|
|
hearhitã
hearhitã (hĭár-hi-tã) sf – vedz tu hearhic
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: hearhicchizdã
chizdã (chíz-dã) sf chizdi/chizde (chíz-di) – mãdularlu tsi u-aleadzi muljarea di bãrbat (tsi s-aflã tu partea di nghios di sum pãnticã a truplui di muljari), prit cari s-chishi sh-prit cari intrã simintsa-a bãrbatlui tu truplu a muljariljei tra si s-facã njitslji); pici, hicã, hearhicã, herhicã, hearhirã, herhirã, hearhitã, poali;
(expr: va yinã chizda tu cinushi = va-nj yinã sh-a njia apa la moarã, chirolu (arada) s-tsã u plãtescu)
{ro: pizdă, vagin}
{fr: vagin, vulva}
{en: vagina}
hearhic
hearhic (hĭár-hicŭ) sm hearhits (hĭár-hitsĭ) – numã datã (i) a pomlui, criscut di om, cari fatsi unã yimishi dultsi, cãrnoasã, dzãmoasã, cu coaja shi carnea galbinã sh-cu-un singur os mari tu mesi, tsi easti dit idyea fumealji (shi sh-u-adutsi multu tu videari) cu caisa shi dzardzala, mash cã easti ma mari icã (ii) numã cari s-da cãtivãrãoarã shi a caisãljei; herhic, hearhir, herhir, hearhit, chearsic, virucnjeu, virucheu, viruchi; cais, caisiu
{ro: piersic; cais}
{fr: pêcher; abricotier}
{en: peach-tree; apricot-tree}
§ herhic (hĭér-hicŭ) sm herhits (hĭér-hitsĭ) – (unã cu hearhic)
ex: herhiclu-a nostru ma s-frãndzã di cãti herhitsi ari
§ hearhir (hĭár-hirŭ) sm hearhiri (hĭár-hirĭ) – (unã cu hearhic)
§ herhir (hĭér-hirŭ) sm herhiri (hĭér-hirĭ) – (unã cu hearhic)
§ hearhit (hĭár-hitŭ) sm hearhits (hĭár-hitsĭ) – (unã cu hearhic)
§ hearhicã (hĭár-hi-cã) sf hearhitsi/hearhitse (hĭár-hi-tsi) – yimisha faptã di pomlu hearhic; herhicã, hearhirã, herhirã, hearhitã, virucnjauã, virucheauã, viruchi, pheshcã shi cãtivãrãoarã, yimisha faptã di pomlu cais; (fig: herhicã = mãdularlu tsi u-aleadzi muljarea di bãrbat (tsi s-aflã dininti, namisa di cicioarli a truplui di muljari), prit cari intrã simintsa-a bãrbatlui tu truplu a muljariljei tra s-lji facã njitslji; pici, chizdã)
{ro: piersică; caisă}
{fr: pêche; abricot}
{en: peach; apricot}
§ herhicã (hĭér-hi-cã) sf herhitsi (hĭér-hi-tsi) – (unã cu hearhicã)
ex: herhitsli suntu poami gustoasi; ts-u bunã herhica (fig: ti-arãsescu muljerli, s-ti badz tu-ashtirnut cu eali, s-li-ambairi)
§ hearhirã (hĭár-hi-rã) sf hearhiri (hĭár-hi-ri) – (unã cu hearhicã)
§ herhirã (hĭér-hi-rã) sf herhiri (hĭér-hi-ri) – (unã cu hearhicã)
§ hearhitã (hĭár-hi-tã) sf hearhiti (hĭár-hi-ti) – (unã cu hearhicã)
hic
hic (hícŭ) sm hits (hítsĭ) – pom tsi creashti tu locurli ma caldi (ca atseali dit Machidunii, bunãoarã), cu frãndzã mãri, palmati (ca palma di om), cu lilicea ncljisã tu-unã soi di anvãliturã tsi si ngroashi ma nãpoi shi s-fatsi yimishi tsi undzeashti niheamã tu videari cu gortsul, cãrnoasã, dultsi, multu nostimã tu mãcari
{ro: smochin}
{fr: figuier}
{en: fig-tree}
ex: iu agiumsi, ndzãreashti un hic; nu dutsi ma nclo multu shi da di un altu hic; hiclu nã featsi estan multi hitsi; hiclu dit gãrdina-a bisearicãljei s-uscã
§ hicã (hí-cã) sf hitsi/hitse (hí-tsi) – yimisha faptã di pomlu hic, cu coaja veardi icã vinitã (cãndu-i ghini coaptã), cu multi simintsã njits nuntru, cãrnoasã shi dultsi, multu nostimã tu mãcari, proaspitã i uscatã (fig:
1: hicã = mãdularlu tsi s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-dininti a truplui di muljari, tsi u-aleadzi di bãrbat, pri iu s-chishi muljarea sh-prit cari intrã simintsa-a bãrbatlui tu truplu a muljariljei tra s-lji facã njitslji; chizdã, pici, hearhicã, herhicã, hearhirã, herhirã, hearhitã; expr:
2: cadz, hicã s-ti mãc; ashteptu s-nji cadã hica n gurã = voi s-li aflu tuti lucrili etimi, adrati, fãrã lucru; ashteptu (sã-nj si da) n gurã; ashteptu pãnea n gurã; ashteptu sã-nj si da tuti lucrili fãrã tra s-fac tsiva trã eali)
{ro: smochină}
{fr: figue}
{en: fig}
ex: cãt ascãpitã nã hicã di la hiclu aestu; mi dush s-acumpru hitsi uscati; ari mãcatã singur, un bair di hitsi; imnã cu cioaritslji ca hitsi; alagã dupã hicã (fig: muljari)
pheshcã
pheshcã (phésh-cã) sf pheshti (phésh-ti) – yimisha datã di-un hearhic, tsi sh-u-adutsi multu cu caisa, galbinã, cãrnoasã, dzã-moasã sh-cu-un os mari tu mesi; hearhicã, herhicã, hearhirã, her-hirã, hearhitã, chearsicã, virucnjauã, virucheauã, viruchi
{ro: piersică}
{fr: pêche}
{en: peach}
pici1/pice
pici1/pice sf pici (picĭ) – mãdularlu tsi s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-di dininti a truplui di muljari, tsi u-aleadzi di bãrbat (prit cari intrã simintsa-a bãrbatlui tu truplu a muljariljei tra si s-facã njitslji); chizdã, di-aradã di virghirã; chizdã, hicã, hearhicã, herhicã, hearhirã, herhirã, hearhitã
{ro: vagin}
{fr: vagin}
{en: vagina}
prascã
prascã (prás-cã) sf prãschi (prắs-chi) – numã cu cari easti cunuscutã unã yimishi cu coaja shi carnea galbinã, dultsi, cãrnoasã, dzãmoasã sh-cu-un singur os mari tu mesi, shi easti faptã (i) di pomlu cais (easti unã cu caisa, caisia) icã (ii) di pomlu hearhic (easti unã cu chearsica, hearhica, herhica, hearhira, herhira, virucnjaua, hearhita, virucheaua, viruchea, pheshca); praschii
{ro: piersică, caisă}
{fr: pêche, abricot}
{en: peach, apricot}
§ praschii/praschie (prás-chi-i) sf prãschii (prắs-chiĭ) – (unã cu prascã)
virucnjeu
virucnjeu (vi-ruc-njĭéŭ) sm virucnjei (vi-ruc-njĭéĭ) – numã datã a pomlui, criscut di om, tsi fatsi unã yimishi dultsi, cãrnoasã, dzãmoasã, cu coaja shi carnea galbinã sh-cu-un singur os mari tu mesi, tsi easti dit idyea fumealji (shi sh-u-adutsi multu tu videari) cu caisa shi dzardzala, mash cã easti ma mari; virucheu, viruchi, chearsic, hearhic, herhic, hearhir, herhir, hearhit
{ro: piersic}
{fr: pêcher}
{en: peach-tree}
§ virucheu (vi-ru-chĭéŭ) sm viruchei (vi-ru-chĭéĭ) – (unã cu virucnjeu)
§ viruchi1 (vi-rúchĭŭ) sm viruchi (vi-rúchĭ) – (unã cu virucnjeu)
§ virucnjauã (vi-ruc-njĭá-ŭã) sf virucnjei (vi-ruc-njĭéĭ) – yimisha faptã di pomlu virucnjeu; virucheauã, viruchi, chearsicã, hearhicã, herhicã, hearhirã, herhirã, hearhitã, pheshcã
{ro: piersică}
{fr: pêche}
{en: peach}
§ virucheauã (vi-ruc-chĭá-ŭã) sf viruchei (vi-ru-chĭéĭ) – (unã cu virucnjauã)
§ viruchi2 (vi-rú-chi) sf viruchi (vi-rúchĭ) – (unã cu virucnjauã)
hearhitã
RO:piersică
EN:peach
FR:pêche
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015