DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

arvali/arvale

arvali/arvale (ár-va-li) adv invar – tsi easti dishcljis deacutotalui; urthanictu
{ro: total deschis}
{fr: complètement ouvert}
{en: completely open}
ex: alãsã poarta arvali (dishcljisã deacutotalui); hanea, arvali (dishcljisã deacutotalui)

§ hãrvãljisescu (hãr-vã-lji-sés-cu) vb IV hãrvãljisii (hãr-vã-lji-síĭ), hãrvãljiseam (hãr-vã-lji-seámŭ), hãrvãljisitã (hãr-vã-lji-sí-tã), hãrvãljisiri/hãrvãljisire (hãr-vã-lji-sí-ri) – dishcljid (ocljilj) multu (lj-fac mãri, lji mbulbuchedz, lji zgãrlescu) di-atseali tsi ved (di ciudii, tra s-ved ma ghini, etc. cã nu-nj yini s-pistipsescu atseali tsi ved)
{ro: holba (ochii)}
{fr: écarquiller (les yeux)}
{en: open (the eyes) wide}

§ hãrvãljisit (hãr-vã-lji-sítŭ) adg hãrvãljisitã (hãr-vã-lji-sí-tã), hãrvãljisits (hãr-vã-lji-sítsĭ), hãrvãljisiti/hãrvãljisite (hãr-vã-lji-sí-ti) – tsi lj-ari (ocljilj) dishcljish multu (mbulbucats)
{ro: cu (ochii) holbaţi}
{fr: (avec les yeux) écarquillés}
{en: with (the eyes) wide open}

§ hãrvãljisiri/hãrvãljisire (hãr-vã-lji-sí-ri) sf hãrvãljisiri (hãr-vã-lji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dishcljili multu, lji mbulbucheadzã ocljilj
{ro: acţiunea de a holba (ochii)}
{fr: action d’écarquiller (les yeux)}
{en: action of opening (the eyes) wide}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bãrdenji/bãrdenje

bãrdenji/bãrdenje (bãr-dé-nji) sf bãrdenji/bãrdenje (bãr-dé-nji) – numã datã la ma multi planti tsi crescu agri, di-aradã tu vulodz, pãduri, pãshunj, etc. icã tu grãdinj, cu truplu piros shi lilici galbini, adunati la nãscãnti planti tu schicuri, di multi ori ufilisiti tu fãtsearea di yitrii; burdenji;
(expr: casã di bãrdenji = casã di oaminj oarfãnj, ftohi, harvalã)
{ro: plantă de câmp; lumânărică?, gălbinele?}
{fr: plante champêtre; bardane, mandragore?}
{en: field plant; mandragora?}

§ burdenji/burdenje (bur-dé-nji) sf burdenji/burdenje (bur-dé-nji) – (unã cu bãrdenji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mbulbuchedz

mbulbuchedz (mbul-bu-chĭédzŭ) (mi) vb I mbulbucai (mbul-bu-cáĭ), mbulbucam (mbul-bu-cámŭ), mbulbucatã (mbul-bu-cá-tã), mbulbucari/mbulbucare (mbul-bu-cá-ri) – mi-adrai tu fatsã (oclji) umflat sh-arosh; hãrvãljisescu (ocljilj)
{ro: bulbuca (faţa, ochii)}
{fr: avoir les joues (yeux) enflées et rouges}
{en: have swollen red cheeks (eyes)}

§ mbulbucat (mbul-bu-cátŭ) adg mbulbucatã (mbul-bu-cá-tã), mbulbucats (mbul-bu-cátsĭ), mbulbucati/mbul-bucate (mbul-bu-cá-ti) – tsi easti cu fatsa (ocljilj) umflats sh-arosh; (ocljilj) hãrvãljisits
{ro: bulbucat la faţă (ochi)}
{fr: avec les joues (yeux) enflées et rouges}
{en: with swollen red cheeks (eyes)}

§ mbulbucari/mbulbucare (mbul-bu-cá-ri) sf mbulbucãri (mbul-bu-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-adarã tu fatsã (oclji) umflat sh-arosh; hãrvãljisiri (di oclji)
{ro: acţiunea de a bulbuca (faţa, ochii); bulbucare}
{fr: action d’avoir les joues (yeux) enflées et rouges}
{en: action of getting swollen red cheeks (eyes)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

urvalã

urvalã (úr-va-lã) sf urvali/urvale (úr-va-li) – atsea tsi-armãni dit unã casã (adãrãmintu, binai, bisearicã, punti, etc.) dupã tsi easti surpatã di cariva icã s-ari aspartã cã fu apãrãtsitã di lumi; murisci, surpãturã, surpu, dãrãmãturã, hãrapi, hãrapã, halazmo, colonja, grãmadã
{ro: ruină}
{fr: ruine}
{en: ruins}
ex: Muscopulea surpatã cu urvalili n vatrã; prin urvali (surpãturi, dãrãmãturi) virani; ma sum urvalili (halazmadzlji) a ljei; cãndu vedz urvalili (dãrãmãturli) atseali; urvali-lj cãdzu casa; tsi caftsã prit urvalili (surpãturli) aesti?

§ harval (hár-valŭ) adg harvalã (hár-va-lã), harvalj (hár-valjĭ), harvali/harvale (hár-va-li) – (binai) tsi easti ca unã urvalã; (adãrãmintu) tsi easti etim s-cadã di nimutriri; ashi cum easti unã casã (adãrãmintu, binai, bisearicã, punti, etc.) dupã tsi easti surpatã di cariva icã aspartã sh-apãrãtsitã di lumi
{ro: dărăpănat, în ruină}
{fr: quelque chose de croulant, de branlant, ruine, patraque}
{en: ready tu tumble-down; loose and falling; ruins}
ex: casã veaclji, harvalã (aspartã) sh-mari; hanea eara multu harvalã; poarta s-dishcljisi harvalã; cãljuri strimti sh-casi harvali (veclji sh-etimi s-cadã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã