DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

caracaxã

caracaxã (ca-ra-các-sã) sf caracãxi (ca-ra-cắc-si) – un agru-pulj, mari cãt un purumbu, cu coada lungã, cu peani albi la pãnticã shi peani lãi sh-lutsiti pi pãltãri; haracastã, haracastrã, hãrãhastã, hãrhastã, hãrãhaxã, hãrãhulji, hãrãculji, hãshcã, hãrãfilj, eacmageai; (fig:
1: caracaxã = un (unã) tsi zghileashti, aurlã, tsi fatsi multã lavã, etc.; expr:
2: s-featsi (ca unã) caracaxã = slãghi, s-featsi multu slabã)
{ro: coţofană}
{fr: pie}
{en: magpie}

§ hara-castã (ha-ra-cás-tã) sf haracãsti (ha-ra-cắs-ti) – (unã cu cara-caxã)

§ haracastrã (ha-ra-cás-trã) sf haracãstri (ha-ra-cắs-tri) – (unã cu caracaxã)

§ hãrãhastã (hã-rã-hás-tã) sf hãrãhãshti (hã-rã-hắsh-ti) – (unã cu caracaxã)
ex: hãrãhastã cãndu cãntã pi gardu easti semnu cã va s-lom unã hãbari; ti fitsesh hãrãhastã
(expr: slãghish multu) – (unã cu caracaxã)

§ hãrhastã (hãr-hás-tã) sf hãrhãshti (hãr-hắsh-ti) – (unã cu caracaxã)

§ hãrã-haxã (hã-rã-hác-sã) sf hãrãhaxi (hã-rã-hác-si) – (unã cu caracaxã)

§ hãrãhulji/hãrãhulje (hã-rã-hú-lji) sf hãrãhulji/hãrãhulje (hã-rã-hú-lji) – (unã cu caracaxã)

§ hãrãculji/hãrãculje (hã-rã-cú-lji) sf hãrãculji/hãrãculje (hã-rã-cú-lji) – (unã cu caracaxã)

§ hãshcã (hắsh-cã) sf hãshti/hãshte (hắsh-ti) – (unã cu caracaxã)

§ hãrãfilj (hã-rã-fíljĭŭ) sm hãrãfilj (hã-rã-fíljĭ) – (unã cu caracaxã)
ex: vidzui un hãrãfilj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

eacmageai2/eacmageae

eacmageai2/eacmageae (ĭac-ma-gĭá-i) sf eacmagei (ĭac-ma-gĭéĭ) – un agru-pulj, mari cãt un purumbu, cu coada lungã, cu peani albi la pãnticã shi lãi sh-lutsiti pi pãltãri; caracaxã, haracastã, haracastrã, hãrãhastã, hãrhastã, hãrãhaxã, hãrãhulji, hãrãculji, hãshcã, hãrãfilj
{ro: coţofană}
{fr: pie}
{en: magpie}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gramã

gramã (grá-mã) sf gramati/gramate (grá-ma-ti) – semnu dit alfabet tsi-aspuni unã boatsi; (fig:
1: gramã = (i) soea di scriari tsi u fatsi cariva; (ii) carti, scriturã, scriitoari pitricutã (loatã di) la cariva;
2: gramã, gramati = carti, nvitsãturã, sculii; expr:
3: cu mãnata li mãcã gramatili = nveatsã ghini la sculii;
4: li ncarcã pri cucot gramatli = nu nveatsã tsiva, nu s-acatsã sculia di el;
5: luplu lu-adutsea la gramati sh-el dzãtsea “loarã cior oili” = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu easti ti sculii, tsi nu lu-ariseashti cartea)
{ro: literă; pl: litere, carte, învăţătură, educaţie}
{fr: lettre; pl: lettres, enseignement, instruction, école}
{en: letter; pl: letters, education, school}
ex: carti albã sh-gramã lai; mash trã gramã, alãsats-lu; gra-matili (fig: cartea, nvitsãtura) nu au mardzini; cari toarnã frãndzãli, gramati (fig: carti) nu nveatsã; shtia multã gramã (fig: carti, sculii); lj-cunoscu grama (fig: soea di scriari); nu-ari gramã (scriari) ahãt mushatã ca frati-tu; loai unã gramã (fig: carti, scriturã, scriitoari) aeri; nu loai vãrnã gramã (fig: carti scriatã) di mãna-a lui

§ gramatichii/gramatichie (gra-ma-ti-chí-i) sf gramatichii (gra-ma-ti-chíĭ) – nomurli tsi-aspun cum easti unã limbã adratã, cum s-leagã zboarãli dit idyea fumealji (ca zbor shi zburãscu bunãoarã), cum s-alãxescu zboarãli (cãndu trec di la singular la plural i di la masculin la fiminin, bunãoarã), cum s-leagã zboarãli un cu-alantu tra s-aspunã unã idei, minduiri, etc.; cartea tsi aspuni aesti reguli
{ro: gramatică}
{fr: grammaire}
{en: grammar}

§ grãmãti-chii/grãmãtichie (grã-mã-ti-chí-i) sf grãmãtichii (grã-mã-ti-chíĭ) – (unã cu gramatichii)

§ gramatico (gra-ma-ti-có) sm gramaticadz (gra-ma-ti-cádzĭ) – un tsi lucreadzã trã chivernisi (cumpanii, sutsatã, etc.) cu tsãnearea-a cãrtsãlor; grãmãtic, eazagi
{ro: secretar}
{fr: secrétaire}
{en: secretary}

§ grãmãtic (grã-mã-tícŭ) sm grãmãtits (grã-mã-títsĭ) –
1: gramatico, eazagi;
2: un tsi scrii cãrtsã di isturii (spuneri, puizii, pãrmiti, etc.); scriitor
{ro: secretar; scriitor}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn