DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

adãncu

adãncu (a-dắn-cu)highlight_pvorb"> adg adãncã (a-dắn-cã), adãntsã (a-dắn-tsã), adãntsi/adãntse (a-dắn-tsi) – a curi fundu s-aflã diparti di mar-dzina (fatsa) di nsus; adãncos, aduncos, ahãndos, afundos, afunducos;
(highlight_expr">expr:
1: zbor adãncu = zbor greu, ghini minduit, tsi ari multã noimã shi mintiminilji tu el;
2: somnu adãncu = somnu greu, ahãndos, ca di moarti)
highlight_ro">{ro: adânc}
highlight_fran">{fr: profond}
highlight_eng">{en: deep}
highlight_ex">ex: arãulu easti multu adãncu

highlight_similar">§ adãncos1 (a-dãn-cósŭ)highlight_pvorb"> adg adãn-coasã (a-dãn-cŭá-sã), adãncosh (a-dãn-cóshĭ), adãncoasi/adãn-coase (a-dãn-cŭá-si) – (unã cu adãncu)
highlight_ex">ex: guvã multu adãncoasã; arãulu easti adãncos (ahãndos); groapã adãncoasã

highlight_similar">§ aduncos (a-dun-cósŭ)highlight_pvorb"> adg – (unã cu adãncu)
highlight_ex">ex: easti adun-coasã apa?

highlight_similar">§ adãntsescu (a-dãn-tsés-cu) (mi)highlight_pvorb"> vb IV adãntsii (a-dãn-tsíĭ), adãntseam (a-dãn-tseámŭ), adãntsitã (a-dãn-tsí-tã), adãntsiri/adãntsire (a-dãn-tsí-ri) – hig (pingu, fac s-intrã) tsiva cãtã tu fundul a unui lucru; l-fac un lucru s-hibã cama adãncos; ahãndusescu, ahundusescu, hãndãcusescu, afundusescu, fundu-sescu, afundedz, vutsescu
highlight_ro">{ro: cufunda, adânci}
highlight_fran">{fr: enfoncer, plonger, approfondir}
highlight_eng">{en: sink, plunge into, deepen}
highlight_ex">ex: adãntsim (l-fãtsem ma adãncos) putslu; adãntsirã groapa; s-adãntsi (intrã ma adãncos) tu pãduri

highlight_similar">§ adãntsit (a-dãn-tsítŭ)highlight_pvorb"> adg adãntsitã (a-dãn-tsí-tã), adãntsits (a-dãn-tsítsĭ), adãntsiti/adãntsite (a-dãn-tsí-ti) – tsi easti faptu cama adãncos; ahãndusit, ahundusit, hãndãcusit, afundusit, fundusit, afundat, vutsit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

afundu1

afundu1 (a-fún-du)highlight_pvorb"> sn afunduri (a-fún-durĭ) – partea di nghios sh-di nuntru a unui vas (arãu, groapã, etc.); partea di nghios sh-di nafoarã a unui lucru (pri cari lucrul poati si sta cãndu easti bãgat i anãltsat); ahãndami, ahãndusimi;
(highlight_expr">expr:
1: lj-dau di fundu = ãlj dau di cali a lucrului; lj-aflu ceareea a lucrului; u-aduchescu ghini huzmetea;
2: sac fãrã fundu = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi mãcã multu, tsi easti multu spatal, tsi easti multu afundos, tsi nu pari s-aibã fundu, etc.)
highlight_ro">{ro: fund, profunzime}
highlight_fran">{fr: fond; profondeur}
highlight_eng">{en: bottom, depth}

highlight_similar">§ fundu (fún-du)highlight_pvorb"> sn funduri (fún-durĭ) – (unã cu afundu1)
highlight_ex">ex: iu ti duts, lai gushi lungã? tsi mi ntreghi, lea fundu-apres? (angucitoari: cãldarea shi maljlu); ca cheatra tu fundu (tu partea di nghios, tu-ahãndami) cãdea; lo pocilu cu zorea shi-l bea pãn tu fundu (di nu-armasi tsiva tu el); gãleata, tu fundu eara aumtã cu cãtrani; pri amãrli fãrã fundu
(highlight_expr">expr: multu afundos, tsi pari s-nu-aibã fundu); mutrii tu fundul di cãzani; agiumsirã tru fundul a pishtireauãljei; avea cãtrã tu fundul di grãdinã un mer; fundul a baltãljei nu s-ari-aflatã; agiumsi njiclu pãn tu fundul di puts; tu fundul a chisãljei va s-intri, s-easti cã mãts carni Vinjirea; mistiryiul a lor fãrã fundu; lj-deadi di fundu
(highlight_expr">expr: ãlj ded di cali)

highlight_similar">§ afundu2 (a-fún-du) (mi)highlight_pvorb"> vb I afundai (a-fun-dáĭ), afundam (a-fun-dámŭ), afundatã (a-fun-dá-tã), afundari/afundare (a-fun-dá-ri) – hig (pingu, fac s-intrã) tsiva cãtã tu fundul a unui lucru; mpingu doplu tu gusha-a unei shishi tra s-u-astup; l-fac un lucru s-hibã cu fundul cama nghios; afun-dedz, afundusescu, fundusescu, adãntsescu, ahundusescu, ahãn-dusescu, hãndãcusescu, hãusescu, vutsescu, dipun, hãmblusescu, hlãmbusescu, uselescu
highlight_ro">{ro: cufunda, scufunda}
highlight_fran">{fr: enfoncer, plonger}
highlight_eng">{en: sink, plunge into}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ahãndos1

ahãndos1 (a-hãn-dósŭ)highlight_pvorb"> adg ahãndoasã (a-hãn-dŭá-sã), ahãndosh (a-hãn-dóshĭ), ahãndoasi/ahãndoase (a-hãn-dŭá-si) – a curi fundu s-aflã diparti di mardzina di nsus; adãncu, aduncos, ahãndos, afundos, afunducos
(highlight_expr">expr:
1: zbor ahãndos = zbor greu, tsi ari multã noimã shi mintiminilji tu el;
2: minti ahãndoasã = giudicatã bunã, mintimenã, tsi li mindueashti lucrili ghini;
3: somnu ahãndos = somnu greu, ahãndos, ca di moarti;
4: lumi ahundoasã = lumi tsi nu-ari vãrã aradã, tsi easti alocuta)
highlight_ro">{ro: adânc}
highlight_fran">{fr: profond}
highlight_eng">{en: deep}
highlight_ex">ex: agiumsirã ningã un puts ahãndos; lu-aruca fãrã njilã tu un trap ahãndos; atsea pishtireauã, eara lungã, largã, ahãndoasã shi multu ntunicoasã; arãulu din hoarã easti ahãndos; ear la minti, ahãndoasã
(highlight_expr">expr: tsi ari giudicatã bunã, cari li mindueashti ghini lucrili)

highlight_similar">§ ahundos (a-hun-dósŭ)highlight_pvorb"> adg ahun-doasã (a-hun-dŭá-sã), ahundosh (a-hun-dóshĭ), ahundoasi/ahun-doase (a-hun-dŭá-si) – (unã cu ahãndos1)
highlight_ex">ex: putslu eara ahun-dos; ahundoasã ca nã hauã; lumi mintitã, ahundoasã
(highlight_expr">expr: fãrã nitsiunã aradã)

highlight_similar">§ hãndos1 (hãn-dósŭ)highlight_pvorb"> adg hãndoasã (hãn-dŭá-sã), hãndosh (hãn-dóshĭ), hãndoasi/hãndoase (hãn-dŭá-si) – (unã cu ahãndos1)

highlight_similar">§ hundos (hun-dósŭ)highlight_pvorb"> adg hundoasã (hun-dŭá-sã), hundosh (hun-dóshĭ), hundoasi/hundoase (hun-dŭá-si) – (unã cu ahãndos1)

highlight_similar">§ ahãndami/ahãndame (a-hãn-dá-mi)highlight_pvorb"> sf pl(?) – harea tsi u ari un lucru cari easti ahãndos; ahãndusimi
highlight_ro">{ro: adâncime}
highlight_fran">{fr: profondeur}
highlight_eng">{en: depth}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

alaz

alaz (a-lázŭ)highlight_pvorb"> sn alazi/alaze (a-lá-zi) shi alazuri (a-lá-zurĭ) – armã shcurtã shi sumigoasã di mãnã (tsi sh-u-adutsi cu un cãtsut tsi easti adrat ashi ca si s-higã lishor tu truplu-a omlui); laz, acamã, camã, shish
highlight_ro">{ro: pumnal, stilet}
highlight_fran">{fr: poignard}
highlight_eng">{en: dagger}
highlight_ex">ex: lj-arucã alazlu (acama) arosh dit mãnj

highlight_similar">§ laz (lázŭ)highlight_pvorb"> sn lazi/laze (lá-zi) shi lazuri (lá-zurĭ) – (unã cu alaz)
highlight_ex">ex: hidzi un laz tu shileahi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ambuir

ambuir (am-bú-irŭ) (mi)highlight_pvorb"> vb I ambuirai (am-bu-i-ráĭ), ambuiram (am-bu-i-rámŭ), ambuiratã (am-bu-i-rá-tã), ambuirari/ambuirare (am-bu-i-rá-ri) – (pravda) intrã (s-arucã, s-hiumuseashti, agudeashti, ntsapã) cu coarnili pri cariva; mbuir, ambuts, mbuts, mbut, ampar
highlight_ro">{ro: împunge cu coarnele}
highlight_fran">{fr: encorner, frapper avec les cornes; donner un coup de pointe}
highlight_eng">{en: gore, stab (with horns)}
highlight_ex">ex: boulu ti ambuirã (ti ntsãpã, ti pimsi, ti-agudi cu coarnili); va ti-ambuirã vaca

highlight_similar">§ ambuirat (am-bu-i-rátŭ)highlight_pvorb"> adg ambuiratã (am-bu-i-rá-tã), ambuirats (am-bu-i-rátsĭ), ambuirati/ambuirate (am-bu-i-rá-ti) – cari fu agudit (ntsãpat) cu coarnili di-unã pravdã; mbuirat, ambutsãt, ambutsat, mbutsãt, mbutsat, mbutat, ampãrat
highlight_ro">{ro: împuns cu coarnele}
highlight_fran">{fr: encorné, frappé avec les cornes; qui a reçu un coup de pointe}
highlight_eng">{en: gored, stabed (with horns)}

highlight_similar">§ ambuirari/ambuirare (am-bu-i-rá-ri)highlight_pvorb"> sf ambuirãri (am-bu-i-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-unã pravdã ambuirã tsiva; mbuirari, ambutsãri, ambutsari, mbutsãri, mbutsari, mbutari, ampãrari
highlight_ro">{ro: acţiunea de a împunge cu coarnele; împungere}
highlight_fran">{fr: action d’encorner, de frapper avec les cornes; de donner un coup de pointe}
highlight_eng">{en: action of goring, of stabbing (with horns)}

highlight_similar">§ mbuir (mbú-irŭ) (mi)highlight_pvorb"> vb I mbuirai (mbu-i-ráĭ), mbuiram (mbu-i-rámŭ), mbuiratã (mbu-i-rá-tã), mbuirari/mbuirare (mbu-i-rá-ri) – (unã cu ambuir)
highlight_ex">ex: birbeclu mi mbuirã sh-mi deadi di padi; lj-ishirã coarnili, cã tsã si pãrea, cã va s-ti mbuirã (s-ti ntsapã cu coarnili)

highlight_similar">§ mbuirat (mbu-i-rátŭ)highlight_pvorb"> adg mbuiratã (mbu-i-rá-tã), mbuirats (mbu-i-rátsĭ), mbuirati/mbuirate (mbu-i-rá-ti) – (unã cu ambuirat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

amirã

amirã (a-mi-rắ)highlight_pvorb"> sm amiradz (a-mi-rádzĭ) shi amirãradz (a-mi-rã-rádzĭ) shi amirãladz (a-mi-rã-ládzĭ) – omlu tsi urseashti pristi tuts shi pristi tuti tsi s-fac tu-un crat mari; vãsilje, bãsilã, munarhu
(highlight_expr">expr: Amirã-Albu, Amirã-Lai, Amirã-Arosh, Amirã-Veardi, Amirã-Arap, Amirã-Gioni, etc. = numi di-amiradz dit pãrmitili armãneshti)
highlight_ro">{ro: împărat}
highlight_fran">{fr: empereur}
highlight_eng">{en: emperor}
highlight_ex">ex: ca la numtã di-amiradz (di vãsiljadz); treatsi amirãlu (vãsiljelu); amirãlu-a nostru s-cljamã Sultan Abdul Hamid Han; ghiftul, sh-amirã s-agiungã, tut ghiftu va-armãnã; ghiftul cãnd amirã intrã, tatã-su ninti spindzurã; di-afoarã hilj di amirã, sh-tu pungã nu-ari pãrã

highlight_similar">§ amirãroanji/amirãroanje (a-mi-rã-rŭá-nji)highlight_pvorb"> sf amirãroanji/amirãroanje (a-mi-rã-rŭá-nji) – nveastã di amirã; muljarea tsi urseashti (ca un vãsilje) pristi tuts shi pristi tuti tsi s-fac tu-un crat mari (tsi nu-ari bãrbat vãsilje); amiroanji, vãsiloanji, vãsiljoanji, vasilsã
highlight_ro">{ro: împărăteasă}
highlight_fran">{fr: impératrice}
highlight_eng">{en: empress}
highlight_ex">ex: amirãlu sh-avea sh-amirãroanji (vãsiloanji); amirãroanja-a Rumãniiljei s-cljamã shi muma-a pliguitslor

highlight_similar">§ amiroanji/amiroanje (a-mi-rŭá-nji)highlight_pvorb"> sf amiroanji/amiroanje (a-mi-rŭá-nji) – (unã cu amirãroanji)
highlight_ex">ex: eara unã-amiroanji (vãsiloanji)

highlight_similar">§ amirãrilji/amirãrilje (a-mi-rã-rí-lji)highlight_pvorb"> sf amirãrilj (a-mi-rã-ríljĭ) – cratlu pristi cari urseashti un amirã; vãsilii, amirãlji, amirãlichi, vãsilii, duvleti, munarhii
highlight_ro">{ro: împărăţie, regat}
highlight_fran">{fr: empire, royaume}
highlight_eng">{en: empire, kingdom}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

andop

andop (an-dópŭ) (mi)highlight_pvorb"> vb I andupai (an-du-páĭ), andupam (an-du-pámŭ), andupatã (an-du-pá-tã), andupari/andupare (an-du-pá-ri) – lj-dau s-mãcã di primansus; lj-hig mãcarea prit gãrgãlan cu zorea cãndu nu va s-mata mãcã; mãc ma multu dicãt lipseashti (mi fac fushechi shi nchisescu s-mãc cu silã, di primansus pãnã nu pot s-mata mãc altã); nãfãtescu, anãfãtescu, fãnãtescu, fãnitescu, prãstãnescu, pristãnescu, pristãnisescu, pristinisescu, astup, ndes
highlight_ro">{ro: îndopa}
highlight_fran">{fr: gaver, gorger}
highlight_eng">{en: cram, stuff, gorge}
highlight_ex">ex: gioacã sh-mãcã, tuts si-andoapã

highlight_similar">§ andupat (an-du-pátŭ)highlight_pvorb"> adg andupatã (an-du-pá-tã), andupats (an-du-pátsĭ), andupati/andupate (an-du-pá-ti) – tsi easti hrãnit di primansus; tsi-lj si hidzi mãcarea prit gãrgãlan; nãfãtit, anãfãtit, fãnãtit, fãnitit, prãstãnit, pristãnit, pristãnisit, pristinisit, astupat, ndisat
highlight_ro">{ro: îndopat}
highlight_fran">{fr: gavé, gorgé}
highlight_eng">{en: crammed, stuffed, gorged}

highlight_similar">§ andupari/andupare (an-du-pá-ri)highlight_pvorb"> sf andupãri (an-du-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti hrãnit cu zorea pãnã nu poati s-mata mãcã altutsiva; nãfãtiri, anãfãtiri, fãnãtiri, fãnitiri, prãstãniri, pristãniri, pristãnisiri, pristinisiri, astupari, ndisari
highlight_ro">{ro: acţiunea de a îndopa; îndopare}
highlight_fran">{fr: action de gaver, de gorger}
highlight_eng">{en: action of cramming, of stuffing, of gorging}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

armu

armu (ár-mu)highlight_pvorb"> sn armuri (ár-murĭ) – partea di nsus a ciciorlui (cama multu di pravdã) ma nsus di dzinuclju (poati sh-cu-unã parti di trup); bucã, coapsã, cipoc, buti, scheli, cãrãdzelj;
(highlight_expr">expr: armuri-armuri u fac (scot) = u fac cumãts, u-arup, u dizvoc)
highlight_ro">{ro: arm, but}
highlight_fran">{fr: quart, cuisse, paleron}
highlight_eng">{en: thigh, shoulder-blade}
highlight_ex">ex: nj-deadi un armu di njel; avem trã hirbeari un armu di tsap; cu un armu s-aleapsi; armuri-armuri u scoasirã
(highlight_expr">expr: u-arupsirã, u dinjicarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ascundu

ascundu (as-cún-du) (mi)highlight_pvorb"> vb III shi II ascumshu (as-cúm-shĭu), ascundeam (as-cun-deámŭ), ascunsã (as-cún-sã) shi ascumsã (as-cúm-sã) shi ascumtã (as-cúm-tã), ascundiri/ascundire (as-cún-di-ri) shi ascundeari/ascundeare (as-cun-deá-ri) – bag tsiva tu-un loc iu nu poati si s-veadã di lumi; acoapir, zãrusescu, pãpãrusescu;
(highlight_expr">expr: u-ascundu tu patru suti di guvi = u-ascundu multu ghini tra s-nu poatã s-u aflã vãr)
highlight_ro">{ro: ascunde}
highlight_fran">{fr: cacher, dissimuler}
highlight_eng">{en: hide, conceal}
highlight_ex">ex: un gioni, noaptea easi, dzua s-ascundi (angucitoari: losturlu); iu s-mi-ascundu, iu s-mi nhig, strigã murarlu; vinjim di n-ascumsim aoatsi; n-ascumsim tu plemtsã; mi-ascumshu dupã mur; ascundi-ti pri grendã; s-u ascundem shi di trei-trei dzãli s-nã dutsem s-mãcãm; ascumsim armili ca s-nu nã li lja; lj-si featsi pãntica pãn di gurã, ascundi-u, cari pots!

highlight_similar">§ ascumtu1 (as-cúm-tu)highlight_pvorb"> adg ascumtã (as-cúm-tã), ascumtsã (as-cúm-tsã), ascumti/ascumte (as-cúm-ti) – tsi easti tu-un loc iu nu poati s-hibã vidzut di lumi; acupirit, pãpãrusit, zãrusit
highlight_ro">{ro: ascuns}
highlight_fran">{fr: caché}
highlight_eng">{en: hidden}
highlight_ex">ex: dzua sta ascumtu n muri, sh-noaptea nã veaglji di furi (angucitoari: losturlu); mã-sa, cari shidea ascumtã, nu putu s-aravdã; un di-atselj tsi eara ascumtsã dzãsi; amirãlu shidea ascumtu tu un loc shi asculta; lu tsãnu ascumtu multu chiro; un gioni ascumtu

highlight_similar">§ ascumsu1 (as-cúm-su)highlight_pvorb"> adg ascumsã (as-cúm-sã), ascumshi (as-cúm-shi), ascumsi/ascumse (as-cúm-si) – (unã cu ascumtu1)

highlight_similar">§ ascunsu1 (as-cún-su)highlight_pvorb"> adg ascunsã (as-cún-sã), ascunshi (as-cún-shi), ascunsi/ascunse (as-cún-si) – (unã cu ascumtu1)

highlight_similar">§ ascundiri/ascundire (as-cún-di-ri)highlight_pvorb"> sf ascundiri (as-cún-dirĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu s-ascundi; acupiriri, pãpãrusiri, zãrusiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

avucat

avucat (a-vu-cátŭ)highlight_pvorb"> sm avucats (a-vu-cátsĭ) – omlu nvitsat (cu sculii faptã maxus tr-aestu lucru) tsi easti arugat tra s-lja apãrarea-a omlui tsi easti adus la giudicatã cã ari faptã un stepsu, cã ari cãlcatã leadzea, etc.; dichigor
highlight_ro">{ro: avocat}
highlight_fran">{fr: avocat}
highlight_eng">{en: lawyer}

highlight_similar">§ avucãtlichi/avucãtliche (a-vu-cãt-lí-chi)highlight_pvorb"> sf avucãtlichi (a-vu-cãt-líchĭ) – tehnea shi mãsturilja di avucat
highlight_ro">{ro: avocatură}
highlight_fran">{fr: profession d’avocat; finauderie}
highlight_eng">{en: lawyer’s profession}
highlight_ex">ex: aspuni mari avucãtlichi (mãsturilji di avucat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã