DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

gãgan

gãgan (gã-gánŭ) adg gãganã (gã-gá-nã), gãganj (gã-gánjĭ), gãgani/gãgane (gã-gá-ni) – tsi easti di ma mãrlji sh-di ma tinjisitlji oaminj a hoarãljei; oaminj di frãmti, etc.
{ro: fruntaş}
{fr: notable, riche}
{en: notable, distinguished}
ex: gãganjlji (oaminjlji di frãmti) au mari hatrã tu migilizi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hari/hare

hari/hare (há-ri) sf hãri (hắrĭ) –
1: aspuneari (fãrã nitsiun copus) di mushiteatsã (di dultseami, di bunã vreari, etc.) tu purtarea (minarea, gioclu, zburãrea, etc.) a omlui; gilvei, gilfe, harizmã;
2: bunlu tsi-l fãtsem a unui om tu loc tra s-lu fãtsem a altui (lu fãtsem a unui oaspi, trã chefea i sinferlu-a lui, i a unui cari va poatã s-nã facã sh-el un bun ma nclo); hãtãri, hatrã; chefi, gustu;
3: lucru dat di (icã loat di la) cariva cu vreari shi fãrã platã (ca agiutor, ca semnu di uspitsãlji, etc.); doarã, pischesi, dar, harizmã, cheremi, coremã;
4: atsea tsi-l fatsi un lucru s-hibã multu bun, has, fin, hascu; atsea tsi-l fatsi un lucru s-hibã ahoryea (altã soi) di-alanti lucri; parti di haractirlu-a omlui tsi-l fats s-adarã atsea tsi easti bun (shi si s-afireascã di adrarea-a lucrilor arali);
5: putearea tsi u ari omlu tra s-poatã s-facã lucri; dinami, puteari, vãrtuti, virtuti, vurtuti, fuchii, fortsã, cuvet;
6: lucru tsi easti bun trã cariva, bunãtati, buneatsã;
7: tabieti urutã, areuri nibuni, apucãturi lãi, hui;
(expr: nj-lja hari = mi-arãseashti)
{ro: graţie; favoare, serviciu; recunoştinţă, dar; virtute, calităţi (bune); putere, tărie; bunătăţi; obiceiuri rele}
{fr: grace, charme; faveur, service; gratitude, cadeau; vertu, (bonnes) qualités; puissance; bonnes choses; (mauvaises) habitudes}
{en: grace, gracefulness, charm; gratitude, gift; virtue, (good) qualities; power; goods; bad habits}
ex: casã fãrã muljari, casã fãrã hari; tut truplu-a tãu-i nã hari (mushiteatsã, gilvei); easti mushatã feata-aestã ma nu shtiu tsi nu-ari hari (canda nu-ari gustu, gilvei, harizmã); ari pãdurea hari (gilvei, harizmã); muntsã di hari (mushiteatsã) mplinj; nu-lj mutrea narea, ma mutrea-lj harea; si ncarcã tut loclu di hãri; njata, harea, easi la giucari; aide, fã-nj aestã hari (hãtãri, chefi); nj-u featsi hari (doarã); s-lu dau trã hari (doarã); idyea dzuã lj-u feci hari (pischesi); gione, dzãsi moasha, stãi s-tsã fac nã hari (hãtãri); a aharistului lji si lja harea (doara, pricunushtearea); featã cu tuti hãrli (bunili); tuti hãrli li-avu; ncãrcat di hari; un la mã-sa, ma ti hari! (cu tuti hãrili buni); dzã cã nu-ai bãrbat ti hari; tsã creashti nãsã harea (tinjia); gionj ncãrcats di hari; ncãrcatã cu noauãli hãri; tru mushati hãri avut; alti hãri, vahi, nu-au muljerli; Stã-Mãrie, mari-ts easti harea (putearea); O, Doamne, mari-Ts harea (putearea, vãrtutea); mulãri ncãrcati mash cu hãri (lucri scumpi); s-turnã nãpoi acasã … ncãrcat di hãri (bunãtets); hãri! (apucãturi lãi, hui); tsi hãri (hui) urãti loash!

§ harizmã (há-riz-mã) sf harizmati/harizmate (ha-ríz-ma-ti) – aspuneari (faptã fãrã nitsiun copus) di mushiteatsã (di dultseami, di bunã vreari, etc.) tu purtarea (minarea, gioclu, zburãrea, etc.) a omlui; gilfe, gilvei, hari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hãtãri/hãtãre

hãtãri/hãtãre (hã-tã-ri) sf hãtãri (hã-tắrĭ) – bunlu tsi-l fãtsem a unui om (oaspi, trã chefea i sinferlu-a lui, i a unui di la cari vrem poati s-avem unã hãtãri ma nclo), tu loc ca s-lu fãtsem a unui altu om; hatrã, hari; chefi, gustu
{ro: favoare, hatâr}
{fr: égard, complaisance; concession, faveur, passe-droit}
{en: consideration, complacency; grant, favor, good turn}
ex: u featsi trã hãtãrea a mea (trã mini, tra sã-nj facã chefea); nu-am hãtãri di la el; el nu nj-aspardzi hãtãrea (chefea); ti hãtãrea-a ta (trã tini, tra s-tsã fac chefea) vinj pãnã aoa; ari mari hãtãri (zborlu-a lui ari mari treatsiri) la migilizi; dicara vrets s-li videts, vã fac aistã hãtãri (chefi); trã chefea-a oaspilui, s-nu lj-armãnã hãtãrea, strãxi; nãs ãnj tsãni hãtãrea (partea)

§ hãtãrgi (hã-tãr-gí) sm, sf, adg hãtãrgioanji/hãtãrgioanje (hã-tãr-gĭŭá-nji), hãtãrgeadz (hã-tãr-gĭádzĭ), hãtãrgioanji/hãtãrgioanje (hã-tãr-gĭŭá-nji) – atsel tsi fatsi (i lu-ariseashti s-facã) hãtãri; hãtrãgi
{ro: păsuitor}
{fr: serviable, qui jouit d’égard}
{en: obliging}
ex: easti multu hãtãrgi, nu-aspardzi hãtãrea-a vãrnui

§ hatrã (há-trã) sf pl(?) – (unã cu hãtãri)
ex: ti hatra (hãtãrea, chefea, gustul)-al Fezo; hatra (hãtãrea)-a voastrã-i mari

§ hãtrãgi (hã-trã-gí) sm, sf, adg hãtrãgioanji/hãtrãgioanje (hã-trã-gĭŭá-nji), hãtrãgeadz (hã-trã-gĭádzĭ), hãtrãgioanji/hãtrã-gioanje (hã-trã-gĭŭá-nji) – (unã cu hãtãrgi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

parti/parte

parti/parte (pár-ti) sf pãrtsã (pắr-tsã) – tsi nu easti ntreglu lucru ma unã cumatã mash dit el; cumatã tsi easti scoasã (disfaptã) dit un lucru; cumata tsi-lj si cadi a unui cãndu un lucru s-disfatsi (si mparti, s-disicã); atseali tsi lipseashti s-facã un sots (di ma multsãlj sots) cãndu vor s-adarã un lucru; mesea i mardzinea (nastãnga, nandreapta, nãintea, nãpoea, etc.) a unui lucru; calea cãtrã iu fug (mutrescu, mi duc, etc.); meros, cumatã, bucatã, filii, xifari, shinitsã, etc. (1: fig: parti = giumitati di furtia tsi si ncarcã pi-un cal (mulã, gumar); sartsã; expr:
2: ljau (tsãn, hiu di) partea-a unui = tsãn cu cariva, dzãc ca el, ãlj dau ndriptati; lu-apãr; ãlj ljau (tsãn) ileaca, etc.;
3: ljau (fac) parti tu-unã muabeti (cãvgã, alishvirishi, etc.) = mi bag, mi-ameastic (hiu amisticat) tu-unã muabeti (cãvgã, alishvirishi, etc.);
4: di partea-a mea = cãt trã mini; ma s-hibã dupã mini;
5: tornu (shuts) loclu di-alantã parti = mutrescu tut loclu, pristi tut, cãndu caftu un lucru;
6: patruli pãrtsã a loclui (a lumiljei) = ntreglu loc)
{ro: parte}
{fr: partie, part; côté}
{en: part, side}
ex: partea a mea (cumata tsi-nj si deadi, tsi loai mini) easti ma njica; sh-mini am unã parti (cumatã) dit ayinja-a pãrintsãlor; vai tsãnj trã tini unã parti; lj-featsi Dumnidzã parti; lji ded nã parti di paradzlji tsi-aveam; du-ti di partea-aestã; pri di-altã parti, lamnja acatsã di-adarã nã carti; dupã tsi mutri tu tuti pãrtsãli (tuti cãljurli, pristi tut, ninti, nãpoi, nandreapta i nastãnga); ficiorlu-l bãgai cãvalã ntrã dauãli pãrtsã (fig: ntrã giumitãtsli-a furtiiljei); acumpãrai unã parti (fig: unã giumitati di furtii) di grãn; lã loai parti
(expr: lã loai ileaca, tsãnui cu elj/eali); di nã parti shi di-alantã di punti; cãndu di nã parti, cãndu di alantã parti; di-unã parti-lj vinji greu, cã s-dispãrtsã di duruta-a lui, ma di-altã parti-lj vinji ghini; mutreashti sh-nãs di nã parti di-alantã, nu veadi foc iuva; ãl shutsãrã-arushutsãrã loclu di unã parti shi di-alantã
(expr: pristi tut); s-trapsi di nã parti di cali, tu-unã padi ashtirnutã cu earbã; cljimarã hãngilu la nã parti; tornu loclu di-alantã parti
(expr: mutrescu tut loclu), mutrescu, caftu, nu-ari nun stri loc; l-shutsã loclu di alantã parti
(expr: mutrea tut loclu); l-toarnã udãlu pãn di-alantã parti
(expr: mutri tut udãlu), nu-aflã tsiva; loclu s-lu toarnã di alantã parti shi s-u-aflã; armãnea cãlitori dit patruli pãrtsã a loclui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

plentsã

plentsã (plén-tsã) sf plentsã (plén-tsã) – binai i udã tu cari sh-aflã apanghiul (suntu hrãniti shi bãneadzã prãvdzãli); ahuri, damã, patos, pleantsã, staulã
{ro: grajd}
{fr: écurie}
{en: stable}
ex: un fur intrã tu plentsã (ahuri)

§ pleantsã (pleán-tsã) sf pleantsã (pleán-tsã) – (unã cu plentsã)

§ pljamitsã (pljĭá-mi-tsã) sf pljamitsã (pljĭá-mi-tsã) – (unã cu plentsã)
ex: s-bat caljlji tu pljamitsã (ahuri) xeanã

§ pljantsã (pljĭán-tsã) sf pljantsã(?) (pljĭán-tsã) – binai i udã tu cari s-tsãn hãlãtsli di lucrari agrili, grãdinjli, machini, cãtivãrãoarã prãvdzã, etc.; shatrã, tream, pãeatã
{ro: şopron}
{fr: hangar}
{en: shed}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

scãndurã

scãndurã (scắn-du-rã) sf scãnduri (scắn-durĭ) – cumatã di lemnu lungã (putsãn largã shi suptsãri) tãljatã dealungului dit truplu-a unui arburi cu cari s-fac casi (stizmi, pãtunji, citii, ushi, etc.) shi lucri ca measi (scamni, chivuri, etc.); blanã, grendã, mardzini; (fig:
1: scãndurã = unã soi di cãrpitor pri cari si ntindu peturli di pitã; expr:
2: hiu (mi fac, agiungu ca unã) scãndurã = (i) hiu, mi fac, agiungu multu slab (cu truplu ca unã scãndurã); (ii) hiu, mi fac, agiungu vãrtos, corcan, ca un lemnu;
3: easti cu trei scãnduri; lj-lipseashti unã scãndurã = easti di-atselj tsi nu mindueashti ca oaminjlji di-aradã, tsi nu para u-ari mintea ntreagã, tsi easti glar, tivichel, zurlu)
{ro: scândură, doagă}
{fr: planche, douve de tonneau}
{en: board, plank, stave}
ex: pri doauã scãnduri di ushi; featsi nã shatrã di scãnduri; durnjii pri scãnduri; agiumshu scãndurã (fig: slab ca unã scãndurã); mardzinea easti scãndura tsi ari mash unã parti ischi (cã-i tãljatã dit mardzina-a truplui di arburi); durnjii pri scãnduri (mpadi pri pãtunji); om ca cu trei scãnduri
(expr: om glar tsi nu u-ari tutã mintea); lj-lipseashti unã scãndurã
(expr: tsi nu para u-ari mintea ntreagã); aduchii cã easti cu trei scãnduri (easti glar)

§ scãndurici/scãndurice (scãn-du-rí-ci) sf scãndurici/scãndurice (scãn-du-rí-ci) –
1: scãndurã njicã;
2: unã hãlati di la-arãzboi
{ro: scânduriţă}
{fr: petite planche}
{en: small board, small plank}
ex: unã mulici ncãrcatã cu scãndurici (angucitoari: gãljina); scãnduricili lipsescu di la-arãzboi

§ scãnduricã (scãn-du-rí-cã) sf scãnduritsi/scãnduritse (scãn-du-rí-tsi) – (unã cu scãndurici)
ex: unã mulãritsã ncãrcatã cu scãnduritsi (angucitoari: gãljina)

§ scãndurat (scãn-du-rátŭ) adg scãnduratã (scãn-du-rá-tã), scãndurats (scãn-du-rátsĭ), scãndura-ti/scãndurate (scãn-du-rá-ti) – vãrtos ca unã scãndurã; tsi sta shi nu s-minã ca unã scãndurã; tsi sta niminat ca mortul dit chivuri; tsi sta ca agudit di chicutã; (fig: scãndurat = blãstimat)
{ro: ţeapăn ca o scândură}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shatrã

shatrã (shĭá-trã) sf pl(?) – binai i udã tu cari s-tsãn hãlãtsli (machinjli) di lucrari agrili, grãdinjli, cãtivãrãoarã prãvdzã, etc.; tream, pljantsã, pãeatã, streahã
{ro: şopron}
{fr: appentis, remise, hangar}
{en: shed}
ex: featsi nã shatrã (tream) di scãnduri; arucã tuti vicljiturli sum shatrã (pãeatã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã