DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agurliu

agurliu (a-gur-líŭ) adg, adv agurlii (a-gur-lí-i), agurlii (a-gur-líĭ), agurlii (a-gur-líĭ) – tsi easti lugursit ca semnu bun; tsi adutsi tihi; cu tihi; hãirlãtcu, hãirlãtic, ugurliu, uguri
{ro: norocos}
{fr: de bon augure}
{en: auspicious}
ex: frati-nju easti multu agurliu (cu tihi); parãlu dit pita di Ayiu-Vasili easti agurliu (semnu bun, cã va hibã cu tihi anlu tsi yini)

§ ugurliu (u-gur-líŭ) adg ugurlii (u-gur-lí-i), ugurlii (u-gur-líĭ), ugurlii (u-gur-líĭ) – (unã cu agurliu)
ex: vinji ugurliu (cu tihi) tu casa-a mea, nj-njergu lucrili ambar; nu-nj fu ugurlii (bunã, cu tihi) dutsearea la el

§ aguri/agure (a-gú-ri) invar – semnu bun; tihi bunã; (s-hibã) cu tihi; uguri, agurliu, ugurliu, hairlãtica
{ro: cu noroc}
{fr: augure, auspice}
{en: augur, lucky sign}
ex: di cãndu intrã nãsã n casã, lj-njardzi aguri (lucrili lj-si duc ambar); nj-inshi cu stamnili mplini, easti aguri (semnu bun, cu tihi)

§ uguri/ugure (u-gú-ri) invar – (unã cu aguri)
ex: nj-inshi uguri n cali (semnu bun, cu tihi); lj-si featsi uguri (lj-fu semnu bun, lj-ishi trã bunã)

§ ugurlitica (u-gur-lí-ti-ca) adv – s-hibã cu tihi, sãnãtati; s-njargã lucrili mbar; hairlãtica, hairlitca, hairlitica, hairula
{ro: cu noroc!}
{fr: à votre santé!}
{en: to your health!, cheers!}
ex: ugurlitica (cu tihi) s-tsã hibã fapta tsi fats

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hãiri/hãire

hãiri/hãire (hã-í-ri) sf hãiri (hã-íri) – hãrii, hãirusiri, prucuchii, tihi, ufelii, amintatic, etc.;
(expr: am hãirea-a pangului = nu prucupsescu, nu-am tihi, nu ved hãiri)
{ro: folos, profit}
{fr: profit; bonheur, fortune}
{en: profit, good luck, fortune}
ex: hãiri s-nu-ai (prucuchii s-nu vedz) pute; cãlca lucru cu hãiri (fãtsea lucru cu ufelii); mãndzrã cu hãiri (cu tihi); nu lã vidzu hãirea (nu vidzu prucuchii di pi urma-a lor); omlu nu veadi hãiri (fatsi prucuchii) di lucru furat; s-lja hãirea (s-lja tihea); multsã-lj vidzurã hãirea; nu-am hãiri di tini; avem vidzutã multã hãiri di la oaminjlji aeshti; cu hãiri s-vã hibã; nu lu-ari ti hãiri ficiorlu

§ hãrii/hãrie (hã-rí-i) sf hãrii (hã-ríĭ) – (unã cu hãiri)
ex: nu-nj fu di hãrii; spãstrea-l, poati s-tsã hibã di hãrii

§ hãirusescu (hã-i-ru-sés-cu) (mi) vb IV hãirusii (hã-i-ru-síĭ), hãiruseam (hã-i-ru-seámŭ), hãirusitã (hã-i-ru-sí-tã), hãirusiri/hãirusire (hã-i-ru-sí-ri) – am (fac, ved) hãiri; prucupsescu, amintu, nchirdãsescu, etc.
{ro: profita}
{fr: avoir du profit, du bonheur, de la fortune}
{en: profit}
ex: hãirusim (featsim hãiri) sh-noi di hãirusirea (hãirea) a ta

§ hãirusit (hã-i-ru-sítŭ) adg hãirusitã (hã-i-ru-sí-tã), hãirusits (hã-i-ru-sítsĭ), hãirusiti/hãirusite (hã-i-ru-sí-ti) – tsi ari faptã hãiri; prucupsit, amintat, nchirdãsit, etc.
{ro: profitat}
{fr: qui a eu du profit, du bonheur, de la fortune}
{en: profited}

§ hãirusiri/hãirusire (hã-i-ru-sí-ri) sf hãirusiri (hã-i-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva veadi hãiri di la un lucru; prucupsiri, amintari, nchirdãsiri, etc.

§ hãirlãtcu (hã-ir-lắt-cu) adg hãirlãtcã (hã-ir-lắt-cã), hãirlãttsi (hã-ir-lắt-tsi), hãirlãttsi/hãirlãttse (hã-ir-lắt-tsi) – tsi adutsi tihi; tsi easti lugursit ca semnu bun; hãirlãtic, agurliu, ugurliu, uguri
{ro: norocos}
{fr: de bon augure}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn