DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

abur

abur (á-burŭ) sm aburi (á-burĭ) – chicutli (ca unã soi di negurã) tsi es dit apa (dzama, grãsimea, etc.) tsi hearbi (i sta tu vimtu i la soari); (fig: abur = duh, pnevmã, vimtu)
{ro: abur}
{fr: vapeur}
{en: vapor}
ex: friptaljlu chica di grãsimi cu nishti aburi; pãnea scoati aburi; cari-sh dzãtsea cu mintea cãtã puteari au aburlji; suflitlu easti abur (fig: vimtu, duh)

§ aburos (a-bu-rósŭ) adg aburoasã (a-bu-rŭá-sã), aburosh (a-bu-róshĭ), aburoasi/aburoase (a-bu-rŭá-si) – tsi ari i scoati (poati si scoatã) aburi
{ro: aburos}
{fr: vaporeux}
{en: that releases vapors, vaporising}
ex: ca gljetslu, aratsi sh-aburos; urdzãtura aburoasã (tsi scoati aburi)

§ aburedz1 (a-bu-rédzŭ) vb I aburai (a-bu-ráĭ), aburam (a-bu-rámŭ), aburatã (a-bu-rá-tã), aburari/aburare (a-bu-rá-ri) – scot aburi; bag s-shadã tu aburi; acats aburi; mi fac aburi; xizumsescu
{ro: aburi, evapora}
{fr: vaporiser}
{en: vaporize}
ex: carnea abura (scutea aburi) pri fearica uscatã; fãntãnjli tsi abureadzã (tsi scot aburi); loclu abureadzã (scoati aburi)

§ aburat1 (a-bu-rátŭ) adg aburatã (a-bu-rá-tã), aburats (a-bu-rátsĭ), aburati/aburate (a-bu-rá-ti) – tsi ari scoasã aburi; tsi s-ari faptã aburi; tsi ari acãtsatã aburi; tsi ari shidzutã tu aburi; xizumsit
{ro: aburit}
{fr: vaporisé}
{en: vaporized}

§ aburari1/aburare (a-bu-rá-ri) sf aburãri (a-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu es aburi (cãndu tsiva fatsi, acatsã i scoati aburi); xizumsiri
{ro: acţiunea de a aburi; aburire}
{fr: action d’exhaler des vapeurs}
{en: action of vaporizing} aburescu (a-bu-rés-cu) (mi) vb IV aburii (a-bu-ríĭ), abuream (a-bu-reámŭ), aburitã (a-bu-rí-tã), aburiri/aburire (a-bu-rí-ri) – (unã cu aburedz1)
ex: geamurli s-aburirã (acãtsarã aburi); cãndu pãnea s-usucã u aburim (u bãgãm s-shadã tu aburi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

acshali/acshale

acshali/acshale (ac-shĭá-li) sf acshelj (ac-shĭéljĭ) – lemnu sub-tsãri shi lungu (veargã, ciumag, pulean), multi ori cu-unã cumatã chipitoasã di her tu-un capit, cu cari sã mpingu prãvdzãli tra s-imnã; strimburari
{ro: strămurare}
{fr: aiguillon, stimulant}
{en: stick to push (stimulate) animals to walk}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

adilj1

adilj1 (a-díljĭŭ) vb I adiljai (a-di-ljĭáĭ), adiljam (a-di-ljĭámŭ), adiljatã (a-di-ljĭá-tã), adiljari/adiljare (a-di-ljĭá-ri) – trag vimtu tru plimunj shi-l scot nafoarã (ca semnu cã bãnedz); suflu, ljau anasã; (fig: adilji = (i) (omlu, pravda, etc.) easti yiu, bãneadzã; (ii) (frãndzã, lucri, etc.) s-minã la bãtearea-a vimtului; (iii) (vimtul) bati, suflã lishor, canda hãidipseashti pri cariva)
{ro: respira, trăi}
{fr: respirer, vivre}
{en: breathe, live}
ex: tut tsi bãneadzã adilji; s-pãrea cã loclu adilji (lja anasã); s-lji fats s-adilji (s-lja anasã); lasã-mi niheam s-adilj; armãnjlji tuts adilji (fig: bãneadzã); tsi mushat adilja (fig: bãtea, sufla) vimtul; mi dush tu grãdinã s-adilj (s-nji umplu plimunjlji cu) vimtu curat; mizi adilja (fig: s-mina di vimtu) cãti vãrã frãndzã

§ adiljat1 (a-di-ljĭátŭ) adg adiljatã (a-di-ljĭá-tã), adiljats (a-di-ljĭátsĭ), adiljati/adiljate (a-di-ljĭá-ti) – cari adilji, cari suflã, cari ari loatã anasã
{ro: respirat, trăit, adiat}
{fr: respiré}
{en: breathed, lived}

§ adiljari1/adiljare (a-di-ljĭá-ri) sf adiljeri (a-di-ljĭérĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu adilji; suflari, loari anasã
{ro: acţiunea de a respira, de a trăi; respirare, trăire}
{fr: action de res-pirer, de vivre)}
{en: action of breathing, of living}

§ adiljat3 (a-di-ljĭátŭ) sm fãrã pl – vimtul tsi intrã sh-easi dit plimunj cãndu adilji cariva; adiljatic, adiljari, anasã, suflari, suflat, ahnoatã, hnoatã, suluchi;
(expr: tu-un adiljat = unãshunã, dinãcali)
{ro: respiraţie}
{fr: respiration, haleine}
{en: breath}
ex: dupã tsi-adiljatlu-sh stringu; tru oarã sh-lja-adiljatlu; nji si curmã adiljatlu; ampãturã sh-ma cãt ãsh tradzi adiljatlu

§ adiljari3/adiljare (a-di-ljĭá-ri) sf adiljeri (a-di-ljĭérĭ) – (unã cu adiljat3)
ex: lã si curmã adiljarea (anasa); adiljarea (anasa) lj-easti greauã; adiljeri (fig: suflãri lishoari) di vimtu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ahnoatã

ahnoatã (ah-nŭá-tã) sf ahnoati/ahnoate (ah-nŭá-ti) shi ahnots (ah-nótsĭ) – vimtul tsi intrã sh-easi dit plimunj cãndu cariva adilji; hnoatã, honoatã, anasã, adiljatic, adiljari, suflari, suluchi
{ro: respiraţie}
{fr: respiration, haleine}
{en: breath}

§ hnoatã (hnŭá-tã) sf hnoati/hnoate (hnŭá-ti) shi hnots (hnótsĭ) – (unã cu ahnoatã)
ex: lj-anjurzeashti hnoata (adiljaticlu)

§ honoatã (ho-nŭá-tã) sf honoati/honoate (ho-nŭá-ti) shi honots (ho-nótsĭ) – (unã cu ahnoatã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

anasã

anasã (a-ná-sã) sf anãsuri (a-nắ-surĭ) – vimtul tsi intrã sh-easi dit plimunj cãndu adilji cariva; adiljat, adiljatic, suflari, ahnoatã, hnoatã, suluchi;
(expr: ljau anasã = trag shi scot vimtu dit cheptu)
{ro: respiraţie}
{fr: respiration, haleine}
{en: breath}
ex: voi s-ljau anasã; calu-arosh anasã loa (loa adiljatic, adilja); sh-tu-unã-anasã (suflari) alãga; di lucru nu-am anasã (nu-am chiro sã stau, s-dizvursescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

argiuhali/argiuhale

argiuhali/argiuhale (ar-gĭu-há-li) sf argiuhãlj (ar-gĭu-hắljĭ) – carti adratã sh-pitricutã (datã) la chivernisi (sculii, etc.) tu cari omlu caftã tsiva, s-plãndzi di tsiva, etc.; arugiuhali, rgiuhali, aru-zuvali, arzoalã; anafurauã, cãftari, dimãndãciuni, dimãndari, tseariri, tsireari
{ro: petiţie}
{fr: pétition}
{en: petition}

§ arugiuhali/arugiuhale (a-ru-gĭu-há-li) sf arugiuhãlj (a-ru-gĭu-hắljĭ) – (unã cu argiuhali)

§ rgiuhali/rgiuhale (rgĭu-há-li) sf rgiuhãlj (rgĭu-hắljĭ) – (unã cu argiuhali)
ex: rgiuhãlj (anafurãi) arucã hoarili

§ aruzuvali/aruzuvale (a-ru-zu-vá-li) sf aruzu-vãlj(?) (a-ru-zu-vắljĭ) – (unã cu argiuhali)
ex: deadi unã aru-zuvali (anafurauã)

§ arzoalã (ar-zŭá-lã) sf arzoali/arzoale(?) (ar-zŭá-li) – (unã cu argiuhali)
ex: arucã nã arzoalã (deadi unã argiuhali)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bis1

bis1 (bísŭ) sn bisuri (bí-surĭ) – partea-a truplui cu cari omlu shadi di-aradã pi scamnu; guva-a truplui pri iu easi nafoarã omlu cãndu s-dutsi la hale (shi sh-fatsi apa-atsea groasa); cur, cãrtelj, cuci, fãndãc, fãndec, ghes, primichir, shidzut;
(expr: mi tsãni bislu = am curai; nj-u tsãni; mi tsãni curlu, curaua, curdeaua, etc.)
{ro: cur}
{fr: cul, derrière}
{en: arse}
ex: sh-dizvileashti bislu (curlu); l-doari bislu, ari sãhãts; lj-easi bislu (curlu) nafoarã; ti tsãni bislu?
(expr: ts-u tsãni?, ai curai?)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã