|
|
hasha
hasha (há-shĭa) adv – cu dzãtseari nu; tsi s-fatsi ncheari cã un lucru easti dealihea (cã s-ari spusã, cã s-ari faptã, etc.); tsi nu s-pricunoashti un lucru (cã s-ari faptã); incheari, ncheari, arnisi;
(expr:
1: u fac hasha = fac incheari, arnisescu;
2: hasha sh-hasha = nu sh-nu!)
{ro: negare; refuz}
{fr: négation; refus}
{en: denial, refusal}
ex: u fatsi hasha capra (u fatsi ncheari; nu pricunoashti cã u-ari furatã); u feci hasha (nu pricunuscui cã-i dealihea); cu hasha (cu dzãtserea nu) nj-mãcã tutã avearea
arnisi/arnise
arnisi/arnise (ár-ni-si) sf arnisi (ár-nisĭ) – atsea tsi dzãtsi atsel cari fatsi ncheari cã un lucru easti dealihea (cã s-ari spusã, cã s-ari faptã, etc.); atsea tsi dzãtsi-atsel cari nu va s-facã tsi-lj si caftã; incheari, ncheari, hasha
{ro: negare; refuz}
{fr: négation; refus}
{en: denial, refusal}
§ arnisearic (ar-ni-seá-ricŭ) adg arnisearicã (ar-ni-seá-ri-cã), arnisearits (ar-ni-seá-ritsĭ), ar-nisearitsi/arnisearitse (ar-ni-seá-ri-tsi) – (semnu, zbor, faptu) cari-aspuni unã arnisi (cari fatsi ncheari) cã un lucru s-ari dzãsã (cã s-ari faptã, cã easti dealihea, etc.)
{ro: negativ}
{fr: négatif}
{en: negative}
ex: apãndisea cu-unã minari a caplui cu deatotalui arnisearicã (ca un lucru s-nu s-facã)
§ arnisescu (ar-ni-sés-cu) vb IV arnisii (ar-ni-síĭ), arniseam (ar-ni-seámŭ), arnisitã (ar-ni-sí-tã), arnisiri/arnisire (ar-ni-sí-ri) – dzãc cã un lucru nu easti dealihea; nu pricunoscu cã un lucru s-ari faptã; mi-alas di ideili (di pistea) tsi u-aveam pãnã tora (tra s-aprochi alti idei, altã pisti); fac incheari, u fac hasha
{ro: nega, renega, contesta}
{fr: contester, nier, dénier}
{en: contest, deny, disown}
ex: sh-arnisi (s-alãsã di; nu va sã shtibã tsiva di) tutã soea; sh-arnisi trischia (sh-alãsã pistea); puljlu-ambar nu sh-arniseashti pãrintsãlj (lj-alasã sh-dzãtsi cã nu suntu-a lui)
§ arnisit (ar-ni-sítŭ) adg arnisitã (ar-ni-sí-tã), arnisits (ar-ni-sítsĭ), arnisiti/arnisite (ar-ni-sí-ti) – tsi nu pricunoasti cã un lucru s-ari faptã (dzãsã); tsi s-ari alãsatã di ideili (pistea) tsi-avea; tsi ari faptã ncheari (hasha)
{ro: negat, renegat, contestat}
{fr: contesté, nié, dénié}
{en: contested, denied, disowned}
§ arnisiri/arnisire (ar-ni-sí-ri) sf arnisiri (ar-ni-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva arniseashti; fãtseari ncheari (hasha)
{ro: acţiunea de a nega, de a renega, de a contesta; negare, renegare, contestare}
incheari/incheare
incheari/incheare (in-chĭá-ri) adv – atsea tsi fatsi un cãndu dzãtsi cã nu easti dealihea, lucrul tsi altsi-l pistipsescu dealihea; atsea tsi fatsi un cari nu pricunoashti cã un lucru s-ari faptã (spusã, tihisitã, etc.); ncheari, hasha, arnisi;
(expr: u fac incheari = fac hasha, arnisescu)
{ro: negare; refuz}
{fr: négation; refus}
{en: denial, refusal}
ex: inchearea-a (nipricunushtearea-a) sumiljei mprumutati nu aundzeashti a omlui tinjisit; fac incheari (dzãc cã nu easti dealihea); lji featsi incheari atseali dauã njilj tsi-lj ded di prota
§ ncheari/ncheare (nchĭá-ri) adv – (unã cu incheari)
§ ãncheari/ãncheare (ãn-chĭá-ri) adv – (unã cu incheari)
ex: el ãncheari, hasha furtul lu-acatsã (el arniseashti, nu pricunoashti, lugurseashti cã furtul nu easti dealihea)
lai1
lai1 (láĭŭ) adg lai/lae (lá-i), lãi (lắĭ) shi lai (láĭ), lãi (lắĭ) shi lai (láĭ) –
1: tsi easti di bueaua-a cãrbunilui (a corbului, a cãtraniljei, etc.); negru, negur, njagrã; corbu, cãtrani, pisã, chisã;
2: tsi s-aflã tu-unã halã urutã; cari nu-ari tihi tu banã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; mãrat, curbisit, stuhinat, ndzernu, scurpisit, buisit, vãpsit, etc.
3: tsi nu easti bun la suflit; arãu, slab, urut, lupudit, cãtrãcearcu, afishcu, tihilai, andihristu, blãstimat, chirãtã, cãtãrgar, chiutandal, murlai, etc.;
(expr:
1: (stranji) lãi; lãili = (i) stranji lãi di jali, cãndu moari cariva; (ii) stranji lãi di mãrtari i nsurari, cã bana di tora va s-hibã ma greauã, ma lai;
2: un lai = un cafe;
3: nu li shtiu lãili = nu li shtiu gramatili, nu shtiu sã dyivãsescu;
4: ãlj bag laea = lu-alas lucrul si s-facã tsi s-va, si s-facã xichi;
5: njel lai = inda mi duc sh-u fac hasha, u fac incheari shi dzãc dipriunã cã atseali ti cari hiu cãtigursit nu li-am faptã;
6: hirlu-atsel lailu; atsea laea, laea = mira, soartea-atsea arauã, mira-atsea laea;
7: ca lailji ali lai = ca ma corghili di corghi, ca-atselj tsi nu-au altsã ma urghisits di elj;
8: ne albã, ne lai = nu easti ni unã ni alantã; zbor tsi s-dzãtsi cãndu easti greu s-lu ifhãrãstiseshti pi-atsel tsi nu va ni unã ni altã; lãets cu saclu = cripãri, taxirãts, bilei multi)
{ro: negru; sărman, nefericit, nenorocit; rău, nemernic; doliu}
{fr: noir; pauvre, infortuné, malheureux; misérable, coquin, malin, funeste; deuil}
{en: black; poor, unfortunate; miserable, rascal, wicked, bad; mourning}
ex: purta shimii lai n cap; oili lãi (di hromã lai); mãni va tundem lãili (oili cu lãna lai); va ts-easã ninti un njel lai (cu chealea di hromã lai) sh-un njel albu; earã lãili nu li shtii (fig: lãili = gramatili; expr: nu shtii si dyivãseascã); ded di un om lai (arãu); s-li-adari lucrili ma lai (ma-arãu)?; cama lai (urut, slab) s-ti ved; ficiorlu nu lu-ari bun, lu-ari lai (arãu, tihilai); s-videm tsi n-adushish dit lãili di (aralili) xeani; yin lãilji (arãilji; fig: turtsãlj); cãdzu Noti, lailu (mãratlu) mpadi; di lai, ma lai (di corbu, ninga ma corbu); sh-unã lai sh-alantã cama lai, dzãtsea mãratslji pãrintsã; lailu-nj (mãratlu-nj) di mini, tsi pãtsãi; plãng shi lãilji (mãratslji, corghilj) fãrshirots; s-dirinã lailji (mãratslji) armãnj; tsi s-facã, laea (mãrata), cara-lj cãdzu tu cãtsãn!; lo Budash nã carti lai (corbã, slabã, urutã); nu shi shtea lailu (mãratlu) sh-vãpsitlu, cã nu cu hiljlu vrea s-bashi; videa cã lailu-lj (mãratlu-lj) di tatã, di dzuã-dzuã slãghea; unã arcoari di cari lji ngljatsã a omlui laea-lj (mãrata-lj) nari; mã-sa, laea (mãrata), lj-plãndzea inima shi s-aru-pea di dorlu-a lor; laea (mãrata) di featã s-prifeatsi nã scãntealji; u ncurunarã ca laili ali lai
steauã
steauã (steá-ŭã) sf steali/steale (steá-li) – luguria di pi tser cari, deadun cu luna, da lunjinã noaptea; lutseafir;
(expr:
1: ca steauã = tsi easti mushatã ca steaua, tsi lutseashti ca unã steauã, tsi easti cu hãrli ma nsus di tuts alantsã;
2: ca unã steauã, ca mã-sa a steauãljei, ca chicatã dit steali; cu steaua pi frãmti (cheptu) = multu di multu mushatã, cum nu-ari altã tu lumi;
3: steauã bunã = tihi, mirã bunã;
4: steauã arauã = tihi-arauã, oarã lai;
5: cãti steali; cãt trag stealili = multi, multã lumi, cum suntu stealili pri tser;
6: aruc tu steali = cu mutrita la steali, caftu s-aduchescu, s-angucescu tsi va nj-aducã bana trãninti;
7: mi-acats di steali = spun cã s-adarã alathus cãndu s-dzãtsi cã mini am faptã un lucru; dzãc cã nu easti dealihea tsi sã spuni trã mini; fac (acats) ncheari, fac hasha;
8: misur stealili = alag hulindar prit lumi, fãrã nitsiun scupo tu banã, fãrã s-fac tsiva ti hãiri;
9: ved steali verdzã = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva easti agudit sãnãtos la cap; canda veadi cã lj-arsar scãntealji dit oclji; ved scãntealji; nj-arsar scãntealji dit oclji)
{ro: stea}
{fr: étoile}
{en: star}
ex: unã steauã namisa di-amari (angucitoari = cãndila); s-cadã unã steauã; cãpri, cãti steali
(expr: cãpri multi, cãt stealili dit tser); feata eara ca steaua
(expr: multu mushatã); ma chicat dit steali
(expr: ma mushat) nu putea s-aflã; nurãrli a ljei, mã-sa a steauãljei
(expr: multu mushati ca dada-a stealilor); aruc (dau) tu steali
(expr: caftu s-angucescu tsi va pat tu banã); ari steauã bunã
(expr: ari tihi, mirã bunã); lu-afiri steaua-a lui
(expr: mira-a lui atsea buna); s-amintã tu steauã bunã
(expr: cu tihi); tu steauã arauã
(expr: oarã lai) s-featsi; s-acatsã di steali
(expr: fatsi ncheari, hasha); misurã stealili
(expr: alagã prit lumi sh-nu-adarã tsiva ti hãiri)
§ steauã cu coadã (steá-ŭã cu cŭá-dã) sf steali/steale cu coadã (steá-li cu cŭá-dã) – unã steauã tsi nu easti ca-alanti steali cã ari unã coadã shi nu s-veadi multu chiro n tser, cã treasi-agonja
{ro: cometă}