DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aicã

aicã (áĭ-cã) sf fãrã pl – partea groasã (sh-cama grasã) tsi s-adunã pisuprã dupã tsi laptili shadi nihertu tri niheamã chiro (azã, easti scoasã ahoryea cu-unã machinã adratã maxus tr-aestu lucru); tearã
{ro: smântână}
{fr: crême}
{en: sour cream}
ex: mãcãm la picurarlu-a nostru aicã multã

§ alcã (ál-cã) sf fãrã pl – partea groasã (sh-ma grasã) tsi s-adunã pisupra-a laptilui dupã tsi easti hertu; alicã
{ro: smântână de lapte fiert}
{fr: crême de lait bouilli}
{en: cream from boiled milk}

§ alicã (á-li-cã) sf fãrã pl – (unã cu alcã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arac

arac (a-rácŭ) sm arats (a-rátsĭ) – prici di apã dultsi (tsi nu easti pescu), tsi ari un trup moali anvãlit di unã cãpachi corcanã, cari s-fatsi aroshi cãndu easti hertu, cu-unã pãnticã ca unã aradã di neali, cu ma multi preclji di cicioari (cu cari imnã di-arada anapuda, cãtrã nãpoi) di cari, prota preaclji easti ca un cljashti; rac, cãrãvidã, hãrhidã, cãvur, cavur, cavru
{ro: rac}
{fr: écrevisse}
{en: (fresh water) crayfish}
ex: araclu (cãrãvida), broasca shi mreana; am mari ahti s-mãc nã dzuã arats; njardzi anapuda ca aratslji

§ rac (rácŭ) sm rats (rátsĭ) – (unã cu arac)
ex: a curi nu lj-u bunã s-gustã un rac (cavru)?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

astaco

astaco (as-ta-có) sm astacadz (as-ta-cádzĭ) – prici di apã di-amari (tsi nu easti pescu, shi sh-u-adutsi multu cu araclu di apã dultsi), tsi ari un trup moali anvãlit di unã cãpachi corcanã, cari s-fatsi aroshi cãndu easti hertu, cu-unã pãnticã ca unã aradã di neali, cu ma multi preclji di cicioari di cari, prota preaclji easti ca un cljashti; rac di-amari; astaho
{ro: rac de mare, langustă}
{fr: lan-gouste}
{en: lobster}

§ astaho (as-ta-hó) sm astahadz (as-ta-hádzĭ) – (unã cu astaco)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

blãguri/blãgure

blãguri/blãgure (blã-gú-ri) sf blãguri (blã-gúrĭ) – grãn chisat shi hertu; mãcari di grãn chisat shi hertu; blãgur, bulguri, bulgur, bãlgur, blugur
{ro: grâu fiert}
{fr: blé bouilli, plat de froment bouilli}
{en: boiled wheat; meal made of boiled wheat}

§ bulgu-ri/bulgure (búl-gu-ri) sm bulguri (búl-gurĭ) – (unã cu blãguri)

§ bãlgur (bãl-gúrŭ) sn bãlguri/bãlgure (bãl-gú-ri) – (unã cu blãguri)

§ blãgur (blã-gúrŭ) sn blãguri (blã-gúrĭ) – (unã cu blãguri)

§ bulgur (búl-gurŭ) sn bulguri/bulgure (búl-gu-ri) – (unã cu blãguri)

§ blugur (blú-gurŭ) sn bluguri/blugure (blú-gu-ri) – (unã cu blãguri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãlãmbuchi1

cãlãmbuchi1 (cã-lãm-búchĭŭ) sn cãlãmbuchi/cãlãmbuche (cã-lãm-bú-chi) – plantã cu truplu analtu (cãt omlu sh-cama), sãnãtos sh-gros, cu frãndzãli lundzi shi chipitoasi, cu lilicili mascuri tsi sta adunati tu un arapun tu chipita-a truplui shi atseali feamini tsi sta tu-un cuculici (cucean) anvãlit cu frãndzã, lungu di vãrã palmã, cu yimishi-gãrnutsã (lugursiti ca yiptu) tsi crescu pri cucean, cari s-matsinã sh-da unã fãrinã galbinã di cari s-fatsi culeashlu (cãcimaclu); misur, arapositi, arãpusit, arpusit, gãrnishor; (fig: cãlãmbuchi = (i) loclu siminat cu cãlãmbuchi (cãlãmbucheauã); (ii) cuceanlu (cãlamea) pri cari crescu gãrnutsãli di cãlãmbuchi)
{ro: porumb}
{fr: maïs}
{en: corn}
ex: am nã ambari cu grãn, cã-lãmbuchi (misur), melj, arov, di tuti yipturli; cãlãmbuchi (misur) hertu; porcul intrã tu cãlãmbuchi (fig: loclu siminat cu misur); apresh foclu cu cãlãmbuchi (fig: cãlãnj, cuceanj di misur)

§ cã-lãmbuchi2/cãlãmbuche (cã-lãm-bú-chi) sf cãlãmbuchi (cã-lãm-búchĭ) – (unã cu cãlãmbuchi1)

§ cãlãmbucheauã (cã-lãm-bu-chĭá-ŭã) sf cãlãmbuchei (cã-lãm-bu-chĭéĭ) – agru siminat cu cãlãmbuchi
{ro: porumbişte}
{fr: champ planté avec du maïs}
{en: corn field}

§ cãmbãcuchi/cãmbãcuche (cãm-bã-cú-chi) sf cãmbãcuchi (cãm-bã-cúchĭ) – pitã cu fãrinã di cãlãmbuchi; pitã di bubotã; pispilitã, pruscutitã
{ro: plăcintă de mălai}
{fr: galette de farine de maïs}
{en: kind of Aromanian cake (pie) made of corn flour}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cali/cale

cali/cale (cá-li) sf cãljuri (cã-ljĭúrĭ) – unã fashi di loc (loc multu strimtu shi lungu), ndreptu maxus tra s-urdinã pri el omlu, prãvdzãli shi amãxili; fasha di loc dit un cãsãbã tsi poartã unã numã shi ari casi di-unã parti sh-di-alantã; drum, sucachi, cãrari; (fig:
1: cali = (i) dutsearea i vinjirea dit un loc tu altu; (ii) furtia tsi s-poartã cu dutsearea i vinjirea (calea) dit un loc tu altu; (iii) minti bunã, giudicatã bunã; (iv) urnimii, minti, nvitsari; (v) oarã (ca tu: unã oarã, dauã ori, etc.); (vi) atsea tsi fac cu dutsearea iuva; expr:
2: calea, calea; calea-calea (adv) = pri cali, cãndu imnu, imnãndalui);
3: lj-acats calea = lj-es dininti n cali, lj-astalj calea, aveglju calea tra s-lu-acats (s-lu-agudescu, s-nu poatã s-treacã, etc.);
4: ljau calea mari = ljau calea-a moartiljei, trag s-mor, sã ncljid ocljilj;
5: ljau cali; nj-ljau calea di gushi = nchisescu s-mi duc iuva;
6: lom cali (lungã, mari, dit un loc tu altu, etc.) = fãtsem cali (lungã, mari, dit un loc tu altu, etc.);
7: alag cãljurli, bat cãljurli = cutriir lumea;
8: nj-trag calea = nchisescu diznou tra s-fug;
9: nj-mutrescu calea = nj-mutrescu huzmetea, lucrulu-a meu, nu mi-ameastic tu lucri xeani;
10: lja calea-a tatã-sui = easti ca tatã-su, fatsi lucrili ca tatã-su, njardzi pi urmili a tatã-sui;
11: aruc (fac) nã cali = fac nã cali cu-unã furtii di lucri;
12: hiu pri unã cali cu el = minduescu unã soi cu el, hiu tu-unã minti cu el, hiu sinfuni;
13: nj-escu ãn cali = hiu ghini, escu cum lipseashti, nj-escu tu aeari;
14: lu-aduc tu (ãn) cali; ãl bag di cali = l-cãndãrsescu, lj-umplu mintea, l-fac s-lja unã apofasi, l-fac s-adarã atseali tsi voi mini;
15: bag di cali = mi mbun cu cariva; li ndreg lucrili cu cariva;
16: ãlj dau di cali = u-aduchescu huzmetea, l-dizleg lucrul, lj-aflu cearei a unui lucru;
16: u aflu di cali = minduescu cã easti ghini, ljau apofasea;
17: u-aflu cu cali = pistipsescu cã easti ghini (s-fac tsiva);
18: ãlj dau unã cali = lu urnipsescu, lj-aspun cum s-facã;
19: ãlj dau cali = (i) (lj-dau di cali) u-aduchescu huzmetea, l-dizleg lucrul, lj-aflu cearei a unui lucru; (ii) l-sãlãghescu, lu-alas s-fugã;
20: mi calcã calea = nj-si caftã (nj-si cadi) tra s-lu fac mini lucrul;
21: unã cali mi dush = mi dush unãoarã;
22: mi duc, iu mi scoati calea = mi duc naljurea, iutsi s-hibã, iu-nj ved ocljilj;
23: (hoara) easti “trei” ori cali (diparti di-aoa) = tra s-agiundzem di-aoa n hoarã va nã lja ca trei ori di chiro;
24: (omlu) a caliljei, a calealui; easti cu cali, easti n calea-al Dumnidzã, etc. = (omlu) a caliljei ndreaptã, bunã, a ndriptatiljei; (omlu) a dealihealui, dealihea;
25: om di prit cãljuri = om tsi nu easti di fumealji bunã, tsi criscu prit cãljuri, tsi nu easti bun trã tsiva, tsi alagã hulandar;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãstãnj

cãstãnj (cãs-tắnjĭŭ) sm cãstãnj (cãs-tắnjĭ) – arburi (pom) tsi creashti ma multu tu pãduri, cu frãndzãli niheamã ca lundzi, lilici albi icã aroshi arãdãpsiti ca tu-unã piramidã, cãftat multu ti fructili tsi fatsi, tsi sh-u aduc tu mãrimi, formã shi nustimadã cu nuca
{ro: castan}
{fr: châtaignier}
{en: chestnut tree}
ex: durnjii sum cãstãnj, tu avrã nã sãhati; aproapea di hoarã eara nã pãduri di cãstãnj

§ cãstãnji/cãstãnje (cãs-tắ-nji) sf cãstãnji/cãstãnje (cãs-tắ-nji) – fructul faptu di pomlu cãstãnj (ca unã soi di nucã nvilitã pi dinafoarã cu-unã coaji mplinã di schinj tsi s-usucã, s-disfatsi sh-cadi cãndu cãstãnja s-coatsi toamna pi pom), cu njedzlu dultsi sh-bun tu mãcari, cãndu easti hertu i friptu pri foc
{ro: castană}
{fr: châtaigne}
{en: chestnut}
ex: stranjlu nj-easti lai, cãmeasha nj-easti-aroshi, truplu nj-easti albu (angu-citoari: cãstãnja); mi-arisescu cãstãnjili hearti; el s-curdusi la measã sh-mãcã cãstãnji fripti; cãstãnjili hearti, sh-ma multu cãstãnjili fripti caftã yin; cãstãnjili ti saturã

§ cãstãnjish (cãs-tã-njíshĭŭ) sm cãstãnjishuri (cãs-tã-njí-shĭurĭ) – loc cu multsã cãstãnj; pãduri di cãstãnj; castanaryio
{ro: pădure de castani}
{fr: châtaignerie}
{en: chestnut forest or plantation}

§ castanaryio (cas-ta-nar-yĭó) sm castanaryeadz (cas-ta-nar-yĭádzĭ) – (unã cu cãstãnjish)
ex: mi dush tu castanaryio

§ cãstãnjishti/cãs-tãnjishte (cãs-tã-njísh-ti) sf cãstãnjishti/cãstãnjishte (cãs-tã-njísh-ti) – loc iu s-arucã cojli di cãstãnji
{ro: locul unde se aruncă cojile de castane}
{fr: endroit où l’on jette les écales de châtaignes}
{en: place where one discards the shucks of chestnuts}
ex: caftã prit cãstãnjishti

§ cãstãnjiu (cãs-tã-njíŭ) adg cãstã-njii/cãstãnjie (cãs-tã-njí-i), cãstãnjii (cãs-tã-njíĭ), cãstãnjii (cãs-tã-njíĭ) – tsi ari unã hromã ca di cãstãnji; cãstãnat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cavur

cavur (cá-vurŭ) sm cavuri (cá-vurĭ) – prici di apã dultsi (tsi nu easti pescu), tsi ari un trup moali anvãlit di unã cãpachi corcanã, cari s-fatsi arosh cãndu easti hertu, cu-unã pãnticã ca unã aradã di neali, cu ma multi preclji di cicioari (cu cari imnã di-arada cãtrã nãpoi) di cari, prota preaclji easti ca un cljashti; cãvur, cavru, cãrãvidã, hãrhidã, arac, rac
{ro: rac}
{fr: écrevisse}
{en: (fresh water) crayfish}
ex: n vali lai shi n foc arosh (angucitoari: cavurlu); ca cavurlu s-dutsi cãtrã nãpoi

§ cãvur (cã-vúrŭ) sm cãvuri (cã-vúrĭ) – (unã cu cavur)

§ cavru (cá-vru) sm cavri (cá-vri) – (unã cu cavur)
ex: n vali lai, shi n foc, arosh (angucitoari: cãvurlu)

§ cãrãvidã (cã-rã-ví-dã) sf cãrãvidz (cã-rã-vídzĭ) – (unã cu cavur)
ex: fudzi ca uvreulu di cãrãvidã (arac, cavru); cãrãvidã du baltã

§ hãrhidã (hãr-hí-dã) sf hãrhidz (hãr-hídzĭ) – (unã cu cavur)
ex: multsã peshti shi hãrhidz (cavri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

colivã

colivã (có-li-vã) sf colivi/colive (có-li-vi) – grãn hertu (cu nuts, aroidi, stãfidz, etc. shi asprucuchit cu zahãri) tsi s-da trã suflitlu-a mortsãlor; pomean, pumean, spumean, pãmãntu, trisalj, trisayi, cumatã;
(expr: dau colivã xeanã = dau un lucru tsi nu easti a meu)
{ro: colivă}
{fr: grains de blé bouilli (avec de noix, grenades, raisins secs, etc. et saupoudré de sucre) que l’on distribue en souvenir d’un mort}
{en: wheat boiled (with nuts, pomegranate, raisins, etc. and covered with powder sugar) given in memory of the dead}
ex: shi grãn shi colivã lj-adrai; da colivã xeanã trã suflit
(expr: da tsiva tsi nu easti-a lui)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

crud

crud (crúdŭ) adg crudã (crú-dã), crudz (crúdzĭ), crudi/crude (crú-di) –
1: mãcari (carni, zãrzãvãts, etc.) tsi nu easti coaptã (heartã, pãrjilitã, etc.); mãcari tsi nu easti ghini coaptã (heartã, pãrjilitã, etc.); nicoptu, nihertu, nipãrjilit, etc.;
2: (poamã, zãrzãvati, etc.) tsi nu s-ari asitã (coaptã, faptã) ninga, tsi easti nica veardi; nifaptu, nicoptu, etc.;
3: tsi easti moali, tinir (ficior), nicriscut ninga;
4: (om) arãu, tsi nu-ari njilã, tsi lu-ariseashti s-mundueascã, s-vãsãnipseascã lumea;
(expr:
1: (muljarea) lu-arucã crud (njiclu) = lu scoati mortu (lu-arucã mortu) njiclu dit pãnticã, cã nu va, i cã nu poati s-lu poartã ninga, tra s-lu-amintã yiu;
2: talj sh-crudi sh-coapti = zburãscu sh-buni sh-arali, sh-mãri sh-njits, sh-lucri salami sh-papardeli, glãrini, chirãturi, zboarã fãrã nitsiunã simasii, etc.)
{ro: crud, necopt (fruct, legumă, mâncare), nefiert; moale, tânăr, necrescut încă; crud (la inimă)}
{fr: cru, non cuit; vert pas (assez) mûr, cru; tendre, jeune; cruel}
{en: raw, uncooked; green, not ripened yet (fruits, vegetables); tender, immature; cruel}
ex: pãnea u scoasim crudã (nicoaptã) dit cireap; nu voi s-lu-arucã crud (s-lu chearã, s-lu-arucã, s-lu-astrãcheascã njiclu); gortsãli tsi-adunash eara crudi (nicoapti, nifapti); mãcai merlu cum eara crud (nifaptu), tra s-nu lu-aruc; ficiorlu nu fatsi trã n cãrvani, easti ninca crud (tinir, nu poati s-lu facã lucrul); tu cruda (blãstimata, ninjilãoasa) oarã tsi suflitu-nj isha

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã