DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

astalj

astalj (as-táljĭŭ) (mi) vb I astãljai (as-tã-ljĭáĭ), astãljam (as-tã-ljĭámŭ), astãljatã (as-tã-ljĭá-tã), astãljari/astãljare (as-tã-ljĭá-ri) – stalj;
1: mi-adun (mi aflu) cu cariva (acasã, n cali, etc.); dau di cariva; talj calea-a unui; andãmusescu, alãhãescu, astãhisescu, tihisescu, cunushtusescu, stãvrusescu, mi-adun cu, mi aflu cu, mpichi, etc.;
2: trec naparti di cariva i di tsiva; trec nintea-a unui; lu-astrec pri cariva; ascapit dupã dzeanã; am ma nsus di…; nj-u njicshuredz (talj) calea; nãstrec, artisescu, shcurtedz, njicshuredz, etc.;
3: fac pri cariva si s-nãireascã, s-chicuseascã, sã-lj parã-arãu di tsi lj-am dzãsã, etc.; cãrtescu, chicusescu, etc.;
4: l-fac si s-aspargã laptili cãndu-l herbu (s-fatsi ca cashlu), supa (cãtivãrãoarã) cãndu-lj bag limonji, etc.; frimintu aloatlu cu umtu tra s-fac peturi trã pitã; etc.;
(expr:
1: astalj bãclãvãlu = talj bãclãvãlu tu cumãts (tra s-pot s-chirnisescu oaspitslji);
2: om s-nu lu-astalj ãn cali = om anapud, arãu, cu cari nu vrei s-ai vãrã huzmeti, etc.)
{ro: întâlni, încrucişa; depăşi, scurta; supăra, certa; strica}
{fr: rencontrer, entrecroiser; dépasser, passer au delà, se raccourcir; se fâcher; gâter, cailler}
{en: meet, intersect, cross; pass beyond, shorten; get angry; spoil, curdle}
ex: u-astãlje (u-astãhisi) ãn cali; lj-astalji calea (lj-inshi ninti) un pondu di-arap; s-astãlje (s-andãmusi) cu-un aush; preftul, preftu macã astalji, un alantu vai arãdã; lj-astãlje calea (lj-inshi nãinti) a featãljei; s-lu-astãljari n cali, s-fudz, hilje, shi cu gura s-nu-lj greshti dip; lu-astãljai (lu-astricui) la imnari; oi, cãpri, astalji di (ari ma nsus, tricu di) shasi suti; cãrvãnjli astãljarã la (tricurã naparti di) munti; astãlje (shcurtã) ma multu calea; pri-aclo ma astalji (s-ma shcurteadzã) calea; s-astãlje (chicusi) multu sh-nu mi zburashti dip; el easti om tsi s-astalji (fig: chicuseashti, s-cãrteashti) di-aclo iu sta; aestã eara muljari s-nu u-astalj ãn cali
(expr: arauã, anapudã); laptsili nji s-astãlje (s-featsi ca cashlu)

§ astãljat (as-tã-ljĭátŭ) adg astãljatã (as-tã-ljĭá-tã), astãljats (as-tã-ljĭátsĭ), astãljati/astãljate (as-tã-ljĭá-ti) – stãljat;
1: tsi s-ari aflatã (adunatã) cu cariva; alãhãit, astãhisit, andãmusit, cunushtusit, tihisit, stãvrusit, mpicheat, etc.;
2: tsi ari tricutã naparti di tsiva i cariva; tsi ari shcurtatã (calea); nãstricut, artisit, shcurtat, njicshurat, etc.;
3: tsi s-ari nãiritã; tsi-lj pari-arãu di tsi-lj s-ari dzãsã; chicusit, cãrtit, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bãrgaci/bãrgace

bãrgaci/bãrgace (bãr-ghá-ci) sf bãrgãci (bãr-ghắcĭ) – vas mari di metal (bãcãri), multi ori cu dauã mãnush (di-unã parti sh-di-alantã), cu cari s-herbu lucri (si ngãldzãscu, etc.); brãgaci, bãrcaci, brugaci, cãldari, cãrdari
{ro: căldare, brăcace}
{fr: chaudron de cuivre à anse}
{en: copper cauldron}

§ bãrgãcicã (bãr-ghã-cí-cã) sf bãrgãcitsi/bãrgãcitse (bãr-ghã-cítsĭ) – bãrgaci njicã, burgãcicã, brãgãcicã, brugãcicã, tãrgãcicã
{ro: căldăruşe}
{fr: petit chaudron (de cuivre à anse)}
{en: small (copper) cauldron}

§ bãrcaci/bãrcace (bãr-cá-ci) sf bãrcãci (bãr-cắcĭ) – (unã cu bãrgaci)
ex: tu bãrcaci hirbem pitmezea

§ burgaci/burgace (bur-ghá-ci) sf burgãci (bur-ghắcĭ) – (unã cu bãrgaci)

§ burgãcicã (bur-ghã-cí-cã) sf burgãcitsi/burgãcitse (bur-ghã-cítsĭ) – (unã cu bãrgãcicã)

§ brãgaci/brãgace (brã-ghá-ci) sf brãgãci (brã-ghắcĭ) – (unã cu bãrgaci)

§ brãgãcicã (brã-ghã-cí-cã) sf brãgãcitsi/brãgãcitse (brã-ghã-cítsĭ) – (unã cu bãrgãcicã)
ex: ca preftul cu brãgãcica

§ brugaci/brugace (bru-ghá-ci) sf brugãci (bru-ghắcĭ) – (unã cu bãrgaci)

§ brugãcicã (bru-ghã-cí-cã) sf brugãcitsi/brugãcitse (bru-ghã-cítsĭ) – (unã cu bãrgãcicã)

§ tãrgãcicã2 (tãr-gã-ci-cã) sf tãrgãcitsi/tãrgãcitse (tãr-gã-cí-tsi) – (unã cu bãrgãcicã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

brãn1

brãn1 (brắnŭ) sn brãni/brãne (brắ-ni) – fashã di pãndzã (di sirmã, di cheali, etc.) tsi sh-u bagã omlu (muljarea) di mesi tra s-lji tsãnã mesea (s-nu-l/s-nu u doarã mesea, s-lji sta stranjlu ma ghini pri trup, trã mushiteatsã, etc.); bãrnu, zonã, zunã, curauã, tizgã (di lãnã), fochi (di cheali);
(expr:
1: easti cu brãnlu azvarna = easti un om tsi caftã cãvgãlu tut chirolu; cãvgãgi, zurbã;
2: s-featsi pãn di brãn = s-umplu tut ãntreg, priti tut;
3: a tsia ts-adarã brãnlu, sh-a nja-nj herbu grãnlu = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi sã ndreadzi trã numtã (cã a grambolui lj-si da brãnlu cu cari s-tsindzi, cãndu sã ndreadzi cu stranjili di gambro); earã trã mini easti chiro di jali (cã grãnlu tsi s-hearbi easti si sã mpartã trã mortsã, trã ljirtarea-a lor)
{ro: brâu, centură}
{fr: ceinture (de laine, de soie, de cuir)}
{en: girdle, belt}
ex: doi frats, cu-un brãn ligats (angucitoari: poarta cu losturlu); aushlji poartã brãni lundzi; poartã di mesi un brãn di lãnã; fãrnul, di-a tãu brãn ligat; tradzi brãnlu azvarna
(expr: caftã cãvgã); turcul sãrgljashti brãnlu si-lj lu caltsã
(expr: tra s-aflã itii di cãvgã)

§ bãrnu1 (bắr-nu) sn bãrni/bãrne (bắr-ni) – (unã cu brãn1)
ex: Mitrush, cãlãmarlu n bãrnu, ma si pari cal cu fãrnu; fur cu barba pãn’ di bãrnu; bãrnu nivishtescu di-asimi; vurgãrlji poartã bãrnu lungu; intrã tu apã pãnã la bãrnu

§ brãnishor (brã-ni-shĭórŭ) sn brãnishoari/brãnishoare (brã-ni-shĭŭá-ri) – brãn njic
{ro: brâu mic}
{fr: petite ceinture (de laine, de soie, de cuir)}
{en: small girdle, little belt}

§ bãrnishor (bãr-ni-shĭórŭ) sn bãrnishoa-ri/bãrnishoare (bãr-ni-shĭŭá-ri) – (unã cu brãnishor)

§ dizbrãnedz (diz-brã-nédzŭ) (mi) vb I dizbrãnai (diz-brã-náĭ), dizbrãnam (diz-brã-námŭ), dizbrãnatã (diz-brã-ná-tã), dizbrãna-ri/dizbrãnare (diz-brã-ná-ri) – (ãnj) disfac (scot) brãnlu di la mesi; dizbãrnedz, distsingu; (fig: dizbrãnedz = fac cariva s-ducã unã banã arushinoasã, multi ori banã di purnilji, curvãrilji shi pãnghii, etc.; dizmal, distorcu, dishuts, distsingu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãldari/cãldare

cãldari/cãldare (cãl-dá-ri) sf cãldãri (cãl-dắrĭ) – vas mari di metal (bãcãri), ma njic di cãzanea, multi ori cu dauã mãnush (di-unã parti sh-di-alantã), tu cari s-herbu lucri; cãrdari, bãrcaci, bãrgaci, brãgaci, brugaci;
(expr:
1: bag cãldarea = bag stranjili ti lari;
2: tsi u vrei, cã vaca ts-umpli cãldarea di lapti, sh-tu soni-lj da cu clotsa = tsi u vrei cã un tsã va bunlu, macã tu soni lucrili es arãu)
{ro: căldare}
{fr: chaudron}
{en: caldron, cauldron, large kettle}
ex: iu ti duts, lai gushi lungã? tsi mi ntreghi, lea fundu-apres? (angucitoari: cãldarea shi maljlu); hirbea carnea tu cãldari; pri foc eara nã cãldari cãt nã ambari shi hirbea 41 di njelj; tradzi, cum sh-eara nvitsat, la cãldari; bãgarã ca s-hearbã gãrnu ti la bisearicã tu unã cãldari mari

§ cãldãrushi/cãl-dãrushe (cãl-dã-rúshi) sf cãldãrush (cãl-dã-rúshĭ) – cãldari ma njicã; cãldush
{ro: căldăruşe}
{fr: petit chaudron}
{en: small cauldron}
ex: s-hearbã n cãldãrushi

§ cãldush (cãl-dúshĭŭ) sn cãldushi/cãldushe (cãl-dú-shi) – (unã cu cãldãrushi)
ex: un cãldush di lapti pi dintsã shadi sh-nu s-vearsã (angucitoari: luna)

§ cãrdari/cãrdare (cãr-dhá-ri) sf cãrdãri (cãr-dhắrĭ) – (unã cu cãldari)

§ cãldãrar (cãl-dã-rárŭ) sm cãldãrari (cãl-dã-rárĭ) – omlu tsi fatsi cãldãri i vindi cãldãri
{ro: fabricant sau vânzător de căldări}
{fr: fabriquant ou vendeur de chaudrons}
{en: cauldron maker or seller}
ex: dush tingerea la cãldãrar tra s-u facã mirimeti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãzani/cãzane

cãzani/cãzane (cã-zá-ni) sf cãzãnj (cã-zắnjĭ) – vas mari di metal (bãcãri), ma mari di bãrgacea, multi ori cu dauã mãnush (di-unã parti sh-di-alantã), tu cari s-herbu lucri;
(expr:
1: caplu cãzani = caplu nj-easti mari cãt unã cãzani, am ahãnti tu cap; expr:
2: bag cãzanea la-arãu = aspel stranjili la-arãu)
{ro: cazan}
{fr: chaudière}
{en: boiler}
ex: la cãshari laptili-l hirbem tu cãzani; cripã cãzanea ningã ciubucã; multsã avea cãzãnj trã arãchii; mãni bãgãm cãzanea la-arãu
(expr: va aspilãm la-arãu)

§ cãzãnulji/cãzãnulje (cã-zã-nú-lji) sf cãzãnulji/cãzãnulje (cã-zã-nú-lji) – cãzani njicã
{ro: cazan mic}
{fr: petite chaudière}
{en: small boiler}

§ cãzãngi (cã-zãn-gí) sm cãzãngeadz (cã-zãn-gĭádzĭ) – atsel cari fatsi cãzãnj; atsel cari vindi, ari ngãtan i lucreadzã cu cãzãnj
{ro: cazangiu}
{fr: chaudronnier}
{en: boiler maker}
ex: dush cãzanea la cãzãngi s-u ndreagã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ceai

ceai (cĭá-i) sf shi ceai (cĭáĭŭ) sn cei (cĭéĭ) –
1: arburic dit locurli caldi, criscut ti frãndzãli tsi s-usucã shi s-herbu tra s-da unã biutu-rã multu cãftatã tu ntreaga lumi; frãndza uscatã a arburiclui; biutura faptã dit hirbearea-a frãndzãlor uscati;
2: soi di earbã tsi creashti tu pãrtsãli analti, surini sh-chitroasi a muntsãlor Pindu cari, uscatã sh-heartã, da unã biuturã cu anjurizma sh-nustimada-a lilicilor di tilj
{ro: ceai}
{fr: thé}
{en: tea}
ex: biui tahina unã ceai caldã; bium cãti un ceai la nãs

§ ceainic (cĭaĭ-nícŭ) sm, sf, adg ceainicã (cĭaĭ-ní-cã), ceainits (cĭaĭ-nítsĭ), ceainitsi/ceainitse (cĭaĭ-ní-tsi) – omlu tsi vindi ceai
{ro: vânzător de ceai}
{fr: vendeur de thé}
{en: seller of tea}
ex: ceainitslji earna amintã multu cã au cãftari

§ ceainicãrii/ceainicãrie (cĭaĭ-ni-cã-rí-i) sf ceainicãrii (cĭaĭ-ni-cã-ríĭ) – ducheani iu s-vindi ceaea; hani iu omlu poati si s-ducã tra s-bea ceai
{ro: magazin unde se vinde sau se serveşte ceai}
{fr: magasin (bar) où on vend ou on sers du thé}
{en: tea shop}
ex: avea dishcljisã mPoli unã ceainicãrii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciorbã

ciorbã (cĭór-bã) sf ciorbi/ciorbe (cĭór-bi) – mãcari faptã cu multã dzamã tu cari s-herbu zãrzãvãts (multi ori sh-carni, pulj, pescu); ciurbã, supã, ghelã
{ro: ciorbă}
{fr: soupe, potage}
{en: soup}
ex: dada nj-adrã ciorbã di ushafi ma mini mi-ariseashti ciorba di bilbitsi

§ ciurbã (cĭur-bắ) sm ciurbadz (cĭur-bádzĭ) – (unã cu ciorbã)
ex: tuti misurli nu fac trã ciurbã (supã)

§ ciurbãlã-chi/ciurbãlãche (cĭur-bã-lắ-chi) sf ciurbãlãchi (cĭur-bã-lắchĭ) – ciorbã suptsãri cu ma multã dzamã
{ro: ciorbă cu multă zeamă}
{fr: soupe, potage}
{en: soup}
ex: nu mi-arisescu ciurbãlãchili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cljin2

cljin2 (cljínŭ) sn cljini/cljine (cljí-ni) – mardzinea ndiplusitã di la un stranj (fustani, poalã, vilendzã, etc.); diplã, furtã;
(expr:
1: mi-acatsã cljinlu = mi-acatsã hulia, zalea, inatea, dzandza, turbarea; mi-ariciuescu, herbu di inati, mi-acatsã dratslji di ureaclji, mi ncalicã dratslji, etc.;
2: cljinlu (cljinurli) tu cari mi aflu = catastasea sufliteascã tu cari mi aflu, cã nj-escu cu bunili, cu orili, etc. cãndu am s-fac un lucru;
3: lj-lipseashti un cljin = easti lishor, glar la minti, nu mindueashti ca omlu di-aradã, mindueashti alocuta, etc.)
{ro: clin}
{fr: pli, biais}
{en: pleat, fold}
ex: cãmeasha, fustanea sh-tsipunea au cljini; purta nã poalã cu cljini; aoa videam arupt un per, sh-aclo arupti cljini; nu-ts lipseashti cljin
(expr: nu-ai ananghi s-u ai tutã mintea), ma ti hãrzãeashti mumã; u-acãtsã cljinlu
(expr: s-ariciui, u-acãtsã hulia, inatea); nu shtiu tu tsi cljin, tu tsi ori s-aflã
(expr: nu shtiu cum va s-hibã, ma s-hibã tu bunili); nu-ts lipseashti cljin sã-ts cos, cã-ts lipsescu drãnj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

clocut

clocut (cló-cutŭ) sn clocuti/clocute (cló-cu-ti) – bishicã cu vimtu nãuntru, tsi s-fatsi cãndu hearbi apa; minarea cu lavã tsi u fatsi apa cãndu hearbi; minarea cu lavã shi bishits tsi u fatsi apa-a unui arãu tsi curã agonja; colcut, grohtu
{ro: clocot, fierbere în clocote}
{fr: bouillon}
{en: bubble (from boiling water)}
ex: clocuti di apã

§ colcut (cól-cutŭ) sn colcuti/colcute (cól-cu-ti) – (unã cu clocut)
ex: hearbi n colcut apa

§ clucutescu (clu-cu-tés-cu) vb IV clucutii (clu-cu-tíĭ), clucuteam (clu-cu-teámŭ), clucutitã (clu-cu-tí-tã), clucutiri/clucutire (clu-cu-tí-ri) –
1: herbu apa cu clocuti; (apa di la-arãu) s-minã sh-fatsi bishits, cãndu curã agonja; clucutedz, culcutescu, hurhurescu, gruhtescu, gruhutescu;
2: trec prit apã curatã (limpidi), stranji (vasi) di-aradã, dupã tsi furã ninti lati cu sãpuni; aspel lishor cu apã stranji i vasi; nj-aspel gura (cu apã); clãtescu
{ro: clocoti (apa), clăti (vase)}
{fr: bouillir, rincer (linge)}
{en: bubble (boiling water), rince (clothes)}
ex: apa clucuteashti; sãndzili lj-alãga shi-lj clucutea tru vini; clucutea (hearbi cu clocuti) voza ca si s-la ma ghini

§ clucutit (clu-cu-títŭ) adg clucutitã (clu-cu-tí-tã), clucutits (clu-cu-títsĭ), clucutiti/clucutite (clu-cu-tí-ti) –
1: (apa) tsi ari faptã clocuti cãndu hearsi; (apa di la-arãu) tsi s-ari minatã sh-ari faptã bishits; clucutat, culcutit, hurhurit, gruhtit, gruhutit; tsi easti tricut prit apã curatã (stranji i vasi cari, di-aradã, furã ninti lati cu sãpuni); clãtit
{ro: clocotit (apa), clătit (vase, haine)}
{fr: bouilli, rincér (linge)}
{en: bubbled (boiling water), rinced (clothes)}

§ clucutiri/clucutire (clu-cu-tí-ri) sf clucutiri (clu-cu-tírĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu apa tsi hearbi clucuteashti; clucutari, culcutiri, hurhuriri, gruhtiri, gruhutiri;
2: atsea tsi s-fatsi cãndu s-clãtescu vasi i stranji
{ro: acţiunea de a clocoti; de a clăti (vase, haine); clocotire, clătire}
{fr: action de bouillir; de rincer (linge); bouillonement, rincement}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cucheauã

cucheauã (cu-chĭá-ŭã) sf cucheali/cucheale (cu-chĭá-li) – plantã (zãrzãvati) criscutã di om tu bãhceadz trã fructili-a ljei, cu truplu tsi s-tradzi azvarna sh-tr-atsea creashti ngãrlimatã di dãrmi (i alti planti), tsi ari frãndzãli cu 1-3 preclji di foi sprilundzi, tsi fatsi arapuni shcurti cu lilici albi, trandafilii, cu unã chicutã lai la arpiti, tsi da pãstãlj mãri, umflati, iu sta ncljisi gãrnutsã uvali, plãciutoasi sh-ma mãri di-atseali di fisulj (cu cari sh-u-aduc), tsi s-herbu proaspiti i uscati tra s-da mãcãruri buni; favã, fauã
{ro: bob}
{fr: fève, faverole}
{en: faba bean, broad (horse) bean}
ex: hirbem cucheauã (favã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã