea cãdzu danca (ahãnda) tu fundu

highlight_similar">§ danga (dan-gá)highlight_pvorb"> adv – (unã cu adãncos2)
highlight_ex">ex: pri un murmintu danga (ahãnda) dishcljis

highlight_similar">§ dãnca (dãn-cá)highlight_pvorb"> adv – (unã cu adãncos2)

highlight_ex">ex: di trei ori s-afundã (dusi tu fundul a apãljei) shi di trei ori ishi pisti apã; s-afundã prit brãtsiri; ãn loc s-mi-ascapã, mi-afunda cama multu; fudz di-aoa i va ti-afundu tu arãu

highlight_similar">§ afundedz (a-fun-dédzŭ) (mi)highlight_pvorb"> vb I afundai (a-fun-dáĭ), afundam (a-fun-dámŭ), afundatã (a-fun-dá-tã), afunda-ri/afundare (a-fun-dá-ri) – (unã cu afundu2)

highlight_similar">§ afundat (a-fun-dátŭ)highlight_pvorb"> adg afundatã (a-fun-dá-tã), afundats (a-fun-dátsĭ), afunda-ti/afundate (a-fun-dá-ti) – tsi easti pimtu cãtã tu fundu; afundusit, fundusit, ahundusit, ahãndusit, hãndãcusit, adãntsit, hãusit, vutsit, dipunat, hãmblusit, hlãmbusit, uselit
highlight_ro">{ro: cufundat, scufundat}
highlight_fran">{fr: enfoncé, plongé}
highlight_eng">{en: sunk, plunged into}

highlight_similar">§ afundari/afundare (a-fun-dá-ri)highlight_pvorb"> sf afundãri (a-fun-dắrĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi afundã tsiva; afundusiri, fundusiri, ahundusiri, ahãndusiri, hãndã-cusiri, adãntsiri, hãusiri, vutsiri, dipunari, hãmblusiri, hlãmbusiri, useliri
highlight_ro">{ro: acţiunea de a cufunda, de a scufunda; cufundare, scufundare}
highlight_fran">{fr: action d’enfoncer, de plonger; enfoncement, immersion}
highlight_eng">{en: action of sinking, of plunging into; immersion}

highlight_similar">§ fundedz (fun-dédzŭ)highlight_pvorb"> vb I fundai (fun-dáĭ), fundam (fun-dámŭ), fundatã (fun-dá-tã), fundari/fundare (fun-dá-ri) – bag timeljlu a unui lucru (sutsatã, casã, bisearicã, etc.); timiljusescu, ntimelj, ntimiljedz, ntimelj, fundedz
highlight_ro">{ro: funda, întemeia, pune bazele}
highlight_fran">{fr: fonder, asseoir des fondements}
highlight_eng">{en: found, set a foundation}
highlight_ex">ex: tu Shcurtu fundarã shi casa shi mãgãzia

highlight_similar">§ fundat (fun-dátŭ)highlight_pvorb"> adg fundatã (fun-dá-tã), fundats (fun-dátsĭ), fundati/fundate (fun-dá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã timelj; tsi ari timelj; timiljusit, ntimiljat
highlight_ro">{ro: fundat, întemeiat, cu baza pusă}
highlight_fran">{fr: fondé, basé}
highlight_eng">{en: founded, based}

highlight_similar">§ fundari/fundare (fun-dá-ri)highlight_pvorb"> sf fundãri (fun-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-fundeadzã tsiva; timiljusiri, ntimiljari
highlight_ro">{ro: acţiunea de a funda, de a întemeia; de a pune bazele}
highlight_fran">{fr: action de fonder, d’asseoir les fondements d’un édifice}
highlight_eng">{en: action of founding, of setting the foundation of a building}

highlight_similar">§ afundusescu (a-fun-du-sés-cu) (mi)highlight_pvorb"> vb IV afundusii (a-fun-du-síĭ), afun-duseam (a-fun-du-seámŭ), afundusitã (a-fun-du-sí-tã), afundu-siri/afundusire (a-fun-du-sí-ri) – (unã cu afundu2)

highlight_similar">§ afundusit (a-fun-du-sítŭ)highlight_pvorb"> adg afundusitã (a-fun-du-sí-tã), afundusits (a-fun-du-sítsĭ), afundusiti/afundusite (a-fun-du-sí-ti) – (unã cu afundat)

highlight_similar">§ afundusiri/afundusire (a-fun-du-sí-ri)highlight_pvorb"> sf afundu-siri (a-fun-du-sírĭ) – (unã cu afundari)

highlight_similar">§ fundusescu1 (fun-du-sés-cu) (mi)highlight_pvorb"> vb IV fundusii (fun-du-síĭ), funduseam (fun-du-seámŭ), fundusitã (fun-du-sí-tã), fundusiri/fundusire (fun-du-sí-ri) – (unã cu afundu2)
highlight_ex">ex: di trei ori mi fundusii tu apã; s-fundusi tu-apã tra s-arãcheascã crutsea; nãs mi fundusi cama multu

highlight_similar">§ fun-dusit1 (fun-du-sítŭ)highlight_pvorb"> adg fundusitã (fun-du-sí-tã), fundusits (fun-du-sítsĭ), fundusiti/fundusite (fun-du-sí-ti) – (unã cu afundat)

highlight_similar">§ fundusiri1/fundusire (fun-du-sí-ri)highlight_pvorb"> sf fundusiri (fun-du-sírĭ) – (unã cu afundari)

highlight_similar">§ nfundu (nfún-du) (mi)highlight_pvorb"> vb I nfundai (nfun-dáĭ), nfundam (nfun-dámŭ), nfundatã (nfun-dá-tã), nfunda-ri/nfundare (nfun-dá-ri) – (unã cu afundu2)
highlight_ex">ex: u nfundai ghini shisha tra s-nu s-vearsã; nfundarã (astuparã) avlachilu tra s-nu curã

highlight_similar">§ nfundat (nfun-dátŭ)highlight_pvorb"> adg nfundatã (nfun-dá-tã), nfundats (nfun-dátsĭ), nfundati/nfundate (nfun-dá-ti) – (unã cu afundat)

highlight_similar">§ nfundari/nfundare (nfun-dá-ri)highlight_pvorb"> sf nfundãri (nfun-dắrĭ) – (unã cu afundari)

highlight_similar">§ disfundu (dis-fún-du) (mi)highlight_pvorb"> vb I disfundai (dis-fun-dáĭ), disfundam (dis-fun-dámŭ), disfundatã (dis-fun-dá-tã), disfundari/disfundare (dis-fun-dá-ri) – dishcljid unã buti cu scutearea-a fundului i cu adrarea-a unei sochi (canelã, cep, til); cur unã avlachi (cali, sulinã, etc.) di lucrili tsi nu-alasã s-treacã tsiva prit ea; scot doplu dit gusha-a unei shishi ncljisã tra s-u distup; cur, distup, dishcljid
highlight_ro">{ro: desfunda, destupa, deschide}
highlight_fran">{fr: défoncer, effondrer (un tonneau), ouvrir}
highlight_eng">{en: clear (free) of obstacles; stave in (barrel); open}
highlight_ex">ex: aveam disfundatã (curatã) avlachilu di chicutã shi cu ploili s-adunã apã, s-featsi baltã

highlight_similar">§ dis-fundat (dis-fun-dátŭ)highlight_pvorb"> adg disfundatã (dis-fun-dá-tã), disfundats (dis-fun-dátsĭ), disfundati/disfundate (dis-fun-dá-ti) – (buti) tsi-lj si scoasi fundul i-lj si featsi unã sochi; (avlachi, cali, sulinã, etc.) tsi easti dishcljisã, distupatã; (shishi) tsi-lj si scoasi doplu (tsi easti distupatã); curat, distupat, dishcljis
highlight_ro">{ro: desfundat, destupat, deschis}
highlight_fran">{fr: défoncé, effondré (un tonneau); ouvert}
highlight_eng">{en: cleared (freed) of obstacles; staved in (barrel); opened}
highlight_ex">ex: prit cãljuri disfundati

highlight_similar">§ disfundari/disfundare (dis-fun-dá-ri)highlight_pvorb"> sf disfun-dãri (dis-fun-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-disfundã tsiva; curari, distupari, dishcljideari
highlight_ro">{ro: acţiunea de a desfunda, de a destupa, de a deschide; desfundare, destupare, deschidere}
highlight_fran">{fr: action de défoncer, d’effondrer (un tonneau), d’ouvrir}
highlight_eng">{en: action of clearing of obstacles; of staving in (barrel); of opening}

highlight_similar">§ afundos (a-fun-dósŭ)highlight_pvorb"> adg afundoasã (a-fun-dŭá-sã), afundosh (a-fun-dóshĭ), afundoasi/afundoase (a-fun-dŭá-si) – a curi fundu s-aflã diparti di mardzina di nsus; tsi ari fundul multu cãtrã nghios; afunducos, adãncu, aduncos, ahãndos
highlight_ro">{ro: adânc}
highlight_fran">{fr: profond}
highlight_eng">{en: deep}
highlight_ex">ex: putslu aestu easti afundos

highlight_similar">§ afunducos (a-fun-du-cósŭ)highlight_pvorb"> adg afunducoasã (a-fun-du-cŭá-sã), afunducosh (a-fun-du-cóshĭ), afunducoasi/afunducoase (a-fun-du-cŭá-si) – (unã cu afundos)

highlight_similar">§ afondut (a-fón-dutŭ)highlight_pvorb"> adg afondutã (a-fón-du-tã), afonduts (a-fón-dutsĭ), afonduti/afondute (a-fón-du-ti) – tsi nu-ari fundu, tsi easti multu-ahãndos; (fig: om afondut = om tsi shtii cum si zburascã (cu pispeatsã, cu itsrãlji, cu aplan) tra si sh-agiungã scupolu; diplumat)
highlight_ro">{ro: fără fund}
highlight_fran">{fr: sans fond, tré profond, insondable}
highlight_eng">{en: without bottom; extremely deep}
highlight_ex">ex: easti un om multu afondut (multu diplumat)

highlight_similar">§ afundu3 (a-fún-du)highlight_pvorb"> adv – tsi s-aflã i si ntindi diparti nãuntrul a unui lucru; tu-afundul a unui lucru; afunda, adãncos, adanca, adãnca, andãca, danga, ahanda, ahãnda
highlight_ro">{ro: adânc}
highlight_fran">{fr: profondément}
highlight_eng">{en: deep, deeply}

highlight_similar">§ afunda (a-fun-dá)highlight_pvorb"> adv – (unã cu afundu2)
highlight_ex">ex: intrã afunda (tu-afundu); s-deadi afunda; li-aflai tuti afunda (tu fundu, tu thimelj, tu-arãzgã)

highlight_similar">§ ahãndusimi/ahãn-dusime (a-hãn-du-sí-mi)highlight_pvorb"> sf ahãndusinj (a-hãn-du-sínjĭ) – (unã cu ahãndami)

highlight_similar">§ ahãndos2 (a-hãn-dósŭ)highlight_pvorb"> adv – ahanda, ahãnda, afunda, andãca, adãnca, adanca
highlight_ro">{ro: adânc}
highlight_fran">{fr: profondément}
highlight_eng">{en: deep, deeply}
highlight_ex">ex: greashti ahãndos

highlight_similar">§ ahãnda (a-hãn-dá)highlight_pvorb"> adv – (unã cu ahãndos2)
highlight_ex">ex: acãtsarã s-caftã cãt ma ahãnda

highlight_similar">§ ahunda (a-hun-dá)highlight_pvorb"> adv – (unã cu ahãndos2)

highlight_similar">§ hãndos2 (hãn-dósŭ)highlight_pvorb"> adv – (unã cu ahãndos2)
highlight_ex">ex: hãndos cum bumbuneadzã!

highlight_similar">§ ahanda (a-han-dá)highlight_pvorb"> adv – (unã cu ahãndos2)

highlight_similar">§ handa (han-dá)highlight_pvorb"> adv – (unã cu hãndos2)
highlight_ex">ex: zburashti handa (ahãndos)

highlight_similar">§ ahãn-dusescu (a-hãn-du-sés-cu) (mi)highlight_pvorb"> vb IV ahãndusii (a-hãn-du-síĭ), ahãnduseam (a-hãn-du-seámŭ), ahãndusitã (a-hãn-du-sí-tã), ahãndusiri/ahãndusire (a-hãn-du-sí-ri) – hig (pingu, fac s-intrã) tsiva cãtã tu fundul a unui lucru; l-fac un lucru s-hibã cama ahãn-dos; ahundusescu, hãndãcusescu, adãntsescu, afundusescu, fun-dusescu, afundedz, vutsescu; (fig: ahãndusescu = fac pri cariva si s-aflã tu-unã halã greauã, di jali, di dureari, di mãri cripãri, etc.; lj-aspargu bana-a unui shi-l fac si s-aducheascã stuhinat, corbu, curbisit, distihipsit, distihisit, lupusit, etc.)
highlight_ro">{ro: cufunda, adânci}
highlight_fran">{fr: enfoncer, plonger, creuser, approfondir}
highlight_eng">{en: sink, plunge into, deepen}
highlight_ex">ex: s-ti pindzea draclu sã ncalits pri-atsel lailu, ti-ahãndusea tu lumea-alantã di sum loc; cãndu imna, s-ahãndusea loclu; parcã lu-avea ahundusitã loclu

highlight_similar">§ ahãndusit (a-hãn-du-sítŭ)highlight_pvorb"> adg ahãndusitã (a-hãn-du-sí-tã), ahãndusits (a-hãn-du-sítsĭ), ahãndusiti/ahãndusite (a-hãn-du-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã cama ahãndos; ahundusit, hãndãcusit, adãntsit, afundusit, fundusit, vutsit
highlight_ro">{ro: cufundat, adâncit}
highlight_fran">{fr: enfoncé, plongé, creusé, approfondi}
highlight_eng">{en: sunk, plunged into, deepened}
highlight_ex">ex: cu ocljilj ahãndusits ãn cap (fig: tsi s-aflã tu-unã halã greauã, di jali, di dureari, di mãri cripãri, etc.; tsi sh-ari aspartã bana; corbu, corbusit, curbisit, stuhinat, distihipsit, distihisit, lupusit, etc.)

highlight_similar">§ ahãndusiri/ahãndusire (a-hãn-du-sí-ri)highlight_pvorb"> sf ahãndusiri (a-hãn-du-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ahunduseashti tsiva; ahundusiri, hãndãcusiri, adãntsiri, afundusiri, fundusiri, ahundusiri, vutsiri
highlight_ro">{ro: acţiunea de a cufunda, de a adânci; cufundare, adâncire}
highlight_fran">{fr: action d’enfoncer, de plonger, de creuser, d’approfondir}
highlight_eng">{en: action of sinking, of plunging, of deepening}

highlight_similar">§ ahundusescu (a-hun-du-sés-cu) (mi)highlight_pvorb"> vb IV ahundusii (a-hun-du-síĭ), ahunduseam (a-hun-du-seámŭ), ahundusitã (a-hun-du-sí-tã), ahundusiri/ahun-dusire (a-hun-du-sí-ri) – (unã cu ahãndusescu)
highlight_ex">ex: canda lu-avea ahundusitã loclu

highlight_similar">§ ahundusit (a-hun-du-sítŭ)highlight_pvorb"> adg ahun-dusitã (a-hun-du-sí-tã), ahundusits (a-hun-du-sítsĭ), ahundusi-ti/ahundusite (a-hun-du-sí-ti) – (unã cu ahãndusit)

highlight_similar">§ ahundusiri/ahundusire (a-hun-du-sí-ri)highlight_pvorb"> sf ahundusiri (a-hun-du-sírĭ) – (unã cu ahãndusiri)

highlight_similar">§ hãndãcusescu (hãn-dã-cu-sés-cu) (mi)highlight_pvorb"> vb IV hãndãcusii (hãn-dã-cu-síĭ), hãndãcuseam (hãn-dã-cu-seámŭ), hãndãcusitã (hãn-dã-cu-sí-tã), hãndãcusi-ri/hãndãcusire (hãn-dã-cu-sí-ri) – (unã cu ahãndusescu)
highlight_ex">ex: l-hãndãcusii (fig: l-curbisii, l-loai pi zvercã); hãndãcusea-ti!

highlight_similar">§ hãndãcusit (hãn-dã-cu-sítŭ)highlight_pvorb"> adg hãndãcusitã (hãn-dã-cu-sí-tã), hãndãcusits (hãn-dã-cu-sítsĭ), hãndãcusiti/hãndãcusite (hãn-dã-cu-sí-ti) – (unã cu ahãndusit)

highlight_similar">§ hãndãcusiri/hãndãcusire (hãn-dã-cu-sí-ri)highlight_pvorb"> sf hãndãcusiri (hãn-dã-cu-sírĭ) – (unã cu ahãndusiri)

highlight_similar">§ mbuirari/mbuirare (mbu-i-rá-ri)highlight_pvorb"> sf mbuirãri (mbu-i-rắrĭ) – (unã cu ambuirari)

highlight_similar">§ ampar2 (am-párŭ)highlight_pvorb"> vb I ampãrai (am-pã-ráĭ), ampãram (am-pã-rámŭ), ampãratã (am-pã-rá-tã), ampãrari/ampãrare (am-pã-rá-ri) – (unã cu ambuir)
highlight_ex">ex: fudz cã ti amparã (ambuirã) buvulitsa

highlight_similar">§ ampãrat (am-pã-rátŭ)highlight_pvorb"> adg ampãratã (am-pã-rá-tã), ampãrats (am-pã-rátsĭ), ampãra-ti/ampãrate (am-pã-rá-ti) – (unã cu ambuirat)

highlight_similar">§ ampãra-ri/ampãrare (am-pã-rá-ri)highlight_pvorb"> sf ampãrãri (am-pã-rắrĭ) – (unã cu ambuirari)

highlight_similar">§ ambuts (am-bútsŭ) (mi)highlight_pvorb"> vb IV shi I ambutsãi (am-bu-tsắĭ) shi ambutsai (am-bu-tsáĭ), ambutsam (am-bu-tsámŭ), ambutsãtã (am-bu-tsắ-tã) shi ambutsatã (am-bu-tsá-tã), ambutsãri/ambutsãre (am-bu-tsắ-ri) shi ambutsari/ambutsare (am-bu-tsá-ri) –
1: (pravda) intrã (agudeashti, ntsapã, s-alumtã) cu coarnili pri/cu cariva; mbuts, mbut, ambuir, mbuir, ampar;
2: trec unã sulã prit truplu-a unui njel; (tu chirolu veclju) hig un par sturghisit sh-hiptu n loc, tu truplu-a unui om tsi voi s-lu vatãm (tra s-treacã prit mãri tiranji ninti ca s-moarã); bag tu sulã;
3: ntsap cu un ac (un schin, unã penurã, etc.); ntsap, schin, yispinedz
highlight_ro">{ro: împunge; trage în ţeapă; înţepa}
highlight_fran">{fr: encorner; empaler; piquer}
highlight_eng">{en: gore, stab (with horns); impale; prick}

highlight_similar">§ ambutsãt1 (am-bu-tsắtŭ)highlight_pvorb"> adg ambutsãtã (am-bu-tsắ-tã), ambutsãts (am-bu-tsắtsĭ), ambutsãti/ambutsãte (am-bu-tsắ-ti) –
1: tsi easti ambuirat; mbutsat, mbutat, ambuirat, mbuirat, ampãrat;
2: tsi easti bãgat tu sulã;
3: tsi easti ntsãpat; schinat, yispinat
highlight_ro">{ro: împuns; tras în ţeapă; înţepat}
highlight_fran">{fr: encorné; empalé; piqué}
highlight_eng">{en: gored, stabbed (with horns); impaled; pricked}

highlight_similar">§ ambutsat (am-bu-tsátŭ)highlight_pvorb"> adg ambutsatã (am-bu-tsá-tã), ambutsats (am-bu-tsátsĭ), ambutsa-ti/ambutsate (am-bu-tsá-ti) – (unã cu ambutsãt1)

highlight_similar">§ ambutsã-ri1/ambutsãre (am-bu-tsắ-ri)highlight_pvorb"> sf ambutsãri (am-bu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si mbutsã tsiva;
1: ambuirari; mbutsari, mbutari, ambuirari, mbuirari, ampãrari;
2: bãgari tu sulã;
3: ntsãpari, schinari, yispinari
highlight_ro">{ro: acţiunea de a împunge; de a trage în ţeapă; de a înţepa; împungere, tragere în ţeapă, înţepare}
highlight_fran">{fr: action d’encorner; d’empaler; de piquer}
highlight_eng">{en: action of goring, of stabbing (with horns); of impaling; of pricking}

highlight_similar">§ ambutsa-ri/ambutsare (am-bu-tsá-ri)highlight_pvorb"> sf ambutsãri (am-bu-tsắrĭ) – (unã cu ambutsãri1)

highlight_similar">§ mbuts1 (mbútsŭ)highlight_pvorb"> vb IV shi I mbutsãi (mbu-tsắĭ) shi mbutsai (mbu-tsáĭ), mbutsam (mbu-tsámŭ), mbutsãtã (mbu-tsắ-tã) shi mbutsatã (mbu-tsá-tã), mbutsãri/mbutsãre (mbu-tsắ-ri) shi mbutsari/mbutsare (mbu-tsá-ri) – (unã cu ambuts)
highlight_ex">ex: vãtsli si mbutsã cu coarnili; njeljlji si mbutsã (s-alumtã cu coarnili) tu virdeatsã; lu nvitsã s-lu mbutsã (s-da cu coarnili)

highlight_similar">§ mbutsãt1 (mbu-tsắtŭ)highlight_pvorb"> adg mbutsãtã (mbu-tsắ-tã), mbutsãts (mbu-tsắtsĭ), mbutsãti/mbutsãte (mbu-tsắ-ti) – (unã cu ambutsãt1)

highlight_similar">§ mbutsat (mbu-tsátŭ)highlight_pvorb"> adg mbutsatã (mbu-tsá-tã), mbutsats (mbu-tsátsĭ), mbutsati/mbutsate (mbu-tsá-ti) – (unã cu ambutsãt1)

highlight_similar">§ mbutsãri1/mbutsãre (mbu-tsắ-ri)highlight_pvorb"> sf mbutsãri (mbu-tsắrĭ) – (unã cu ambutsãri1)

highlight_similar">§ mbutsari/mbutsare (mbu-tsá-ri)highlight_pvorb"> sf mbutsãri (mbu-tsắrĭ) – (unã cu ambutsãri1)

highlight_similar">§ mbuts2 (mbútsŭ)highlight_pvorb"> sm pl(?) – atsea tsi s-fatsi cãndu si mbutsã tsiva; mbuirari; mbutsari, mbutsãri, mbuirari, etc. {ro împungere}
highlight_fran">{fr: coup de corne (en parlant des moutons, des boeufs, etc.)}
highlight_eng">{en: gore, stab (with horns)}
highlight_ex">ex: nãs mi-ascãpã di mbutslu-a njelui cã eara s-mi vatãmã

highlight_similar">§ mbut1 (mbú-tŭ) (mi)highlight_pvorb"> vb I mbutai (mbu-táĭ), mbutam (mbu-támŭ), mbutatã (mbu-tá-tã), mbutari/mbutare (mbu-tá-ri) – (unã cu ambuir)
highlight_ex">ex: tsap s-ti mbutã (s-ti-ambuirã)

highlight_similar">§ mbutat (mbu-tátŭ)highlight_pvorb"> adg mbutatã (mbu-tá-tã), mbutats (mbu-tátsĭ), mbutati/mbutate (mbu-tá-ti) – (unã cu ambuirat)

highlight_similar">§ mbutari/mbutare (mbu-tá-ri)highlight_pvorb"> sf mbutãri (mbu-tắrĭ) – (unã cu ambuirari)

highlight_ex">ex: amirãrilja-a noastrã

highlight_similar">§ amirãlji/amirãlje (a-mi-rắ-lji)highlight_pvorb"> sf amirãlj (a-mi-rắljĭ) – (unã cu amirãrilji)

highlight_similar">§ amirãlichi/amirãliche (a-mi-rã-lí-chi)highlight_pvorb"> sf amirãlichi (a-mi-rã-líchĭ) – (unã cu amirãrilji)
highlight_ex">ex: eara nãoarã un amirã cari-avea nã amirãlichi mari

highlight_similar">§ amirãrescu (a-mi-rã-rés-cu)highlight_pvorb"> adg amirãreascã (a-mi-rã-reás-cã), amirãreshtsã (a-mi-rã-résh-tsã), amirãreshti (a-mi-rã-résh-ti) – tsi ari s-facã cu-un amirã; tsi easti adrat ca di-un amirã; tsi ari vidzuta di-un amirã; amirescu, vãsilchescu, dumnescu
highlight_ro">{ro: împărătesc, regal, domnesc}
highlight_fran">{fr: impé-rial, royal}
highlight_eng">{en: imperial, royal}
highlight_ex">ex: la numtã-amirãreascã (di amiradz, vãsilcheascã); el nu s-mintea cu-amirãreshtili (cu lucrili di-amiradz); stranj amirãrescu (ca di-amirã); loclu amirãrescu, tuts ãl ursescu

highlight_similar">§ mirãrescu (mi-rã-rés-cu)highlight_pvorb"> adg mirãreascã (mi-rã-reás-cã), mirãreshtsã (mi-rã-résh-tsã), mirãreshti (mi-rã-résh-ti) – (unã cu amirãrescu)

highlight_similar">§ amirescu (a-mi-rés-cu)highlight_pvorb"> adg amireascã (a-mi-reás-cã), amireshtsã (a-mi-résh-tsã), amireshti (a-mi-résh-ti) – (unã cu amirãrescu)
highlight_ex">ex: vidzutã ghighifteascã, namea ami-reascã (angucitoari: cafelu)

highlight_similar">§ amirãreashti/amirãreashte (a-mi-rã-reásh-ti)highlight_pvorb"> adv – ca faptã di-un amirã; ca di-amirã; vãsili-cheashti, dumneashti
highlight_ro">{ro: împărăteşte, domneşte}
highlight_fran">{fr: impé-rialement, royalement}
highlight_eng">{en: imperially, royally, in a kingly manner}

highlight_similar">§ amirãripsescu (a-mi-rã-rip-sés-cu)highlight_pvorb"> vb IV amirãripsii (a-mi-rã-rip-síĭ), amirãripseam (a-mi-rã-rip-seámŭ), amirãripsitã (a-mi-rã-rip-sí-tã), amirãripsiri/amirãripsire (a-mi-rã-rip-sí-ri) – ursescu (chivirnisescu, dumnescu) pristi unã-amirãrilji; vãsilipsescu, dumnescu
highlight_ro">{ro: împărăţi, domni}
highlight_fran">{fr: régner}
highlight_eng">{en: reign, rule}

highlight_similar">§ amirãripsit (a-mi-rã-rip-sítŭ)highlight_pvorb"> adg amirãripsitã (a-mi-rã-rip-sí-tã), amirãripsits (a-mi-rã-rip-sítsĭ), amirãripsiti/amirãripsite (a-mi-rã-rip-sí-ti) – tsi-lj si deadi putearea s-urseascã unã amirãrilji; tsi easti sum putearea-a unui amirã; vãsilipsit, dumnit
highlight_ro">{ro: împărăţit, domnit}
highlight_fran">{fr: qui est fait à régner, qui est régné}
highlight_eng">{en: made to reign; who is reigned, ruled}

highlight_similar">§ amirãripsiri/amirãripsire (a-mi-rã-rip-sí-ri)highlight_pvorb"> sf amirãripsiri (a-mi-rã-rip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un amirã urseashti un crat; vãsilipsiri, dumniri
highlight_ro">{ro: acţiunea de a împărăţi, de a domni; împărăţire, domnire}
highlight_fran">{fr: action de régner; régne}
highlight_eng">{en: action of reigning, of ruling; reign; rule}

highlight_ro">{ro: acţiunea de a ascunde; ascundere}
highlight_fran">{fr: action de cacher}
highlight_eng">{en: action of hiding}
highlight_ex">ex: (gioclu) cu cheatra ascundiri

highlight_similar">§ ascundeari/ascundeare (as-cun-deá-ri)highlight_pvorb"> sf ascunderi (as-cun-dérĭ) – (unã cu ascundiri)
highlight_ex">ex: loc tr-ascundeari ea nu videa

highlight_similar">§ ascumtu2 (as-cúm-tu)highlight_pvorb"> adg ascumtã (as-cúm-tã), ascumtsã (as-cúm-tsã), ascumti/ascumte (as-cúm-ti) – tsi ascundi simtsãmintili tsi li-ari shi spuni tsiva cari nu easti dealihea; ipucrit, acupirit, fãts-fãts, cãrbuni nvilit, pãndzã cu dauã fãts
highlight_ro">{ro: ipocrit}
highlight_fran">{fr: hypocrite}
highlight_eng">{en: hypocrite}

highlight_similar">§ ascumsu2 (as-cúm-su)highlight_pvorb"> adg ascumsã (as-cúm-sã), ascumshi (as-cúm-shi), ascumsi/ascumse (as-cúm-si) – (unã cu ascumtu2)

highlight_similar">§ ascunsu2 (as-cún-su)highlight_pvorb"> adg ascunsã (as-cún-sã), ascunshi (as-cún-shi), as-cunsi/ascunse (as-cún-si) – (unã cu ascumtu2)

highlight_similar">§ ascumtos (as-cum-tósŭ)highlight_pvorb"> adg ascumtoasã (as-cum-tŭá-sã), ascumtosh (as-cum-tóshĭ), ascumtoasi/ascumtoase (as-cum-tŭá-si) – tsi lu-ariseashti (si) s-ascundã; iu poati si s-ascundã cariva ghini; ascumtu
highlight_ro">{ro: ascuns, care-i place să se ascundă}
highlight_fran">{fr: caché, qui aime a se cacher}
highlight_eng">{en: hidden; who likes to hide}
highlight_ex">ex: s-u dutsem tu un loc ascumtos (iu pots s-ti-ascundzi ghini); dit un loc ascumtos, insha ca zghicuri

highlight_similar">§ ascumtish (as-cum-tíshĭŭ)highlight_pvorb"> sn ascumtishuri (as-cum-tí-shĭurĭ) – loc iu omlu poati si s-ascundã tra s-nu lu-aflã vãrnu; loc ascumtu diparti di videarea-a lumiljei; ascumtatic, ascumtalj, cripsanã
highlight_ro">{ro: ascuntiş}
highlight_fran">{fr: cachette, recoin}
highlight_eng">{en: hiding place}
highlight_ex">ex: ti hidz prit ascumtishuri; intrai tu un ascumtish dit pãduri

highlight_similar">§ ascumtalj (as-cum-táljĭŭ)highlight_pvorb"> sn ascumtalji/ascumtalje (as-cum-tá-lji) – (unã cu ascumtish)

highlight_similar">§ ascumtatic (as-cum-tá-tic)highlight_pvorb"> sn ascumtatitsi/ascumtatitse (as-cum-tá-ti-tsi) – (unã cu ascumtish)

highlight_similar">§ ascumtici (as-cum-tícĭŭ)highlight_pvorb"> sn ascumtici/ascumtice (as-cum-tí-ci) – njic ascumtalj
highlight_ro">{ro: mic ascuntiş}
highlight_fran">{fr: petit recoin}
highlight_eng">{en: small hiding place}

highlight_similar">§ ascumta (as-cum-tá)highlight_pvorb"> adv – tra s-nu hibã vidzut i aduchit di altsã; afurishalui, ascumtalui, ascumtishalui, acrifa, bizgulea
highlight_ro">{ro: pe ascuns}
highlight_fran">{fr: sous cape, en tapinois, en cachette, clandestinement}
highlight_eng">{en: furtively, secretly}
highlight_ex">ex: ascumta sã-ts fudz di-acasã; s-dusi ascumta la mã-sa; tuti aesti s-featsirã ascumta; pri-ascumta, ashtipta s-easã shi s-u lja cu nãsh; lj-gri ascumta (s-nu lu-avdã vãrnu); lj-dzãsi ascumta tu ureaclji

highlight_similar">§ ascumtalui (as-cúm-ta-luĭ)highlight_pvorb"> adv – (unã cu ascumta)
highlight_ex">ex: fudzi pi ascumtalui di frats

highlight_similar">§ ascumtishalui (as-cum-tí-shĭa-lui)highlight_pvorb"> adv – (unã cu ascumta)
highlight_ex">ex: lã shuptirã ascumtishalui nãs; fãrtãtsãlja u-avea ascumtishalui; aviglja ascumtishalui s-avdã cãsmetea-a ficiorlui; fudzi ascumtishalui (afurishalui, fãrã s-hibã aduchit)