DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

caldu

caldu (cál-du) adg caldã (cál-dã), caldzã (cál-dzã), caldi/calde (cál-di) – cari nu easti aratsi ma da (alasã, scoati, etc.) cãldurã sh-lu ncãldzashti loclu di deavãrliga;
(expr:
1: hiu (om) caldu = (i) hiu om durut, bun la suflit; (ii) am paradz, hiu om avut;
2: s-vindi ca pãnea caldã = s-vindi multu ghini, s-vindi agonja;
3:
5: (easti bun) ca pãnea caldã = (easti om) multu bun, ari unã inimã di-amalamã, multu bunã;
4: nu-nj fatsi nitsi caldu, nitsi aratsi = unã-nj fatsi, cã-i unã soi i alantã, nu mi mealã)
{ro: cald}
{fr: chaud}
{en: warm}
ex: easti caldu (fatsi cãldurã) azã; eara nicã caldu (fãtsea nicã cãldurã) cãndu agiumsi hilj-su; tu cripata-a dzuãljei, treatsi un vimtu caldu; ded di un om caldu
(expr: tsi ari paradz, tsi easti avut)

§ cãldurã (cãl-dú-rã) sf cãlduri (cãl-dúrĭ) – harea tsi u-ari lucrul tsi nu easti aratsi ma caldu; cãloari, cãroari, acuroari, dugoarã; (fig: cãlduri (pl) = atsea tsi ari un om tsi easti lãndzit (arãtsit) shi truplu lji s-ari ncãldzãtã multu; focuri, heavrã, pirito)
{ro: căldură}
{fr: chaleur}
{en: warmth}
ex: deadi un soari dultsi sh-caldu, s-creapã sh-chetrili di cãldurã; nu s-tradzi cãldura-aestã; aoa avem mari cãlduri; ficiorlu ari cãldurã (fig: heavrã, pirito); avum cãlduri (cãlori) mãri; lucru xen, nu tsãni cãldurã

§ cãldishor (cãl-di-shĭórŭ) adg cãldishoarã (cãl-di-shĭŭá-rã), cãldi-shori (cãl-di-shĭórĭ), cãldishoari/cãldishoare (cãl-di-shĭŭá-ri) – tsi easti niheamã (ca) caldu; habin, hamin, dihamin, dihanj, hljushcu, hljo
{ro: călduţ}
{fr: tiède}
{en: lukewarm, tepid}
ex: treatsi-un vimtu cãldishor (niheamã caldu) shi dultsi

§ cãloari/cãloare (cã-lŭá-ri) sf cãlori (cã-lórĭ) – harea tsi u-ari lucrul tsi easti caldu; cãldurã multã tsi dugureashti; cãldurã, cãroari, curoari, acuroari, dugoarã, flogã, pãrjalã
{ro: căldură, arşiţă}
{fr: chaleur excessive}
{en: intense heat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dugoarã

dugoarã (du-gŭá-rã) sf dugori (du-górĭ) – cãldurã multã, dãgoarã, flogã, pãrjalã, cãloari, cãroari, acuroari, curoari, zãduh, zuduh, zãbuh, nãduf
{ro: căldură, arşiţă}
{fr: chaleur vive, ardeur}
{en: intense heat}

§ dugoari/dugoare (du-gŭá-ri) sf dugori (du-górĭ) – (unã cu dugoarã)
ex: di diparti s-aduchea dugoarea; mi-acãtsã nã cãloari, nã dugoari, cã nu shteam iu s-nj-aflu loclu

§ dãgoarã (dã-gŭá-rã) sf dãgori (dã-górĭ) – (unã cu dugoarã)

§ duguros (du-gu-rósŭ) adg duguroasã (du-gu-rŭá-sã), dugurosh (du-gu-róshĭ), duguroasi/duguroase (du-gu-rŭá-si) – tsi scoati (alasã, da, etc.) multã cãldurã
{ro: dogoritor}
{fr: ardent, brûlant}
{en: hot, burning, scorching}
ex: soarili duguros di vearã; dzuã duguroasã

§ dugurescu (du-gu-rés-cu) (mi) vb IV dugurii (du-gu-ríĭ), dugu-ream (du-gu-reámŭ), duguritã (du-gu-rí-tã), duguriri/dugurire (du-gu-rí-ri) – scot (alas, dau, etc.) multã cãldurã; pãlescu, ardu;
(expr: mi dugureashti = (i) mi ardi, mi nvirinã multu; (ii) mi afãnseashti, mi cãtãstrãpseashti, mi cãhteashti)
{ro: dogori}
{fr: chauffer vivement, dégager une grande chaleur, brûler}
{en: burn}
ex: mi dugurii ghini; am s-ti dugurescu ahãntu, cã va tsã si tucheascã carnea di pri tini; s-dugureashti (ardi di cãlduri) cã lu-acãtsã heavra; u duguri
(expr: u arsi, u nvirinã multu), mãrata, moartea a hilj-sui; nji si dugurirã (pãlirã, arsirã) stranjili; mi dugureashti (ardi) tu cheptu; mi dugurii (afãnsii) nãoarã

§ dugurit (du-gu-rítŭ) adg duguritã (du-gu-rí-tã), dugurits (du-gu-rítsĭ), duguriti/dugurite (du-gu-rí-ti) – tsi easti multu ngãldzãt di un lucru tsi dugureashti, pãlit, arsu
{ro: dogorit}
{fr: chauffé vivement, brûlé}
{en: burned}

§ duguriri/dugurire (du-gu-rí-ri) sf duguriri (du-gu-rírĭ) – atsea tsi pati un cãndu easti dugurit; pãliri, ardeari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãrjalã

pãrjalã (pãr-jĭá-lã) sf pãrjelj (pãr-jĭéljĭ) –
1: urma tsi-armãni pri (atsea tsi ari) un lucru (carni, cheali, per, etc.) dupã tsi s-ari arsã niheamã (pisuprã), di-aradã pri pirã;
2: cãldurã mari, dugoari, dã-goari, flogã, cãroari, curoari; (fig: pãrjalã = loc multu caldu cã-l veadi (ardi) soarili tut chirolu)
{ro: căldură, arşiţă; pârlire, arsură la soare}
{fr: chaleur vive; arsure légère, hâle, coup de soleil}
{en: intense heat; light burn, sunburn}
ex: si s-tucheascã tu pãrjalã (cãroari); lilicili vãtãmati di pãrjalã; am pãrjalã mari n cap-nji; ayinja tu pãrjalã (fig: u ardi soarili multi oari di chiro n dzuã)

§ pãrjescu (pãr-jĭés-cu) (mi) vb IV pãrjii (pãr-jíĭ), pãrjam (pãr-jĭámŭ), pãrjitã (pãr-jí-tã), pãrjiri/pãrjire (pãr-jí-ri) – fac si s-ardã lishor fatsa-a unui lucru; nj-ardu (fatsa i truplu) cãndu stau dizvilit multu chiro tu soari; ardu lishor perlji di pi un trup (unã fatsã); pãrlescu, pãrjilescu, cãpsãlsescu, ghimtuescu
{ro: pârli, arde la soare}
{fr: hâler; raréfier (en parlant des poils)}
{en: singe, burn lightly, sunburn}

§ pãrjit (pãr-jítŭ) adg pãrjitã (pãr-jí-tã), pãrjits (pãr-jítsĭ), pãrjiti/pãrjite (pãr-jí-ti) – arsu lishor prisuprã; (cu chealea) arsã di soari, cu perlji di pi trup arshi niheamã; pãrlit, pãrjilit, cãpsãlsit, ghimtuit
{ro: pârlit, ars la soare}
{fr: hâlé; raréfié (en parlant des poils)}
{en: burned slightly, sunburned}
ex: caprã pãrjitã (arsã di/la soari, la foc)

§ pãrjiri/pãrjire (pãr-jí-ri) sf pãrjiri (pãr-jírĭ) – ardeari prisuprã a unui lucru; ardeari la soari, pãrliri, pãrjiliri, cãpsãlsiri, ghimtuiri
{ro: acţiunea de a pârli, de a rarefia părul, de a bronza la soare; pârlire, rarefiere a părului, bronzare la soare}
{fr: action de faire hâler (raréfier les poils)}
{en: action of burning slightly, of sunburning}

§ pãrlescu2 (pãr-lés-cu) vb IV pãrlii (pãr-líĭ), pãrleam (pãr-leámŭ), pãrlitã (pãr-lí-tã), pãrliri/pãrlire (pãr-lí-ri) – (unã cu pãrjescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zãduh

zãduh (zã-dúhŭ) sn zãduhuri (zã-dú-huri) – cãldurã multu mari sh-nutioasã tsi nu ti-alasã s-ljai anasã; zuduh, zãbuh, nãduf; pãrjalã, dugoarã, flogã, cãloari, cãroari (fig: zãduh = atsea tsi-aducheashti omlu tu cheptu cãndu nu poati s-lja anas; zãbunusiri)
{ro: căldură mari şi înăbuşitoare; năduf, zăpuşeală}
{fr: chaleur étouffante, suffocation}
{en: stifling heat}
ex: un zãduh s-nu pots s-ljai anasã

§ zuduh (zu-dúhŭ) sn zuduhuri (zu-dú-huri) – (unã cu zãduh)

§ zãbuh (zã-búhŭ) sn zãbuhuri (zã-bú-huri) – (unã cu zãduh)
ex: metsi cã chirolu easti ncljis ma easti zãbuh (mari cãloari)

§ nãduf (dã-dúfŭ) sn nãdufuri (nã-dú-furi) – (unã cu zãduh)
ex: nãduflu (fig: zãbunusirea) dit cheptu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã