DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aretii/aretie

aretii/aretie (a-re-tí-i) sf aretii (a-re-tíĭ) – parti di haractirlu-a omlui tsi-l pindzi s-facã atsea tsi easti bun (shi si s-afireascã di fãtsearea-a lucrilor arali); unã hari a omlui tsi-l fatsi s-adarã lucri buni (ca, bunãoarã, s-adarã lucri minduiti ghini, cu mintiminilji, nu atseali arali icã lishoari, s-lj-agiutã oaminjlji tsi-au ananghi shi s-nu lj-alasã s-chearã, s-cilistiseascã la sculii shi sã nveatsã carti, etc.); hari
{ro: virtute}
{fr: vertu}
{en: virtue}
ex: cu inimã curatã shi cu buni aretii (hãri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

armãn1

armãn1 (ar-mắnŭ) sm, sf, adg armãnã (ar-mắ-nã), armãnj (ar-mãnjĭ), armãni/armãne (ar-mắ-ni) – bãrbat (muljari) di-unã mileti tsi bãneadzã tu Balcanj (shi dipuni dit dauãli populi, atsel machidunescul sh-atsel roman, dupã tsi Machidunia fu azvimtã sh-acãtsatã aoa sh-ma nsus di 2000 di anj di miletea romanã); arãmãn, rumãn, rãmãn, vlah
{ro: aromân}
{fr: aroumain}
{en: Aromanian}
ex: armãnlu sh-oarfãn s-hibã tut pri celnic va sh-u-aducã; armãnlu ncãlar, i vai doarmã, i vai cãntã; tsintsi armãnj unã pãzari, dzatsi grets, unã gumarã; armãnlu, pãni cu cash, cãndu vai cadã di somnu vai tragã mãnã; armãnlu fatsi sh-draclu s-creapã; s-easã-armãnjlji nsus tu munts, cu armãnili mushati; bati cuclu sh-puljlji tuts, fug armãnjlji nsus tu munts; jalea-a cãnjlor, jalea-a-armãnjlor; fudzi haraua di la-armãnj; pãdurli plãng jiliti, s-dirinã lailj-armãnj; Doamne tsi lãets au faptã di armãnjlj-ahãti-au traptã?; noi, armãnjlji, nu murim acasã; armãnlu tu cãshuri ca capra tu creacuri; armãnlu tu munts easti ca amarea isihã

§ arãmãn1 (a-rã-mắnŭ) sm, sf, adg arãmãnã (a-rã-mắ-nã), arãmãnj (a-rã-mãnjĭ), arãmãni/arãmãne (a-rã-mắ-ni) – (unã cu armãn1)

§ rãmãn (rã-mắnŭ) sm, sf, adg rãmãnã (rã-mắ-nã), rãmãnj (rã-mãnjĭ), rãmãni/rãmãne (rã-mắ-ni) – (unã cu armãn1)
ex: trã unã rãmãnã mi bãgam shi baci la stãnã; ashi agiumsi feata di rãmãnj vãsiloanji; tsintsi, shasi ficiori rãmãnj; di anda eara rãmãnjlji stoc, tsi sh-undzea lailu di loc!

§ armãnami/armãname (ar-mã-ná-mi) sf fãrã pl – multimi di-armãnj; ntreaga farã armãneascã; armãnimi, armãnilji, armãniu, rãmãnimi, rãmãnii, rumãniu
{ro: aromânime}
{fr: l’ensemble des aroumains, nombres d’aroumains}
{en: large number (multitude, crowd) of Aromanians}
ex: iu eshti armãname?; tru-armãnami sots nu-avea; tritsea armãnamea bair; aoa cãdzum tu armãnami (namisa di-armãnj)

§ armãnimi/ar-mãnime (ar-mã-ní-mi) sf fãrã pl – (unã cu armãnami)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

clir4

clir4 (clírŭ) sm pl(?) – un di tuts-atselj oaminj tsi dipun (tsi s-trag) dit un bãrbat (muljari) ca, bunãoarã, hilj, hilji, nipots, strãnipots, etc.
{ro: descendent}
{fr: descendant}
{en: descendent}

§ clirunu-mii/clirunumie (cli-ru-nu-mí-i) sf clirunumii (cli-ru-nu-míĭ) –
1: hãrli (cusurili, videarea, haractirlu, etc.) tsi li lja cariva di la pãrintsãlj shi pãpãnjlji a lui; adetsli armasi di pãpãnj-strãpãpãnj;
2: lucrili (avearea) alãsati cu dyeatã di un om, ca dupã moarti s-armãnã la un clir di-a lui (hilj, nipot, soi, etc.) icã la un oaspi, la unã bisearicã, etc.; avearea armasã di la un tsi moari fãrã dyeatã ma, dupã leadzi, s-dutsi la unã soi di-aproapea; clironomilji, clironomii, mirazi
{ro: moştenire}
{fr: succession, héritage}
{en: inheritance}
ex: di iuva nu-avui vãrnã clirunumii (mirazi); lj-armasi di la mã-sa clirunumii

§ clirunumilji/clirunumilje (cli-ru-nu-mí-lji) sf clirunumilj (cli-ru-nu-míljĭ) – (unã cu cliru-numii)

§ clirunumsescu (cli-ru-num-sés-cu) vb IV clirunumsii (cli-ru-num-síĭ), clirunumseam (cli-ru-num-seámŭ), clirunumsitã (cli-ru-num-sí-tã), clirunumsiri/clirunumsire (cli-ru-num-sí-ri) – ljau unã hari di la un pãrinti (di la pãpãnj-strãpãpãnj); ljau un lucru (aveari) di la un tsi moari, cu dyeatã i fãrã dyeatã; clironum-sescu, clirunomisescu
{ro: moşteni}
{fr: hériter, succéder}
{en: inherit}

§ clirunumsit (cli-ru-num-sítŭ) adg clirunumsitã (cli-ru-num-sí-tã), clirunumsits (cli-ru-num-sítsĭ), clirunumsiti/cliru-numsite (cli-ru-num-sí-ti) – tsi ari aprucheatã (loatã) unã clirunumii di la cariva i di iuva; clironumsit, clirunomisit
{ro: moştenit}
{fr: hérité, succédé}
{en: inherited}

§ clirunumsiri/cli-runumsire (cli-ru-num-sí-ri) sf clirunumsiri (cli-ru-num-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva clirunumseashti tsiva; clironumsiri, clirunomisiri
{ro: acţiunea de a moşteni; moştenire}
{fr: action d’hériter, de succéder}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dzandzã

dzandzã (dzán-dzã) sf dzãndzã (dzắn-dzã) – harea tsi u-ari atsel tsi s-aprindi (lu-acatsã inatea) lishor; haractirlu-a atsilui tsi lu-arãseashti si sã ncaci cu cariva, tsi caftã totna cãvgãlu trã nai ma njiclu lucru; starea tu cari s-aflã atsel tsi easti anapud sh-fatsi multu shimãtã; dzãfnã;
(expr:
1: mi-acatsã, nj-ansari dzandza = mi-acatsã hulia, zalea, inatea, turbarea (ti tsiva dip, trã un lucru fãrã simasii); mi-ariciuescu, mi-acatsã dratslji di ureaclji, mi ncalicã dratslji;
2: hiu pri dzandzã-analtu = hiu multu apres, ariciuit, ngindat, hiu faptu foc;
3: dzandza s-ti-adunã! = s-ti lja neclu!)
{ro: arţag}
{fr: catactère, tempérament grincheux, nervosité, fâcherie, emportement}
{en: grumpy temperament, cantankerous character, irritability, quarrelsomeness}
ex: ahtari nã-i dzandza (haractirlu, harea di cãvgãgeadz) armãneascã; lu-acãtsã nãpoi dzandza
(expr: lu-acãtsã diznou inatea, hulia), cãtse oili-lj mãcarã gortsãli coapti; pri dzandzã-nj analtu
(expr: cãndu earam multu-ariciuit, cu multã inati) ts-dzãsh zboarã greali

§ dzãfnã2 (dzắf-nã) sf dzãfni/dzãfne (dzắf-ni) – (unã cu dzandzã)
ex: lj-ansãri dzãfna (lu-acãtsã dzandza) ti tsiva dip

§ dzãndzos (dzãn-dzósŭ) adg dzãndzoasã (dzãn-dzŭá-sã), dzãndzosh (dzãn-dzóshĭ), dzãndzoasi/dzãndzoase (dzãn-dzŭá-si) – tsi lu-acasã lishor dzandza; tsi s-aprindi sh-lu-acatsã lishor inatea; tsi caftã cãvgã shi sã ncaci cu lumea trã dip tsiva; dzãndzãvos, dzãfnos, cãvgãgi, sirsem, sirsen, zãpãlit, gealã (muljari), fesfese
{ro: arţăgos}
{fr: acariâtre, grincheux, chicaneur, querelleur, nerveux}
{en: cantankerous, bad-tempered, grumpy, quarreller}
ex: easti multu dzãndzoasã (u-ari acãtsatã hulia)

§ dzãndzãvos (dzãn-dzã-vósŭ) adg dzãndzãvoasã (dzãn-dzã-vŭá-sã), dzãndzãvosh (dzãn-dzã-vóshĭ), dzãndzãvoasi/dzãndzãvoase (dzãn-dzã-vŭá-si) – (unã cu dzãndzos)

§ dzãfnos (dzãf-nósŭ) adg dzãfnoasã (dzãf-nŭá-sã), dzãfnosh (dzãf-nóshĭ), dzãfnoasi/dzãfnoase (dzãf-nŭá-si) – (unã cu dzãndzos)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fatsã

fatsã (fá-tsã) sf fãts (fắtsĭ) shi fatsi/fatse (fá-tsi) –
1: partea di nãinti dit caplu-a omlui (cu oclji, nari, gurã, etc.); prosupã, asuretã, sureti, surati, opsi, masti, mutrã, figurã, fighiurã, fiutiurã; vidzutã;
2: partea (vidzuta) cu cari s-aspuni un lucru (fig:
1: fatsã = (i) ashi cum aspuni shi s-veadi fatsa-a omlui (opsea, galbinã, slabã, nidurnjitã, isihã, aspãreatã, etc.); vidzuta-a fatsãljei; hroma-a fatsãljei; (ii) cadru, futugrãfii, futugrafilji; expr:
2: Fatsa-a Loclui2 = featã multu mushatã dit pirmithili armãneshti; Dultsea-a Loclui, Mushata-a Loclui; Mushata-a Mushatilor; etc.;
3: fatsa-a unui lucru; partea din fatsã = partea di dininti, tsi s-veadi a unui lucru (nu atsea di dinãpoi);
4: fatsa-a unui lucru (a muntilui, a cãmpului, a loclui, a laclui, etc.) = partea di nafoarã tsi s-veadi a muntilui i di pisuprã tsi lu-acoapirã (a cãmpului, a loclui, a laclui, etc.);
5: urãt ca fatsa-a loclui = multu urãt, lai, ashi cum easti loclu, tsara;
6: lj-dau fatsã = lu-alas s-facã tsi va, ari izini s-facã un lucru; (hiu) cu fatsa albã, cu fatsa curatã = (hiu) curat, fãrã stepsu, nistipsit;
7: ari nã fatsã mushatã, bunã = hroma-a fatsãljei easti bunã, aspuni ghini, sãnãtos;
8: nu-ari fatsã bunã; easti loat la fatsã = hroma-a fatsãljei, opsea nu lj-easti bunã; nu s-veadi ghini, pari cãrtit, aspuni lãndzit;
9: es cu fatsa albã; es cu fatsa curatã = mi-aspun tinjisit, fãrã stepsu; nu mi fac di-arshini;
10: (hiu, am) unã fatsã lai = (hiu) un om fãrã haractir, fãrã pisti, nearushinat, nitinjisit, arãu, slab, tihilai;
11: am fatsa-aroshi; nji s-arushi fatsa = nj-easti-arshini; mi-arushinai;
12: hiu (am) fatsã groasã = nu-am dip arshini; (hiu) abrashcu, nearushinat, fãrã-arshini;
13: sh-arucã fãtsli mpadi = nu-ari dip arshini; cheari tutã-arshinea tsi u-avea;
14: fatsã di misali = pãndza cu cari s-acoapirã “fatsa” di measã cãndu si ndreadzi misalea;
15: hiu fãts, fãts (fãts-fãts) = hiu cu multi fãts, hiu ipucrit;
16: dzã-u pi/tu fatsã; dzã-u tu fatsa-a lui = dzã-u dishcljis, dzã-lj-u dishcljis tra s-u shtibã di la tini;
17: va-lj fats fatsa di carni = va-lj fats s-aibã fatsa curatã, geaba caftsã s-lu-arushinedz, s-lu fats rizili;
18: ti mãcã fatsa = ai orixi s-tsã dau unã pliscutã)
{ro: faţă}
{fr: face, visage}
{en: face}
ex: patru frats si ved ãn fatsã, shi nu pot tra si s-acatsã (angucitoari: chiushadzlji); mi-aspilai tu mãnj sh-tu fatsã; lji s-arsi fatsa (prosuplu) di soari; ari nã fatsã mushatã; ma ghini s-arushascã dicãt sã ngãlbineascã fatsa; fatsa-a muntilui (partea-lj di nafoarã tsi s-veadi, cu loclu pri cari creashti virdeatsa) eara tutã acupiritã di neauã; arucã nã fatsã di misali; al pap Mitre unã fatsã lj-fudzea, altã-lj yinea (fig: alãxea vidzuta, hroma-a fatsãljei); geamurli din hoarã aruca fãts, fãts (fig: hromi, hromi, arãdz) di lunjinã; Bacola fãts, fãts scutea (fig: sh-alãxea opsea, hroma-a fatsãljei); tu fatsã unã-ts zburashti, shi dinãpoi altã-ts crueashti; om cu doauã fãts

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fisi/fise

fisi/fise (fí-si) sf fãrã pl – lumea di deavãrliga-a noastrã ashi cum u-ari faptã Dumnidzã (cu tuti lucrili, yiitãtsli shi ledzli astãsiti di el); hãrli, cusurli shi mintea-a unui om ashi cum easti aspusã dit purtarea, zboarãli shi faptili-a lui; naturã, haractir, hiri, veti, heari, vovlã, hui; (fig: (i) fisi = oaminj dit idyea fumealji (pãrintsã, ficiori, feati, lãlãnj, teti, cusurinj, etc.); fumealji, cãrdu, soi; (ii) mãdularlu (tsi s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-nãinti a truplui di bãrbat) tsi lu-aleadzi di muljari (sh-prit cari bãrbatlu arucã simintsa tu truplu-a muljariljei tra si s-facã njitslji); putsã, pulã, coadã, mandal, nanciu, hãlati, noaci, noadã, ciulicã, sochi)
{ro: natură, caracter}
{fr: nature, caractère}
{en: nature, character}
ex: linãvos cum nu-ari faptã fisea (natura); bun cum nu-ari faptu altu fisea (natura); ahtari lj-easti fisea (hirea, hatactirlu); tuts cãts earam adunats earam fisi (fig: soi); tsã si veadi fisea (fig: putsa)

§ fisica (fi-si-cá) adv – cu hãrili dati di fisi; ashi cum s-aflã adrat di fisi; (ashi cum easti) di-aradã
{ro: natural}
{fr: naturellement}
{en: naturally}
ex: fisica (di-aradã) ashi lipsea s-hibã

§ fisico1 (fi-si-có) sm fisicadz (fi-si-cádzĭ) – (unã cu fisi)
ex: ashi nj-easti fisicolu (fisea, haractirlu)

§ fisico2 (fi-si-có) adg (fãrã fiminin), fisicadz (fi-si-cádzĭ) – tsi ari s-facã cu fisea
{ro: natural}
{fr: naturel}
{en: natural}
ex: lucru fisico

§ fisichii/fisichie (fi-si-chí-i) sf fisichii (fi-si-chíĭ) – multimea di lucri tsi au s-facã cu fisea (hãrli, haractirlu, vidzuta, etc. a lucrilor); vidzuta di nafoarã a unui om; carti tu cari suntu ngrãpsiti ledzli a fisãljei (hãri, haractir, vidzutã, etc. tsi au s-facã cu fisea)
{ro: fizică}
{fr: physique}
{en: physics}
ex: putsãnã fisichii (nomuri di-a fisãljei) si nveatsã tu sculia grãtseascã; mi bãgã tu fisichii (mi bãgã si nvets fisichia)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gai/gae

gai/gae (gá-i) sf gãi (gắĭ) – ma multi turlii di agru-pulj, cu peanili lãi (murni, ca cinusha), cu dintana vãrtoasã, ma njic di corbu (cu cari sh-u-adutsi multu) sh-ma mari di cionã (harabelj, etc.); cioarã, hashcã;
(expr:
1: gai, ca gaea = (i) bãrbat (muljari) sumulai la fatsã, lai ca gaea; ghiftu (ghiftã); (ii) (muljari) tsi zghileasti, tsi-lj fudzi gura ca unã gai;
2: va mi lja gaea = va s-mor;
3: cap di gai = tsi nu para-lj talji caplu; tsi easti ca glar sh-nu-aducheashti lishor;
4: lj-lo gaea mintea; lj-azbuirã gaea = nu shtii tsi fatsi; glãri di minti; nu easti cu tutã mintea;
5: mi-alghish ca ocljul ali gai = mi prucupsish;
6: gai cu gai nu-sh scoati ocljilj = zbor tsi s-dzãtsi a atsilui tsi tsãni parti, nu-lj fats arãu a unui tsi lj-easti soi, oaspi, tsi lj-undzeashti tu haractir)
{ro: cioară}
{fr: corneille}
{en: crow}
ex: cãmpul albu, oili lãi, niscãnti ca pulj, alti ca gãi, cari li mutreashti nu li-anguceashti, mash cai li pashti, atsel li cunoashti (angucitoari: scriitura); yin gãili di va tsã scoatã ocljilj; cãndu vinjirã gãili di tsã scoasirã a tsia ocljul giuf; ficiuramea cãfta cuibari di gai, tra s-lji nveatsã puljlji s-yinã dupã nãsh; ne gaea s-nu-nj lu-aducã oslu…; cãndu nu-ai di gãljinã, shi di gai-i bunã; s-featsi nã gai shi s-hiumusi s-acatsã lãndura; sh-tini, bre gae
(expr: cap di gai, lishor di minti), hii fur?; ved cã va s-ti lja gaea
(expr: cã va s-mori); tsi, nj-lo gaea mintea?
(expr: tsi, glãrii di minti?)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gumar

gumar (ghu-márŭ) sm, sf gumarã (ghu-má-rã), gumari (ghu-márĭ), gumari/gumare (ghu-má-ri) – pravdã tsi sh-u-adutsi cu un cal ma njic sh-cari easti sh-cu ureclji mãri; tar, cãci, shonj, uci, tãronj, uricljat, dãngã, dãnglãrã;
(expr:
1: ca gumarlu tu oi = nu hiu ca-alantsã, mi-aleg di alantsã di deavãrliga;
2: ca gumarlu pri punti; bag cur ca gumarlu pri punti = hiu anapud, u tsãn pi-a mea sh-nu-ascultu di vãrnu;
3: (easti) ca gumar zimnjusit = easti nvirinat, trã plãngu;
4: ca gumarlu la numtã = zbor tr-atsel tsi ari agiutatã, ma deapoea sta di-unã parti, nu glindiseashti, nu veadi nitsiunã hãiri cã vinji la numtã;
5: ca gumarlji s-tundi, primuveara = (om) tsi dipriunã amãnã s-facã tsiva; zborlu yini di-aclo cã gumarlji sh-alãxescu perlu primuveara;
6: ca zurlu-gumarlu al Nastradin Hogea = s-dzãtsi, trã pezã, tr-atsel tsi s-alavdã cã nu-ari vãrnã cusuri;
7: tsi nu shtii sã mpartã palji la doi gumari = om lishor la minti, tsi nu easti dishteptu, tsi nu-lj talji caplu dip;
8: gumar ãncãrcat cu hrisafi = (tsi easti) avut ma tivichel;
9: s-turnã gumarlu s-dzãcã a cucotlui: “cap gros!” = zbor tsi s-dzãtsi cãndu atsel tsi nu para easti dishteptu, lj-dzãtsi a unui cã nu-ari faptã ghini, cã ari faptã unã glãrimi;
10: shcljoapicã gumarlu di ureaclji! = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva arucã furnjia pri un lucru shi s-veadi limpidi cã nu easti dealihea cã furnjia easti altã; zbor s-dzãtsi cãndu easti limpidi cã un lucru nu-ari tsiva s-facã cu-un altu lucru; tsi-ari s-facã unã cu altã!;
11: nu hiu gumar s-mi ncalits pri ureclji = nu hiu om sh-ahãt aplo tra s-mi-alas arãs di caritsido;
12: s-dusi pi cal, vinji pi gumar; di pri cal, pri gumar = di-aclo iu eara ghini, avut, featsi tsi featsi shi s-aflã ma-arãu, ma oarfãn;
13: shi ti gumar ordzu nu lipseashti; shtii gumarlu s-mãcã machi-dunish? = nu lipseashti s-nã purtãm cu tutã dunjaea unã soi; lipseashti s-dãm un lucru mash la-atselj tsi-ahãrzeashti;
14: gumar aspelj, sãpunea-ts cheri = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel cari agiutã ncot pri cariva (cari nu va s-veadã hãiri di agiutorlu tsi-lj si da), tr-atsel cari fatsi lucri ncot, di cari nu-ari-ananghi, cari sh-aspardzi paradzlji pri lucri tsi nu-ahãrzescu tsiva;
15: gumarlu la gumar tradzi = omlu s-adunã totna cu oaminj ca el, di-unã soi;
16: shi dispoti s-lu-adari, gumarlu tut gumar armãni = haractirlu-a omlui nu s-alãxeashti cã va-l tinjiseshti ma multu, cã va s-facã ma avut, cã va s-agiungã tu-unã tesi ma analtã, etc.;
17: mash un gumar i mpãzari? = tra s-tsã fats un lucru, nu-ai ananghi mash di cariva maxus, pots s-ts-ul fats sh-cu cariva altu;
18: easti gumar, u-ari chealea di gumar = easti un om niprãxit, abrashcu, arsiz, fãrã-arshini;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn