|
|
haragmã
haragmã (há-rag-mã) sf vedz tu hãryii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: hãryiiadoarã1
adoarã1 (a-dŭá-rã) adv – lunjina tsi da pri tser ninti ca s-easã soarili tahina; oara, cati tahina, cãndu nchiseashti prota si s-veadã lunjinã, cãndu creapã dzua, cãtã tu oara 2 noaptea; adoara, deadoarã, deadoara, apiritã, apirish, andzari, ndzari, ndzãrimi, dzari, zari, cripatã, hãrghii, hãryii, hãrãyii, hãrãxitã, haragmã, harazmã, haraimera
{ro: zori de zi, spre ora două noaptea}
{fr: pointe du jour, à l’aube, vers deux heures du matin}
{en: at dawn, about 2 o’clock at night}
ex: di-adoarã, shtii, cãndu lja s-creapã dzua; lunjineadzã pãn di-adoarã; pãnã cãtrã di-adoarã (tu cripata-a dzuãljei), ne cipit di om i di prici nu s-vidzu; pãnã di-adoarã yipturli eara curati shi aleapti dupã simintsã
§ adoara1 (a-dŭá-ra) adv – (unã cu adoarã1)
§ deadoarã1 (dea-dŭá-rã) adv (scriatã shi di-adoarã) – (unã cu adoarã1)
ex: cupiili sãrmati deadoarã (dit hãryii) sum bradz
§ deadoara1 (dea-dŭá-ra) adv (scriatã shi di-adoara) – (unã cu adoarã1)
§ dadoara1 (da-dŭá-ra) adv – (unã cu adoarã1)
apir
apir (á-pirŭ) vb IV apirii (a-pi-ríĭ), apiream (a-pi-reámŭ), apiritã (a-pi-rí-tã), apiriri/apirire (a-pi-rí-ri) – mi dishteptu tahina (tu hãryii); mi scol tahina dit somnu; mi aflu tu-un loc tahina tu hãryii
{ro: se trezi (scula) din somn în zori de zi; a se găsi undeva în zori}
{fr: se réveiller le matin; être quelque part à la pointe du jour}
{en: wake up in the morning; be somewhere in the morning}
ex: Avaloon apiri (si sculã tahina) shi nu ntunicã; s-culca, apirea, cu cuvenda n gurã; s-apiri (s-ti dishteptsã tahina) tu un cireap arsu di shapti ori; armasirã s-apirã aclo (s-doarmã shi si sã scoalã aclo cãndu va da hãryia); vrea s-apirea (vrea s-dishtipta tahina) cu-un tastru di flurii la cãpitãnj; apirirã (s-dishtiptarã) dzua-alantã pi budza di-amari; nu ntunicã, apiri – apiri, nu ntunicã (angucitoari: bruma cã: nu ntunicã (va dzãcã: nu u-acãtsã noaptea aclo ma), apiri (va dzãcã, u-aflãm pri earbã tu hãryii) – apiri (u vidzu hãryia aclo ma) nu ntunicã (va dzãcã, nu u-acãtsã noaptea)
§ apirã1 (á-pi-rã) vb IV (unipirs pirs. 3-a) apiri (a-pi-rí), apirea (a-pi-reá), apiritã (a-pi-rí-tã), apiriri/apirire (a-pi-rí-ri) – nchiseashti s-aspunã lunjina tu hãryii; creapã dzua; algheashti di dzuã
{ro: da zori de zi}
{fr: (en parlant du jour) commencer a paraître, faire jour}
{en: (of daylight) dawn, break}
ex: s-culcã cãndu apirã, s-dishteaptã di ntunearicã (angucitoari: losturlu); ninga nu-apiri ghini; grits-lji al Nica ca-apiri (cripã dzua); loa s-apirã (nchisea s-algheascã); s-trãdzem cali nãinti cã-a s-apirã (cã-a s-creapã dzua)
§ apirit (a-pi-rítŭ) adg apiritã (a-pi-rí-tã), apirits (a-pi-rítsĭ), apiriti/apirite (a-pi-rí-ti) – cari s-dishtiptã ninti ca s-da hãryia; tsi s-aflã tu-un loc tahina, ninti ca s-da soarili
{ro: trezit (sculat) din somn în zori de zi; care se găseşte undeva în zori}
{fr: réveillé le matin; qui se trouve quelque part à la pointe du jour}
{en: waken up in the morning; who is somewhere in the morning}
ex: lj-aflai apirits (dishtiptats tu hãryii) yii
§ apiriri/apirire (a-pi-rí-ri) sf apiriri (a-pi-rírĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva apirã iuva;
2: atsea tsi s-fatsi cãndu apirã (algheashti) dzua; hãryii, apirish, apiritã, cripatã, haragmã, hãrãxitã
crep1
crep1 (crépŭ) vb I cripai (cri-páĭ), cripam (cri-pámŭ), cripatã (cri-pá-tã), cripari/cripare (cri-pá-ri) –
1: disfac (aspargu) dinapandiha un lucru tu ma multi cumãts (tsi pot si sta ligati ninga unã di-alantã) cu agudirea-a lui (yilia), cu shidearea la soari i vimtu (chealea-a omlui), cu ngljitsarea-a apãljei tsi u-ari nuntru (cheatra), etc.; cãrtsãnescu, plãscãnescu, aspargu, arup, disic, etc.;
2: aduchescu (icã fac pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, etc.); ãnj chicã, yini greu; ãnj lãescu inima; lãescu tu hicati; nviredz, nvirinedz, mãrinedz, mãrãnedz, amãrãscu, cãnjisescu, nfushtedz, ncioamir, pãrãpunjisescu, etc.; (fig:
1: crep = (i) am multã inati pri cariva, plãscãnescu di inati; (ii) mor, nj-cher bana; expr:
2: Sã-lj Creapã (Creapã-lj) Numa = draclu, sãtãnãlu, etc.);
3: crep di seati, di foami, di inati, di plãngu, etc. = nj-easti multã seati i foami (“mor” di seati i di foami), am multã inati, plãngu multu di multu, etc.;
4: nj-creapã budzãli; hiu cu budza cripatã = aduchescu unã dureari sufliteascã; mi nvirinedz multu, etc.;
5: nj-creapã caplu = (i) mi doari multu caplu; (ii) am mari ananghi, nivolji;
6: nu-nj creapã = nu-am ananghi, nu mi mealã; nu nj-u fricã, nu trag gailelu, etc.;
7: creapã dzua = s-fatsi dzuã, da hãryia)
{ro: crăpa, amărî, necăji; nenoroci}
{fr: crever, gercer, (se) fendre; être affligé, (se) rendre malheureux}
{en: crack; break; make someone unhappy}
ex: aljurea dai sh-aljurea creapã; creapã (disicã) leamnili aesti, ti pãlãcãrsescu; cripã scafa cu cari beam laptili; di uscãciuni loclu avea cripatã; nj-criparã mãnjli di-arcoari; plãndzea di cripa ca nuca; tats, lai gione, tats, nu creapã (nu ti nvirina); shidea sh-cripa (sã nvirina) mãratlu di-aush; dado, nu-nj mi creapã (nu mi nvirina); voi s-lu crep (s-lu nvirinedz multu); sor-mea shidea plãmtã sh-lãitã, di cripa, cripa (si nvirina); lj-dzãsh multi, pãnã u cripai (u nvirinai multu); cripa di seati
(expr: lj-eara multu seati); crechi di foami
(expr: tsã easti multã foami); mãcarã di criparã
(expr: mãcarã multu, pãnã plãscãnirã); cripã
(expr: plãscãni) armãnlu, gri greaca, plãscãni un vurcolac; di alãgari multã, calu cripã (fig: muri); crechi deapoea tu cheali?
(expr: nu plãscãneshti deapoea di inati?); nu cu coasa, crechi
(expr: plãscãnea di inati), bãrbate; s-tsã creapã ocljilj; s-tsã creapã budzãli; tsi s-tsã creapã, el lj-u toarnã; si-nj mutriri hilj-nju, nu-nj cripa caplu
hãryii/hãryie
hãryii/hãryie (hãr-yí-i) sf hãryii (hãr-yíĭ) – lunjina tsi da pri tser ninti ca s-easã soarili tahina; oara tsi nchiseashti s-da lunjina tu-apiritã (si s-veadã prota, cati tahina, tu oara tsi creapã dzua); hãrg-hii, hãrãyii, hãrãxitã, adoarã, adoara, andzari, ndzari, ndzãrimi, dzari, zari, apiritã, apirish, cripatã, deadoarã, deadoara, haragmã, harazmã, haraimera
{ro: zori de zi}
{fr: pointe du jour, aube, le petit jour}
{en: daybreak, dawn}
ex: hãryia lã da “dzuã bunã”; fudzii hãryii (cum cripa dzua)
§ hãrghii/hãrghie (hãr-ghí-i) sf hãrghii (hãr-ghíĭ) – (unã cu hãryii)
ex: s-tindi ninti di hãrghii; s-alumtarã pãnã tu cripata-a hãryiiljei (pãnã cãndu deadi hãryia)
§ hãrãyii/hãrãyie (hã-rã-yí-i) sf hãrãyii (hã-rã-yíĭ) – (unã cu hãryii)
ex: va yin mãni hãrãyii
§ haragmã (há-rag-mã) sf haragmi/haragme (há-rag-mi) – (unã cu hãryii)
§ harazmã (há-raz-mã) sf harazmi/harazme (há-raz-mi) – (unã cu hãryii)
§ haraimera (ha-raĭ-mé-ra) sf fãrã pl – (unã cu hãryii)
ex: haraimera (hãryii) nã si featsi tu pãdurici
§ hãrãxeashti2/hã-rãxeashte (hã-rãc-seá-shti) vb IV (unipirs pirs 3-a) hãrãxi (hã-rãc-sí), hãrãxea (hã-rãc-seá), hãrãxitã (hã-rãc-sí-tã), hãrãxi-ri/hãrãxire (hã-rãc-sí-ri) – da hãryia; creapã dzua; algheashti di dzuã; algheashti, apirã
{ro: crăpa de zi, zori de zi}
{fr: la pointe de jour}
{en: (of daylight) dawn, break}
ex: avea hãrãxitã (avea cripatã dzua)
§ hãrãxit2 (hã-rãc-sítŭ) adg hãrãxitã (hã-rãc-sí-tã), hãrãxits (hã-rãc-sítsĭ), hãrãxiti/hãrãxite (hã-rãc-sí-ti) – (dzua) tsi cripã; (hãryia) tsi deadi)
{ro: crăpa de zi, zori de zi}
{fr: la pointe de jour}
{en: (of daylight) dawn, break}
nãinti/nãinte
nãinti/nãinte (nã-ín-ti) adv – (loclu tsi s-aflã) n fatsa-a unui lucru i hiintsã; (partea din) fatsa-a unui lucru i hiintsã; (loclu iu s-aflã omlu) dit frãmtea-a laolui; (lucru tsi s-fatsi) ma prota (ma-agonja di-un altu lucru); (anlu) tsi va yinã dupã-aestu an; nãintea, nainti; naintea, nãnti, nãntea, ninti, ãninti, nintea, dinãinti, dinãintea, dina-inti, dinaintea, dininti, dinintea, dinãnti, dinãntea, ãn fatsã, ma nfa-tsã, nclo, ma nclo, prota, di prota, ditu-arhii, ntãnj, etc.;
(expr:
1: disic nãinti = cutedz (nu nj-easti fricã) s-fac un lucru;
2: l-bag nã-inti = (i) lu-aurlu; (ii) lu-agunescu; (iii) imnu dupã cariva, lu mpin-gu s-facã tsiva)
{ro: înainte, în viitor}
{fr: (en) avant, devant, au-paravant; l’année prochaine, dans l’avenir}
{en: before, in front of, previously, in the future, next year}
ex: sh-nãinti (dininti) arãu, sh-nãpoi furtunã; tufechi sh-cordzã scot nãinti (prota, n fatsã); iu da soarili ma nãinti (prota); di-aoa sh-nãinti (sh-ma nclo) si strigã; va him ghini nãinti (trãninti); nu sta nãinti (n fatsã); s-lucredz trã nãinti (trã ma nclo); va nã turnãm nãinti (anlu tsi yini); ando, nãinti (dupã doi anj) va him aoa; eara gioni, om tsi disicã nãinti
(expr: tsi nu lj-easti fricã s-facã lucri); cari da di-l bagã nãinti
(expr: lu-aurlã, l-cãtigurseashti, lu-aguneashti) pri mãratlu di-Arap; li bagã nãinti cu cãrliglu
(expr: imnã dupã eali sh-li pindzi cu cãrliglu)
§ nainti/nainte (na-ín-ti) adv – (unã cu nãinti)
ex: ma nainti (prota) acumpãrã cash sh-deapoea dusi n hoarã
§ nin-ti/ninte (nín-ti) adv – (unã cu nãinti)
ex: el dusi ninti (prota di cariva, n fatsa-a unui); caljlji ninti (n fatsã) tsã-lj bãgash; di-aoa ninti (sh-ma nclo) va s-bea apã
§ ãninti/ãninte (ãnín-ti) adv – (unã cu nãinti)
ex: limbili s-featsirã ãninti (prota)?
§ nãn-ti/nãnte (nắn-ti) adv – (unã cu nãinti)
ex: sh-li ntreabã cama nãnti (ma nãinti, prota, ditu-arhii); cama nãnti sh-aspilã fatsa
§ nãintea (nã-ín-tea) adv – (unã cu nãinti)
ndzari1/ndzare
ndzari1/ndzare (ndzá-ri) adv – lunjina tsi da pri tser ninti ca s-easã soarili tahina; oara, cati tahina, cãndu creapã dzua shi nchi-seashti prota si s-veadã lunjina; andzari, ndzãrimi, adoarã, adoara, dzari, zari, apiritã, apirish, cripatã, deadoarã, deadoara, hãrghii, hãryii, hãrãyii, hãrãxitã, haragmã, harazmã, haraimera
{ro: (în) zori} {fr (à l’)aube}
{en: dawn}
ex: vinjitã tu ndzari (cãndu cripa dzua); di andzarea-a ndzariljei; di cu ndzari; dimineatsa si sculã di ndzari (tu hãryii); di-andzari pãnã seara ãl videai mash cu tufechea tu mãnã; seara yinea luplu di her di nfãrmãca shi ndzari (tu hãryii) li-aspila la-avinari; di ndzari (dit hãryii) pãnã n prãndzul mari
§ dzari1/dzare (dzá-ri) sf dzãri (dzắrĭ) – (unã cu ndzari1)
ex: multu n dzari (tu hãryii) nj-ti sculash; n dzari (cum apiri, tu hãryii) li-aspilã la-avinari; s-alumtã din dzari (di cum da hãryia) pãnã tu prãndzul mari; si nj-u-arap pãnã din dzari (tu-apiritã)
§ zari1/zare (zá-ri) sf zãri (zắrĭ) – (unã cu ndzari1)
§ andza-ri1/andzare (an-dzá-ri) adv – (unã cu ndzari1)
ex: di andzarea a ndzariljei; di andzari (dit hãryii) pãnã searã; cari si scoalã di an-dzari (tu hãryii), lja cunachi mari; si sculã picurarlu di andzari; vai eara cãtrã di-andzari; multu-andzari (hãryii) ti sculash
§ ndza-ri2/ndzare (ndzá-ri) sf ndzãri (ndzãrĭ) – loclu iu tserlu pari si s-andãmuseascã cu loclu; dipãrtarea pãnã iu poati si s-ducã videarea-a omlui; andzari, dzari, zari; (fig: ndzari = (loc) tsi s-aflã la unã mari dipãrtari; (locuri) di diparti; diparti, largu, alargu)
{ro: zări, orizont; departe, de departe}
{fr: horizon; loin, lointain}
{en: horizon, skyline; far, distant}
ex: naparti, tu ndzari (dzari); si nj-u-arup pãnã di ndzari; cãtrã ndzari agiumsirã ningã-un chiparish analtu; di patru ndzãri (dipãrtãri) dipush; yilcescu diparti ndzãri (n dipãrtari, largu); cãtrã ndzari (diparti, pãnã iu poati s-veadã omlu; icã tu cripata-a dzuãljei, tu-apiritã), na c-apãrnjashti unã ca ploai sh-ca negurã
§ dzari2/dzare (dzá-ri) sf dzãri (dzắrĭ) – (unã cu ndzari2)