|
|
havale
havale (ha-va-lé) sm havaledz (ha-va-lédzĭ) – lucrul tsi lipseashti si s-facã di oaminj (cu prãvdzãli-a lor) trã chivernisi, fãrã tra s-hibã plãtits, cã easti faptu trã bunlu-a tutulor oaminjlor dit hoarã (dit cãsãbã, dit stat); angãrii, havalei, sartsinã, greatsã;
(expr: lu-am havale = nj-sta pri cap ca unã sartsinã, unã mari greatsã)
{ro: havalea, angara, corvoadă}
{fr: importunité; corvée; taille}
{en: forced labour}
ex: lu-am havale
(expr: nj-sta ca unã greatsã) pisti cap-nji; nu voi sã-nj yinã n casã cã va-nj sta havale
§ havalei/havalee (ha-va-lé-i) sf havalei (ha-va-léĭ) – (unã cu havale)
ex: s-tsã dau nã havalei (sartsinã) s-u duts tu Armãnii; lj-am faptã havalei (lj-am faptã greatsã, lj-am statã pri cap) di multi ori; sade a nauã nã cadi havaleea (greatsa) aestã; mi dizgustã cu havaleili (gretsurli, cripãrli) a lui
havalei/havalee
havalei/havalee (ha-va-lé-i) sf – vedz tu havale
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: havaleangãrii/angãrie
angãrii/angãrie (an-gã-rí-i) sf angãrii (an-gã-ríĭ) – lucrul tsi lip-seashti si s-facã di oaminj (cu prãvdzãli-a lor) trã chivernisi, fãrã tra s-hibã plãtits, cã easti faptu trã bunlu-a tutulor oaminjlor dit hoarã (dit cãsãbã, dit stat); havale;
(expr: angãrii; ca di angãrii = faptu cu sila, di zori, cu mari pidimo)
{ro: angara, corvoadă}
{fr: corvée; taille}
{en: forced labour}
ex: nã loarã cãrvãnjli angãrii; cu angãrii greauã
(expr: cu mari pidimo); lucrai patru dzãli angãrii; lucredz angãrii
(expr: di zori, fãrã orixi)
gustu1
gustu1 (gús-tu) sn gusturi (gús-turĭ) – atsea tsi-aducheashti omlu (cu limba) cãndu bagã tsiva n gurã (cã easti dultsi, nsãrat, acru, etc.); nustimadã, lizeti
{ro: gust}
{fr: goût}
{en: taste}
ex: s-veadã tsi gustu (nustimadã) ari inima di stihiu; nitsi gustul nu-lj cunushteam; mãcari fãrã sari, gustu (nustimadã) nu-ari
§ gustu2 (gús-tu) vb I gustai (gus-táĭ), gustam (gus-támŭ), gustatã (gus-tá-tã), gustari/gustare (gus-tá-ri) – bag ãn gurã niheamã mãcari (i ndauã chicuti di biuturã) tra s-aduchescu tsi nustimadã ari; ngustu, angustu, ngustedz; (fig: gustu = mãc (ma multu trã tahina) tra sã-nj treacã foamea)
{ro: gusta}
{fr: goûter}
{en: taste}
ex: cãndu gustã mayirlu… fãrmac!; tsi si-lj dãm? tsi s-gustãm?; gustai sh-mini di ghelili-a lor; cara vinjish, stãi s-gustãm (fig: s-mãcãm) doilji
§ gustat (gus-tátŭ) adg gustatã (gus-tá-tã), gustats (gus-tátsĭ), gusta-ti/gustate (gus-tá-ti) – (mãcarea i biutura) tsi fu bãgatã n gurã di-lj s-ari aflatã gustul; ngustat, angustat
{ro: gustat}
{fr: goûté}
{en: tasted}
§ gustari/gustare (gus-tá-ri) sf gustãri (gus-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva gustã tsiva (mãcari i biuturã); (fig: gustari = mãcarea (ma multu tahina) tsi u fatsi cariva tra s-lji treacã foamea; prãndzu, tsinã, mirindi); ngustari, angustari
{ro: acţiunea de a gusta; gustare}
{fr: action de goûter; dejeuner}
{en: action of tasting; breakfast}
ex: lu-avum cu noi ti gustari (fig: measa di tahina)
§ gustu3 (gús-tu) sn gusturi (gús-turĭ) – starea sufliteascã (bunã ma multu) tu cari s-aflã omlu; cum s-aducheashti omlu cãndu easti tu bunili; atsea tsi-aducheashti omlu tu suflit cãndu-lj si fatsi chefea; buni, cheifã, chefi;
(expr:
1: nj-mutrescu gustul = fac cum voi mini, cum ãnj va chefea;
2: om cu gustu = gustos, om nustimac, tsi fatsi muabeti bunã, tsi fatsi shicadz, etc.)
{ro: bună dispoziţie, chef, plăcere}
{fr: bonne disposition, bonne humeur, plaisir}
sade1
sade1 (sa-dé) adv – mash, mãsh, mãnghi, sai, veci, veciã, vecio
{ro: numai}
{fr: seulement, simplement}
{en: only}
ex: adrati sade (mash) dupã mintea a tinirlor; sade (mash) a nauã nã cadi havaleea-aestã
§ sai1 (saĭ) adv – (unã cu sade1)
ex: curcusura sai (mash) harauã eara