|
|
halali/halale
halali/halale (ha-lá-li) invar – zbor tsi aspuni cã a unui ãlj pari ghini cã lucrili njergu ambar trã altu; zbor tsi-aspuni cã vrem ca lucrili s-njargã-ambar trã altu;
(expr: u fac (cu) halali = lj-u dau doarã, lj-u dau geaba)
{ro: halal}
{fr: grand bien te (lui, vous) fasse}
{en: well done!, good for you!}
ex: tuti halali s-lã hibã (tuti s-lã hibã cu-ambãreatsã); halali vrea-nj li facã; e! halali njilj di ori; halali di mã-sa tsi-l featsi (ambar s-lji njargã a mã-sai, s-bãneadzã ghini); nj-deadi cu halali
(expr: nj-u featsi doarã)
§ halani/halane (ha-lá-ni) invar – (unã cu halali)
ex: halani (cu-ambar) s-lji hibã; halani pri (halali di) pãnea tsi sh-mãca shi calotihã di muma tsi-l featsi!; nj-featsi halani
(expr: nj-u deadi geaba)
§ halal (ha-lál) invar – (unã cu halali)
ex: halal di (bravo! ti) muma tsi-l fitã
domnu
domnu (dóm-nu) sm, sf doamnã (dŭám-nã), domnji (dóm-nji), doamni/doamne (dŭám-ni) –
1: Dumnidzãlu, lugursit tu pistea-a multor milets cã ari faptã omlu, prãvdzãli, lumea ntreagã, sh-tuti nomurli-a fisiljei tsi li-aflãm tu lumi;
2: om avut tsi ari mãri ciuflichi iu lucreadzã multã dunjai; om mari (cu mari puteari) tsi lucreadzã ti chivernisea-a statlui; nicuchirlu (nicuchira) a casãljei; bãrbat i muljari multu tinjisits di dunjai; chihãe, pãshe, vali, etc.
3: atsel trã cari lucreadzã cariva (di-aradã ta si sh-amintã pãnea); afindico, afendu, nicuchir, chihãe; (fig:
1: domnu = turcu; expr:
2: ca cãni fãrã domnu = ca un tsi nu-ari nicuchiratã, tsi nu-ari casã, tsi easti vagabondu;
3: ocljul a domnului = cãshtiga, ngãtanlu cu cari domnul l-mutreashti un lucru di-a lui;
4: tsãni-lj cioarli a boului, cãnd domnu-tu va si-l talji = caftã s-lu-agiuts domnu-tu (atsel) di cari va s-ai ananghi ma nclo, tora, cãndu el ari-ananghi di tini)
{ro: Dumnezeu; domn; stăpân}
{fr: Dieu; seigneur, souverain, monsieur; patron, maitre}
{en: God; lordship, my lord, sir; master, boss}
ex: las sã-nj dzãcã “doamnã mari”, sh-las sã-nj mor laea di foami; lucreadzã ca-argat sh-bãneadzã ca domnu; domnu easti greu s-agiundzi, huzmichear pots dzua tutã; cari alãxeashti multsã domnji, huzmichear aushashti; tsi tsã easti c-avush tatã domnu, cãndu tini nu eshti om!; tatã-tu domnu sh-tini necã om; Doamne, tsi nu-l ari (Dumnidzale, tsi nu si aspuni)?; afirea-mi, Doamne (Dumnidzale), di cãtigurii ghifteascã shi di uspitsãlji turtseascã; pondi suntu xeanili, bati Doamne (Dumnidzale), bati-li; Doamne, Dumnidzale, a Tsia nã ncljinãm tuts adzã; Dumljartã-lj (prishcurtari a zborlui “Doamne, Dumnidzale, ljartã-lj) tuti amãrtiili; Doamna, Stã-Mãria; doamne (dumnilja-a ta), semnul tsi videm; tsi s-fac, o, doamnã, c-aushii; ghini vinjish a bre doamne (chihãe)!; s-lj-aflu vãrnu domnu (afindico); cum lu nvitsã doamnã-sa (muljarea afindico); mi bãgai la domnu (afindico); domnu-su (afindicolu-a lui) lj-acumpãrã ti Crãciun stranji nali; nj-ti primnji ca doamnili (muljerli avuti sh-tinjisiti); nu ti-aspare, ore doamne (fig: ore, turcu); doamne (fig: doamne turcu), ts-yini arãdeari; hoara-aestã u-asparsirã domnjilj (fig: turtsãlj); a chirauãljei noi-lj dzãtsem shi doamnã; ocljul a domnului
(expr: ngãtanlu cu cari domnul li mutreashti oili) u ngrashi tutiputa
§ dumnami/dumname (dum-ná-mi) sf fãrã pl – multimi di oaminj avuts, di oaminj mãri di la chivernisea-a statlui; (fig: dumnami = multimi di turtsã)
ghizã1
ghizã1 (ghí-zã) sf fãrã pl – soi di cash tsi s-fatsi cu bãtearea tu talar (vãrã dauã oari di chiro) a dhalãljei; urdã, misitrã, mindzitrã
{ro: urdă, jintiţă}
{fr: fromage tiré du deuxième babeurre}
{en: cheese drawn from the second buttermilk}
ex: s-astãlje laptili, s-featsi ghizã; ghiza easti acrishoarã; dada avea faptã unã pitã di ghizã
§ ghizar (ghi-zárŭ) sm ghizari (ghi-zárĭ) – atsel tsi fatsi ghiza; shãgãr
{ro: jintiţar, cel care face urda}
{fr: celui qui fait de la “ghizã”}
{en: the one making “ghiza”}
§ shãgãr (shã-gắrŭ) sm shãgãri (shã-gắrĭ) – (unã cu ghizar)
§ ghizãreauã (ghi-zã-reá-ŭã) sf ghizãrei (ghi-zã-réĭ) – loclu di la stani iu s-hearbi dzãrlu tra si s-facã ghiza
{ro: jintiţă}
{fr: endroit d’une bergerie où l’on bout le petit-lait pour en extraire la “ghiza”; “ghiza” de seconde qualité}
{en: place where the whey is boiled to make “ghiza”}
ex: canda suntu cãnj la ghizãreauã
halani/halane
halani/halane (ha-lá-ni) invar – vedz tu halali
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: halalihãtai/hãtae
hãtai/hãtae (hã-tá-i) sf hãtãi (hã-tắĭ) – zbor (faptã, scriari, etc.) tsi easti unã abatiri (dipãrtari) di la atsea tsi easti lugursitã ca ndreptu i di cum lipseashti s-hibã zborlu (fapta, scriarea, etc.); cheardirea shi aspãrgãciunea tsi u-ari cariva di la un lucru; ugoadã (tihisiri) tsi-adutsi mari dureari shi znjii trupeascã shi sufliteascã; alatus, alath, latus, ftexim, stepsu, sfalmã, eanglãshi; cheardiri, znjii, zãrari, arãeatsã, lãeatsã, taxirati, chideri
{ro: greşeală, eroare, pagubă, nenorocire}
{fr: faute, erreur; détriment, malheur}
{en: fault, error, loss, misfortune}
ex: tu videari, cu sivdai, tu mãcari, cu hãtai (znjii); s-featsi hãtai (alatus, znjii); s-featsi nã hãtai (znjii, arãeatsã) mari tu mãhãlãlu alantu; hãtai (taxirati) tsi mi-agudi
§ hãtalj (hã-táljĭŭ) adg hãtalji (hã-tá-lji), hãtalj (hã-táljĭ), hãtalji/hãtalje (hã-tá-lji) – tsi-alasã urmi uruti trã tsiva i cariva shi poati s-aducã sh-moartea; di cari nu pots s-ti-afireshti; tsi easti cu-unã mirã lai cã tut tsi fatsi nu lj-easi ghini
{ro: fatal}
{fr: fatal}
{en: fatal}
ex: om hãtalj (cu mirã lai) easti, iu s-dutsi va s-tihiseascã tsiva
inurii/inurie
inurii/inurie (i-nu-rí-i) sf inurii (i-nu-ríĭ) – loclu (hoara, partea di cãsãbã, mãhãlãlu, etc.) tsi tsãni di unã bisearicã; crishtinjlji tsi bãneadzã tu-aestu loc; enurii, paruhii
{ro: enorie, parohie}
{fr: paroisse}
{en: parish}
§ enurii/enurie (e-nu-rí-i) sf enurii (e-nu-ríĭ) – (unã cu inurii)
ex: pãnã aclo easti enuria-a preftului atsel noulu
mãhãlã
mãhãlã (mã-hã-lắ) sm mãhãladz (mã-hã-ládzĭ) – parti dit un cãsãbã (di-aradã tu mardzini)
{ro: mahala}
{fr: faubourg, quartier}
{en: ward (of town), neighborhood, suburb}
ex: mãhãlãlu di nsus, mãhãlãlu di nghios; tu mãhãlãlu-a nostru suntu nã sutã di casi; ashi u-aflã munasipi mãhãlãlu; alagã ca zãgarlu pit mãhãladzlji tuts; si sculã mãhãlãlu; lja-ts niveastã dit mãhãlã, tra s-ti veadã sh-Dumnidzã (tra s-hii hãrios)
§ mãhãlãgi (mã-hã-lã-gí) sm, sf mãhãlãgioanji/mãhãlãgioanje (mã-hã-lã-gĭŭá-nji), mãhãlãgeadz (mã-hã-lã-gĭádzĭ), mãhãlãgioanji/mãhãlãgioanje (mã-hã-lã-gĭŭá-nji) – om tsi bãneadzã tu-un castilea mãhãlã
{ro: mahalagiu}
{fr: faubourien, homme du peuple}
{en: suburbanite; inhabitant of a ward}
martir1
martir1 (már-tirŭ) sm, sf martirã (már-ti-rã), martiri (már-tirĭ), martiri/martire (már-ti-ri) – atsel tsi veadi cu ocljilj a lui (i avdi cu urecljili-a lui) cum s-fatsi un lucru; atsel tsi easti acljimat la unã giudicatã tra si spunã (cu giurat) tsi-ari vidzutã i avdzãtã; martur, shait
{ro: martor}
{fr: témoin}
{en: witness}
ex: ai martiri cã ayinja easti a ta?; martirlji giurarã
§ martur (már-turŭ) sm, sf marturã (már-tu-rã), marturi (már-turĭ), marturi/marture (már-tu-ri) – (unã cu martir1)
ex: marturi suntu fadzlji; pot sã scot martur mãhãlãlu ntreg
§ mãrtirii/mãrtirie (mãr-ti-rí-i) sf mãrtirii (mãr-ti-ríĭ) – zborlu dzãs di un martir cã atseali tsi-ari vidzutã i avdzãtã s-featsirã dealihea (tamam ashi cum li dzãtsi el); mãrtirilji, mãrturii
{ro: mărturie}
{fr: témoignage}
{en: testimony}
ex: avea tãljatã noauãli capiti ali lamnji sh-lj-avea adusã trã mãrtirii (ca semnu, ispati)
§ mãrtirilji/mãrtirilje (mãr-ti-rí-lji) sf mãrtirilji/mãrtirilje (mãr-ti-rí-lji) – (unã cu mãrtirii)
ex: deadi bunã mãrtirilji
§ mãrturii/mãrturie (mãr-tu-rí-i) sf mãrturii (mãr-tu-ríĭ) – (unã cu mãrtirii)
ex: mãrturia-a lor mi-ascãpã
§ mãrtirisescu1 (mãr-ti-ri-sés-cu) (mi) vb IV mãrtirisii (mãr-ti-ri-síĭ), mãrtiriseam (mãr-ti-ri-seámŭ), mãrtirisitã (mãr-ti-ri-sí-tã), mãrtirisiri/mãrtirisire (mãr-ti-ri-sí-ri) – fac zbor (es) ca martur tr-atseali tsi-am vidzutã i avdzãtã (multi ori cu giurat la unã giudicatã); dau (fac mãrtirilji); mãrtirsescu, mãrturisescu
{ro: mărturisi}
{fr: témoigner}
{en: testify}
ex: s-mãrtirisits ealani; singurã ayinja mãrtiriseashti (easi ca martirã) cã easti a mea
§ mãrtirisit1 (mãr-ti-ri-sítŭ) adg mãrtirisitã (mãr-ti-ri-sí-tã), mãrtirisits (mãr-ti-ri-sítsĭ), mãrtirisiti/mãrtirisite (mãr-ti-ri-sí-ti) – (mãrtiria, zborlu) tsi s-ari dzãsã di martir; (martirlu) tsi ari aspusã atseali tsi ari vidzutã i avdzãtã; mãrtirsit, mãrturisit
munãsipi/munãsipe
munãsipi/munãsipe (mu-nã-sí-pi) sf fãrã pl – atsea tsi-avem cãndu oaminjlji agiungu s-cadã pi-unã minti shi lja unã apofasi; atsea tsi s-fatsi cãndu oaminjlji s-aduchescu trã un lucru; atsea tsi-avem cãndu oaminjlji u-aflã cu cali cã lã si cadi un lucru; cu cali; munasipi, munasãpi
{ro: de acord, de conivenţă}
{fr: convenance}
{en: conformity, suitability}
ex: va plãteascã trã nãsã itsi va aflã munãsipi hoara (itsi va aflã cã suntu sinfuni; itsi va aflã cã-lj si cadi); tuts u-aflãm munãsipi (him sinfuni, u-aflãm cu cali) cã easti ndreptu; ashi u aflã munãsipi (cu cali) mãhãlãlu
§ munasipi/munasipe (mu-na-sí-pi) sf fãrã pl – (unã cu munãsipi)
ex: ashi u-aflã munasipi (cu cali) nicuchiramea
§ munasãpi/munasãpe (mu-na-sắ-pi) sf fãrã pl – (unã cu munãsipi)
tifteri/tiftere
tifteri/tiftere (tif-té-ri) sf tifteri (tif-térĭ) – vivlii (carti) tu cari s-au scriatã arãdz di numi, di isãchi, etc.; vivlii, catalog, condicã, catastih, tetradiu, chitapi; (fig:
1: tifteri = aradã; expr:
2: aruc tifteri = bag bidelj, dat, dari, borgi, isapi, aradã; astãsescu tsi dãri ari s-pãlteascã un om;
3: nj-dishcljid tifterli = aspun, scot tu migdani tsi shtiu;
4: sã zburãm cu tifterli dishcljisi = s-li dzãtsem lucrili pi fatsã, ashi cum suntu)
{ro: registru, listă}
{fr: régistre, liste}
{en: register, list}
ex: cãtu-l simnarã tu tifteri shi suschirã grãmãticlu nãoarã; li tricui tuti tu tifteri; arupsi tifterli; di multu u-avea ashtearsã dit tifterea (fig: arada) a yiilor; arucã tifterli
(expr: dãrli, bideljli) n hoarã; alagã dupã tifteri
(expr: isãchi) veclji; s-adunã mãhãlãlu s-arucã tifterli; va s-lji dishcljid sh-mini nãoarã tifterli
(expr: va s-aspun nãoarã tut tsi shtiu)
ursã
ursã (úr-sã) sf ursi/urse (úr-si) – (notã: numa-a mascurlui, ursu (úr-su) sm urshi (úr-shi) s-chiru aproapea dit limba armãneascã, dupã cãti shtim noi, shi numa-a fimininlu armasi sh-trã mascuri) – agru pravdã di pãduri, ma marea sh-ma fuviroasa pravdã dit pãdurli-a Balcanlui, cu un trup gros sh-analtu, cu coada shcurtã sh-cu guna ca murnã-lai-aroshi (icã albã, tu locurli xeani sh-multu arãts, cu multã neauã); aursã, ursoanji, ursoplu;
(expr:
1: s-adunã ca la ursã = s-adunã lumi multã; s-adunã lumea tra s-veadã, si s-ciuduseascã di tsi s-fatsi; s-adunã ca ti Stã-Mãrii;
2: gioacã ursa di bilje = l-fats un lucru di-ananghi, cã vrei i cã nu vrei;
3: ursa di furnits nu s-saturã = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu-lj si da a unui tsiva, dip putsãn, mash tra s-hibã-arãs;
4: ca-atsel tsi vru si sãrmã ljepurli shi scoasi ursa = ca-atsel tsi fatsi un lucru di njicã simasii ta s-aflã cã disfeatsi unã ipotisi mari;
5: ca-atsel tsi vindi chealea-a ursãljei dit pãduri = ca-atsel tsi tãxeashti tsiva (s-hãrseashti di un lucru) cãndu sã shtii ghini cã nu va poatã (i cã va s-hibã multu greu) s-lu aibã;
6: adzã gioacã la mini ursa, mãni la tini = adzã u pãtsãi mini, ma mãni, va tsã yinã sh-a tsia arada;
7: ca ursa la njari = lu-ariseashti multu un lucru, cum u-ariseashti ursa njarea;
8: fudz di luchi shi dai di ursi = vrei s-ascachi di-un lucru slab sh-cadz tu-un lucru sh-cama slab)
{ro: urs}
{fr: ourse}
{en: bear}
ex: nã ursã zurlã, tsi n pãduri-aurlã (angucitoari: tupoara, tsupata); treatsi pi-aclo nã ursã; feata arãchitã di ursã; mi amputui cu ursa (mi alumtai cu ursa); s-u-ascapã dit mãnjli a ursãljei; giumitati om, giumitati ursã; ursa nu s-aspari di tsir; vru si scoatã ljepuri shi deadi pri ursã; l-hrãnea deadun cu puljlji di ursã; va si shtibã ursa di bãlãtãnj?
§ aursã (a-úr-sã) sf aursi/aurse (a-úr-si) – (unã cu ursã)
§ ursoanji/ursoanje (ur-sŭá-nji) sf ursoanji/ursoanje (ur-sŭá-nji) – unã ursã multu mari
{ro: ursoaică mare}
{fr: grande ourse}
{en: big bear}
§ ursoplu (ur-só-plu) sm ursoplji (ur-só-plji) – unã ursã njicã; pulj (njic) di ursã
{ro: ursuleţ}
{fr: petit ours}
{en: little bear}
haláli
RO:halal, bun, bine
EN:good for him!
FR:bien lui fasse
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015