ex: mi afãnsii (slãghii multu) di lãngoari

§ afãnsit (a-fãn-sítŭ) adg afãnsitã (a-fãn-sí-tã), afãnsits (a-fãn-sítsĭ), afãnsiti/afãnsite (a-fãn-sí-ti) – (unã cu afãnisit)

§ afãnsiri/afãnsire (a-fãn-sí-ri) sf afãnsiri (a-fãn-sírĭ) – (unã cu afãnisiri)

§ afãnizmo (a-fã-niz-mó) sm afãnizmadz (a-fã-niz-mádzĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-cãtãstrãpseashti; afanizmo, halazmo, ciupulic, colonja, afãnisiri, cãtãstrãpsiri, prãpãdiri, pustixiri, sutrupsiri, cãipusiri
{ro: distrugere, dezastru, ruină}
{fr: anéantissement, destruction, ruine totale}
{en: complete destruction, annihilation, disaster}

§ afaniz-mo (a-fa-niz-mó) sm afanizmadz (a-fa-niz-mádzĭ) – (unã cu afãnizmo)
ex: arma-aestã easti afanizmo trã dushmanjlj-a noshtri

§ halazmo (ha-laz-mó) sm halazmadz (ha-laz-mádzĭ) – (unã cu afãnizmo)

{ro: încetinit, aşteptat}
{fr: rallenti; attendu}
{en: slowed down; waited}

§ agãliri/agãlire (a-gã-lí-ri) sf agãliri (a-gã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva agãleashti; fãtseari ma peanarga; agãlisiri, agãljisiri, ashtiptari, etc.
{ro: acţiunea de a încetini, de a aştepta; încetinire, aşteptare}
{fr: action de rallentir, d’attendre}
{en: action of slowing down, of waiting}

§ agãlisescu (a-gã-li-sés-cu) vb IV agãlisii (a-gã-li-síĭ), agãliseam (a-gã-li-seámŭ), agãlisitã (a-gã-li-sí-tã), agãlisiri/agãlisire (a-gã-li-sí-ri) – fac s-chearã icã fac s-njicshureadzã putearea; isi-hãsescu, astãmãtsescu, curmu, acumtin, apuituescu, agãlescu
{ro: potoli, opri, linişti}
{fr: cesser, tranquiliser, apaiser}
{en: stop, re-assure, calm down}
ex: tu meshlji din coadã agãlisi (isihãsi) putsãn

§ agãlisit (a-gã-li-sítú) adg agãlisitã (a-gã-li-sí-tã), agãlisits (a-gã-li-sítsĭ), agãlisiti/agãlisite (a-gã-li-sí-ti) – tsi sh-ari chirutã i njicshuratã putearea; isihãsit, astãmãtsit, curmat, acumtinat, apuituit, agãlit
{ro: potolit, oprit, liniştit}
{fr: cessé, tranquilisé, apaisé}
{en: stopped, reassured, calmed down}
ex: foclu ardi-agãlisit (isih); lumea durnja agãlisitã (isihãsitã)

§ agãlisiri/agãlisire (a-gã-li-sí-ri) sf agãlisiri (a-gã-li-sírĭ) – chirearea i njicshurarea-a puteariljei; isihãsiri, astãmãtsiri, curmari, acumtinari, apuituiri, agãliri
{ro: acţiunea de a potoli, de a opri, de a linişti; potolire, oprire, liniştire}
{fr: action de cesser, de tranquiliser, d’apaiser}
{en: action of stopping, of reassuring, of calming down)}

§ agãljisescu (a-gã-lji-sés-cu) vb IV agãljisii (a-gã-lji-síĭ), agãljiseam (a-gã-lji-seámŭ), agãljisitã (a-gã-lji-sí-tã), agãljisiri/agãljisire (a-gã-lji-sí-ri) – avursescu (apustusescu, mi curmu, mi pidipsescu, etc.) multu di multu; lishin di-avursit tsi hiu; ligusescu di multa plãndzeari tsi-am faptã; lishin, ligusescu
{ro: istovi, extenua, epuiza}
{fr: épuiser, pleurer à s’évanouir}
{en: exhaust}
ex: agãljisi (avursi multu, lishinã) ficiorlu di plãngu

§ agãljisit (a-gã-lji-sítŭ) adg agãljisitã (a-gã-lji-sí-tã), agãljisits (a-gã-lji-sítsĭ), agãljisiti/agãljisite (a-gã-lji-sí-ti) – tsi easti avursit multu di multu; lishinat, ligusit
{ro: istovit, extenuat, epuizat}
{fr: épuisé, pleuré à s’évanouir}
{en: exhausted}

§ agã-ljisiri/agãljisire (a-gã-lji-sí-ri) sf agãljisiri (a-gã-lji-sírĭ) – avur-siri multu di multu; lishinari, ligusiri
{ro: acţiunea de a istovi, de a extenua; istovire, extenuare, epuizare}
{fr: action de s’épuiser, de pleurer à s’évanouir}
{en: action of exhausting}

ex: tuti bileili sh-amãrãrli (amãrãciunjli), tuti pristi caplu-a lui

§ amãrãciuni2/amãrãciune (a-mã-rã-cĭú-ni) sf amãrãciunj (a-mã-rã-cĭúnjĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru tra s-hibã amar; gustu amar
{ro: amărăciune}
{fr: amertume}
{en: bitterness}
ex: simtu amãrãciunea (gustu amar) n gurã, cã aeri hivrii

§ amã-reatsã2 (a-mã-reá-tsã) sf amãrets (a-mã-rétsĭ) shi amãretsuri (a-mã-ré-tsurĭ) – (unã cu amãrãciuni2)

§ amãrami2/amãrame (a-mã-rá-mi) sf fãrã pl – (unã cu amãrãciuni2)

§ amãra-ri4/amãrare (a-mã-rá-ri) sf amãrãri (a-mã-rắrĭ) – (unã cu amã-rãciuni2)

§ amãrãscu1 (a-mã-rắs-cu) (mi) vb IV amãrãi (a-mã-rắĭ), amãram (a-mã-rámŭ), amãrãtã (a-mã-rắ-tã), amãrãri/amãrãre (a-mã-rắ-ri) – aduchescu (icã fac pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); ãnj chicã greu; am cripãri; ãnj lãescu inima; lãescu tu hicati; mãrãnedz, mãrinedz, cãnjisescu, nvirinedz, nviredz, ncioamir, crep, nfushtedz, pãrãpunjisescu
{ro: mâhni, întrista}
{fr: affliger, attrister}
{en: sadden, grieve, distress}
ex: lji s-amãrã (ãlj si featsi) inima fãrmac; nji s-amãrã bana cu-aestu ficior tsi-avui; limba-amãrashti, limba ndultseashti; nj-ari amãrãtã dzãlili cu-atseali tsi-nj featsi

§ amãrãt1 (a-mã-rắtŭ) adg amãrãtã (a-mã-rắ-tã), amãrãts (a-mã-rắtsĭ), amãrãti/amãrãte (a-mã-rắ-ti) – tsi aducheashti unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); tsi-lj chicã greu; tsi-lj si lãi inima; lãit tu hicati; mãrãnat, mãrinat, cãnjisit, nvirinat, nvirat, nciumirat, cripat, nfushtat, pãrãpunjisit
{ro: mâhnit, întristat}
{fr: affligé, attristé, triste, désolé}
{en: saddened, sad, grieved, distressed}
ex: fug alãndurli amãrãti (mãrinati); eara amãrãtã, nfãrmãcatã, corba

§ amãrãri1/amãrãre (a-mã-rắ-ri) sf amãrãri (a-mã-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu amãrashti cariva; mãrinari, mãrãnari, cãnjisiri, nvirinari, nvirari, nciumirari, cripari, nfushtari, pãrãpunjisiri
{ro: acţiunea de a se mâhni; mâhnire, întristare}
{fr: action d’affliger, d’attrister}
{en: action of getting sad, of grieving, of getting distressed}

§ amãrãscu2 (a-mã-rắs-cu) (mi) vb IV amãrãi (a-mã-rắĭ), amãram (a-mã-rámŭ), amãrãtã (a-mã-rắ-tã), amãrãri/amãrãre (a-mã-rắ-ri) – fac un lucru s-hibã amar; amãredz
{ro: face gustul amar}
{fr: rendre amer}
{en: make taste bitter}
ex: nji s-amãrã gura di sulfat; arupsesh hearea shi s-amãrã pescul

§ amãrãt2 (a-mã-rắtŭ) adg amãrãtã (a-mã-rắ-tã), amãrãts (a-mã-rắtsĭ), amãrãti/amãrãte (a-mã-rắ-ti) – faptu s-hibã amar; amãrat
{ro: amărât}
{fr: rendu amer}
{en: made bitter}

§ amãrãri2/amãrãre (a-mã-rắ-ri) sf amãrãri (a-mã-rắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu amãrashti; fãtseari un lucru tra s-hibã amar; amãrari
{ro: acţiunea de a amărî; amărâre}
{fr: action de rendre amer}
{en: action of making bitter}

§ disamãrãscu (di-sa-mã-rắs-cu) (mi) vb IV disamãrãi (di-sa-mã-rắĭ), disamãram (di-sa-mã-rámŭ), disamãrãtã (di-sa-mã-rắ-tã), disamãrãri/disamãrãre (di-sa-mã-rắ-ri) – l-fac un lucru s-aibã unã nustimadã ma putsãn amarã
{ro: face mai puţin amar}
{fr: faire moins amer}
{en: make less bitter}
ex: nj-disamãrãi gura cu njari

§ disamãrãt (di-sa-mã-rắtŭ) adg disamãrãtã (di-sa-mã-rắ-tã), disamãrãts (di-sa-mã-rắtsĭ), disamãrãti/disamãrãte (di-sa-mã-rắ-ti) – tsi easti faptu s-hibã ma putsãn amar
{ro: făcut să fie mai puţin amar}
{fr: fait moins amer}
{en: made less bitter}

§ disamãrãri/disamãrãre (di-sa-mã-rắ-ri) sf disamãrãri (di-sa-mã-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si disamãrashti un lucru
{ro: acţiunea de a face mai puţin amar}
{fr: action de faire moins amer}
{en: action of making less bitter}

§ amãredz1 (a-mã-rédzŭ) (mi) vb I amãrai (a-mã-ráĭ), amãram (a-mã-rámŭ), amãratã (a-mã-rá-tã), amãrari/amãrare (a-mã-rá-ri) – (unã cu amãrãscu1)

§ amãrat1 (a-mã-rátŭ) adg amãratã (a-mã-rá-tã), amãrats (a-mã-rátsĭ), amãrati/amãrate (a-mã-rá-ti) – (unã cu amãrãt1)

§ amãrari1/amãrare (a-mã-rá-ri) sf amãrãri (a-mã-rắrĭ) – (unã cu amãrãri1)

§ amãrãdz1 (a-mã-rắdzŭ) (mi) vb I(?) amãrai(?) (a-mã-ráĭ), amãram (a-mã-rámŭ), amãratã(?) (a-mã-rá-tã), amãrari/amãrare(?) (a-mã-rá-ri) – (unã cu amãrãscu1)

§ amãredz2 (a-mã-rédzŭ) (mi) vb I amãrai (a-mã-ráĭ), amãram (a-mã-rámŭ), amãratã (a-mã-rá-tã), amãrari/amãrare (a-mã-rá-ri) – (unã cu amãrãscu2)

§ amãrat2 (a-mã-rátŭ) adg amãratã (a-mã-rá-tã), amãrats (a-mã-rátsĭ), amãrati/amãrate (a-mã-rá-ti) – (unã cu amãrãt2)

§ amãrari2/amãrare (a-mã-rá-ri) sf amãrãri (a-mã-rắrĭ) – (unã cu amãrãri2)

§ amãrãdz2 (a-mã-rắdzŭ) (mi) vb I(?) amãrai(?) (a-mã-ráĭ), amãram (a-mã-rámŭ), amãratã(?) (a-mã-rá-tã), amãrari/amãrare(?) (a-mã-rá-ri) – (unã cu amãrãscu2)

1: harea tsi u-ari atsel tsi easti anapud (sh-cari fatsi lucrili anapuda); anapudilji, anapudzãlji, anãpudzãlji;
2: tihi anapudã; tihi oarbã; tihi lai; anapudilji, nitihi
{ro: îndărătnicie; ghinion}
{fr: esprit de travers; caprice; guignon, adversité}
{en: stubborness, awkward temper; misfortune, bad luck}
ex: las s-chearã anãpudilja

§ anapudilji/anapudilje (a-na-pu-dhí-lji) sf anapudilj (a-na-pu-dhílj) – (unã cu anãpudilji)
ex: vidzush ahãntã anapudilji (tihi oarbã)

§ anapudzãlji/anapudzãlje (a-na-pu-dzã-lji) sf anapudzãlj (a-na-pu-dzãlj) – (unã cu anãpudilji)

§ anãpudzã-lji/anãpudzãlje (a-nã-pu-dzã-lji) sf anãpudzãlj (a-nã-pu-dzãlj) – (unã cu anãpudilji)

§ anãpudzãscu (a-nã-pu-dzắs-cu) vb IV anãpudzãi (a-nã-pu-dzắĭ), anãpudzam (a-nã-pu-dzámŭ), anãpu-dzãtã (a-nã-pu-dzắ-tã), anãpudzãri/anãpudzãre (a-nã-pu-dzắ-ri) – nu voi s-ascultu di vãr sh-fac mash tsi voi mini, dupã caplu-a meu; mi fac multu anapud; fac lucri strãmbi (anapuda)
{ro: îndărătnici, deveni neascultător}
{fr: devenir retif et turbulent}
{en: become disobedient, stubborn and turbulent}
ex: ficiorlji anãpu-dzãrã (s-featsirã anapudz) ca vãrnãoarã; zboarãli-a lui mi-anãpu-dzãrã (mi featsirã arãu) multu

§ anãpudzãt (a-nã-pu-dzắtŭ) adg anãpudzãtã (a-nã-pu-dzắ-tã), anãpudzãts (a-nã-pu-dzắtsĭ), anãpudzãti/anãpudzãte (a-nã-pu-dzắ-ti) – lucru tsi easti faptu anapuda; tsi s-poartã ca un om anapud; tsi fatsi lucrili ashi cum va el, fãrã s-ascultã di vãr
{ro: îndărătnic, neascultător, încăpăţânat}
{fr: bizarre, turbulent, retif}
{en: turbulent, obstinate, reckless}

§ anãpudzãri/anãpudzãre (a-nã-pu-dzắ-ri) sf anãpudzãri (a-nã-pu-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva anãpudzashti
{ro: acţiunea de a se îndărătnici, de a deveni neascultător; îndărătnicire; destrăbălare, neruşinare}
{fr: action de devenir retif et turbulent; turbulence, contrariété, dévergondage}
{en: action of becoming disobedient, stubborn and turbulent; shamelessness}

{ro: acţiunea de a apropia, de a ajunge, de a primi, de a lua; apropiere; ajungere (din urmă); primire, luare}
{fr: action de (s’)approcher; de (re)joindre; d’atteindre; de recevoir, d’ac-cueillir}
{en: action of aproaching; of rejoining, of receiving}

§ neaprucheat (nea-pru-chĭatŭ) adg neaprucheatã (nea-pru-chĭa-tã), neaprucheats (nea-pru-chĭatsĭ), neaprucheati/neaprucheate (nea-pru-chĭa-ti) – cari nu s-ari minatã tra s-hibã cama-aproapea di tsiva i cariva; cari nu lu-ari agiumtã (di dinãpoi); cari nu easti alãsat (dixit) tra s-intrã (si sta) n casã; neagiumtu, niloat, nidixit, neashtiptat, etc.
{ro: neapropiat; neajuns (din urmă); neprimit, neluat}
{fr: qui n’est pas approché ((re)joint; atteint; reçu, accueilli)}
{en: who has not been aproached (rejoined, received)}

§ neaprucheari/neaprucheare (nea-pru-chĭa-ri) sf neaprucheri (nea-pru-chĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-aproachi tsiva (icã nu easti aprucheat di cariva i tsiva); neagiun-dzeari, niloari, nidixiri, neashtiptari, etc.
{ro: acţiunea de a nu apropia, de a nu ajunge, de a nu primi, de a nu lua; neapropiere; neajungere (din urmă); neprimire, neluare}
{fr: action de ne pas (s’)approcher; de ne pas (re)joindre; d’atteindre; de ne pas recevoir, de ne pas accueillir}
{en: action of not aproaching; of not rejoining, of not receiving}

§ prochi1 (próchĭŭ) (mi) vb IV prucheai (pru-chĭaĭ), prucheam (pru-chĭamŭ), prucheatã (pru-chĭa-tã), prucheari/prucheare (pru-chĭa-ri) – (unã cu aprochi)
ex: s-nã prochi tora seara

§ prucheat (pru-chĭatŭ) adg prucheatã (pru-chĭa-tã), prucheats (pru-chĭatsĭ), prucheati/prucheate (pru-chĭa-ti) – (unã cu aprucheat)

§ prucheari/prucheare (pru-chĭa-ri) sf prucheri (pru-chĭérĭ) – (unã cu aprucheari)

§ aproapea (a-prŭá-pea) adv – nu diparti di tsiva (loc i chiro) i di cariva; aproapi, apropea, ningã; ca, vãrã, avãrliga di;
(expr: him di-aproapea = him soi di-aproapea)
{ro: aproape}
{fr: près; presque}
{en: near, close by; almost}
ex: aproapea di (ningã) mini; him aproapea (vitsinj, un ningã-alantu); easti-aproapea di Stã-Viniri; di-aproapea (nu di diparti, di ningã el) sã-lj dzãts mushat; cari di cari si s-facã di cama aproapea
(expr: di soi); tricu aproapea (ca, (ca) vãrã, deavãrliga di) un an

§ apropea (a-pró-pea) adv – (unã cu aproapea)
ex: apropea (nu diparti) totna, doilji-nã noi

§ aproapi/aproape (a-prŭá-pi) adv – (unã cu aproapea)

(expr: lji si ngricã) si-lj spunã trã tsi-l va; vrei s-ts-aruc
(expr: angucescu) tihea?; suntu moashi tsi-arucã
(expr: angljicescu) tu steali; s-adunarã la bisearicã ca s-arucã hãrgili
(expr: sã astãseascã dãrli tsi li va catiun); pi Coli-al Cocea lu-arucarã multu
(expr: lj-bãgarã dãri mãri) cã ari casã sh-ayinji; lu-arucã crud
(expr: featsi s-chearã njiclu dit pãnticã); cãrvãnarlu arcã
(expr: featsi) nã cali; li-arcã petalili
(expr: muri); mash s-earai di vãrnã parti sã-l vedz Chita cum sh-arucã
(expr: cum arucã tu pãnticã, cum ãngljiti); cã Nica sh-lu-arucã loclu
(expr: fudzi di pri loc di cãti tradzi sh-di cum s-pidipseashti); ficiorlu sh-arcã vrearea
(expr: u va, u-agãpiseashti); amirãlu u-arcã tutã furtia pri mini (dzãsi cã tut stepsul easti a meu); lji s-arcã multu (lji sã ngricã) si-lj spunã trã tsi-l va; muljerli s-arca a mortului tu lucru
(expr: pãnã s-cadã mpadi di-avursiri)

§ aric (a-rí-cŭ) (mi) vb I arcai (ar-cáĭ), arcam (ar-cámŭ) arcatã (ar-cá-tã), arcari/arcare (ar-cá-ri) – (unã cu aruc)

§ arucat (a-ru-cátŭ) adg arucatã (a-ru-cá-tã), arucats (a-ru-cátsĭ), arucati/arucate (a-ru-cá-ti) – tsi easti astraptu (aminat, azvãrlit, dat dipadi, zdupunit, alipidat, etc.)
{ro: aruncat, trântit, repezit, etc.}
{fr: (re)jeté, lancé, tiré, térassé, rué, etc.}
{en: thrown, hurled, flung, shot, etc.}

§ arcat (ar-cátŭ) adg arcatã (ar-cá-tã), arcats (ar-cátsĭ), arcati/arcate (ar-cá-ti) – (unã cu arucat)
ex: fui arcat tu brãndzi
(expr: ligat, ncljis, bãgat tu-ahapsi); matsãli arcati; mi dush arcat
(expr: pri padi sh-gol, singur, fãrã lucri)

§ arucari/arucare (a-ru-cá-ri) sf arucãri (a-ru-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arucã tsiva; astrãdzeari, aminari, azvãrliri, zdupunari, huhutiri, hiumusiri, himusiri, nhiumusiri, alipidari, lipidari, sãlãghiri, sãlghiri, sãrghiri, sãrgljiri, nãburuiri;
(expr: nu escu tri arucari = hiu bun, nu hiu trã arcari tu cuprii)
{ro: acţiunea de a arunca, de a trânti, de a se repezi; aruncare, trântire, etc.}
{fr: action de (se) jeter, de (se) lancer, de tirer, de térasser, de ruer, etc.}
{en: action of throwing, of hurling, of flinging, of shooting, etc.}
ex: am multi lucri trã arucari (bãgari tu cuprii); cu arucarea cheatra (dit un agioc di njits)

§ arcari/arcare (ar-cá-ri) sf arcãri (ar-cắrĭ) – (unã cu arucari)
ex: cu arcarea tsi featsirã cuscrilj cãtã nã cheatrã tu puts; nu va arcari (aminari, icã expr: bãgari tu cuprii); nu vrea arcari (aminari, icã expr: nu eara ti nidari di mãnear)

§ ruc (rúcŭ) (mi) vb I rucai (ru-cáĭ), rucam (ru-cámŭ), rucatã (ru-cá-tã), ruca-ri/rucare (ru-cá-ri) – (unã cu aruc)
ex: ea rucats-lu (arcats-lu, astrãdzets-lu) sti cãravi

§ rucat (ru-cátŭ) adg rucatã (ru-cá-tã), rucats (ru-cátsĭ), rucati/rucate (ru-cá-ti) – (unã cu arucat)

§ rucari/rucare (ru-cá-ri) sf rucãri (ru-cắrĭ) – (unã cu arucari)

§ arucãturã (a-ru-cã-tú-rã) sf arucãturi (a-ru-cã-túrĭ) – lucru tsi easti arcat

§ arcãturã (ar-cã-tú-rã) sf arcãturi (ar-cã-túrĭ) – (unã cu arucãturã)

§ aruncu1 (a-rún-cŭ) (mi) vb I aruncai (a-run-cáĭ), aruncam (a-run-cámŭ) aruncatã (a-run-cá-tã), arunca-ri/aruncare (a-run-cá-ri) – (unã cu aruc)

§ aruncat (a-run-cátŭ) adg aruncatã (a-run-cá-tã), aruncats (a-run-cátsĭ), arunca-ti/aruncate (a-run-cá-ti) – (unã cu arucat)

§ aruncari/arun-care (a-run-cá-ri) sf aruncãri (a-run-cắrĭ) – (unã cu arucari)

§ aruncãturã (a-run-cã-tú-rã) sf aruncãturi (a-run-cã-túrĭ) – (unã cu arucãturã)

§ apuaruc (a-pŭa-rúcŭ) (mi) vb I apuarcai (a-pŭar-cáĭ), apuarcam (a-pŭar-cámŭ), apuarcatã (a-pŭar-cá-tã), apuarcari/apuarcare (a-pŭar-cá-ri) – (mi-)aruc aproapea tut, ntreg
{ro: (se) arunca (aproape) totalmente}
{fr: (se) jeter (presque) totalement}
{en: throw (almost) completely}

§ apuarcat (a-pŭar-cátŭ) adg apuarcatã (a-pŭar-cá-tã), apuarcats (a-pŭar-cátsĭ), apuarcati/apuarcate (a-pŭar-cá-ti) – cari easti arcat aproapea ntreg
{ro: aruncat (aproape) totalmente}
{fr: jeté (presque) totalement}
{en: thrown (almost) completely}

§ apuarcari/apuarcare (a-pŭar-cá-ri) sf apuarcãri (a-pŭar-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-apuarucã
{ro: acţiunea de a (se) arunca (aproape) totalmente}
{fr: action de (se) jeter (presque) totalement}
{en: action of throwing (almost) completely}

§ pararuc (pá-ra-rúcŭ) (mi) vb I pararucai (pá-ra-ru-cáĭ) shi pararcai (pá-rar-cáĭ), para-rucam (pá-ra-ru-cámŭ) shi pararcam (pá-rar-cámŭ), pararucatã (pá-ra-ru-cá-tã) shi pararcatã (pá-rar-cá-tã), pararucari/pararucare (pá-ra-ru-cá-ri) shi pararcari/pararcare (pá-rar-cá-ri) – aruc ma multu dicãt easti arada s-aruc; aruc multu (di multu)
{ro: arunca prea mult}
{fr: jeter trop}
{en: throw too much}

§ pararucat (pá-ra-ru-cátŭ) adg pararucatã (pá-ra-ru-cá-tã), pararucats (pá-ra-ru-cátsĭ), pararucati/pararucate (pá-ra-ru-cá-ti) – tsi easti arcat multu di multu
{ro: care easte aruncat prea mult}
{fr: qui est trop jeter}
{en: which is thrown too much}

§ pararcat (pá-rar-cátŭ) adg pararcatã (pá-rar-cá-tã), pararcats (pá-rar-cátsĭ), pararcati/pararcate (pá-rar-cá-ti) – (unã cu pararucat)

§ pararucari/pararucare (pá-ra-ru-cá-ri) sf pararucãri (pá-ra-ru-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pararucã
{ro: acţiunea de a arunca prea mult}
{fr: action de trop jeter}
{en: action of throwing too much}

§ pararcari/pararcare (pá-rar-cá-ri) sf pararcãri (pá-rar-cắrĭ) – (unã cu pararucari)

§ ascucheari1/ascucheare (as-cu-chĭá-ri) sf ascucheri (as-cu-chĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ascuchi, i tsiva easti ascucheat; scucheari, stichiri;
(expr: (easti) trã ascucheari = (easti) trã arshini, trã pezã, etc.)
{ro: acţiunea de a scuipa}
{fr: action de cracher}
{en: action of spitting}

§ scuchi1 (scúchĭŭ) (mi) vb I scucheai (scu-chĭáĭ), scucheam (scu-chĭámŭ), scucheatã (scu-chĭá-tã), scucheari/scucheare (scu-chĭá-ri) – (unã cu ascuchi1)
ex: calea, tsi-lj vinji sã scuchi; ficiorlu ari ngljitatã inima di pulj shi scuchi flurii; scuche ca ma naintea, ma nu-ari flurii!

§ scucheat1 (scu-chĭátŭ) adg scucheatã (scu-chĭá-tã), scucheats (scu-chĭátsĭ), scucheati/scucheate (scu-chĭá-ti) – (unã cu ascucheat1)

§ scucheari1/scucheare (scu-chĭá-ri) sf scucheri (scu-chĭérĭ) – (unã cu ascucheari1)

§ ascucheat3 (as-cu-chĭátŭ) sm ascucheats (as-cu-chĭátsĭ) shi sn ascucheaturi (as-cu-chĭá-turĭ) – luguria ca apã (niheam ca muzgoasã) tsi s-fatsi dipriunã n gurã sh-cari (i) s-ameasticã cu mãcarea shi ngljitatã tu stumahi dupã tsi mãcarea easti ghini ciumulitã n gurã; icã, (ii) poati s-hibã arcatã cu puteari dit gurã cãndu easti multã (cãndu omlu ari vãrã lucru xen tu gurã, apa easti mintitã cu hãrpi, etc.); scucheat, ascuchiturã;
(expr: nu-am nitsi ascucheat ãn gurã = escu multu oarfãn, escu dip cãtrã soari, nu-am zmeanã n cur)
{ro: scuipat, salivă}
{fr: salive, crachat}
{en: saliva, spit}
ex: tra s-lji tsãnã sãndzili, lu-aundzi cu ascucheat sh-truoarã sãndzili stãtu; nu ari nitsi ascucheat ãn gurã
(expr: easti multu oarfãn)

§ scucheat3 (scu-chĭátŭ) sm scucheats (scu-chĭátsĭ) shi sn scucheaturi (scu-chĭá-turĭ) – (unã cu ascucheat3)

§ ascuchiturã1 (as-cu-chi-tú-rã) sf ascuchituri (as-cu-chi-túrĭ) – lucrul tsi easti ascucheat din gurã; ascucheat, scucheat
{ro: scuipătură, scuipat}
{fr: crachat}
{en: spit}

§ ascuchiturã2 (as-cu-chi-tú-rã) sf ascuchituri (as-cu-chi-túrĭ) – (unã cu ascucheat4)