|
|
haidi-de!
haidi-de! (háĭ-di-dé) inter – vedz tu haidi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: haidihaidi/haide!
haidi/haide! (háĭ-di) inter – aidi!, aide!, hai!, sã nchisim, s-fudzim, etc.
{ro: haide!}
{fr: allons!}
{en: let’s go!}
ex: haide, hai, mushurecã, s-nu ts-aputs! (s-nu-acats dzua di mãni!); di-aclo, haide, haide, vai dats di nã guvã; haidi-haidi, tutã ascherea dusi tu polim; haidi-haidi agiumsi cãravea shi s-apruche di mardzinea di hoara-a lor
§ aidi/aide (áĭ-di) inter – (unã cu haidi)
ex: aide, gione, s-nã fudzim; aide, aide! (ai, ai, alãgats dipriunã!)
§ hai! (haĭ) inter – (unã cu haidi)
ex: hai (a) s-njardzim pãnã n Poli; hai, trã ghini s-lã hibã; hai ma nclo, ma nclo, aflã nã fãntãnã; sh-lu ncãlicã aushlu shi hai acasã; cum s-facã, cum s-adarã, hai la mãnar earã
§ ai3! (aĭ) inter – (unã cu haidi)
ex: ai, si s-ducã; ai! tsi fats?
§ haidi-de! (háĭ-di-dé) inter – zbor tsi-aspuni ciudia tsi u-aducheashti cariva trã atseali tsi avdi i veadi nãintea-a ocljilor
{ro: haida-de!}
{fr: exclamation devant quelque chose de merveilleux qui se passe devant ses yeux}
{en: exclamation made when one finds himself in front of something wonderful}
ex: haidi-de, tsi lai giunar!; haidi-de, tsi mumã-l featsi!; haidi-de! tsi nveastã noauã!, nu ma fatsi muma doauã!
oi-lele!
oi-lele! (oi-le-lé) inter (scriat shi oi-le-le) – zbor tsi lj-ascapã a omlui dit gurã cãndu sh-aspuni durearea, njila, dipirarea tsi u-aducheashti n fatsa-a unui lucru slab (sh-cãtivãroarã mirachea, lãhtara, haraua, nearãvdarea, etc.); ai, au, o!, oi!, vai, cavai, mar, oi-lele, a-lele, lele, bobo, oi-bobo, o-bobo, o-popo, pupu, bubu, u-bubu, mãrãcui!, alimunu, etc.
{ro: ah!, aoleu, vai, cavai de mine, etc.}
{fr: cri d’effroi ou de douleur poussé par quelqu’un; malheur!, ah!, mon Dieu, etc.}
{en: cry shouted out by somebody in great pain; alas!, oh, oh dear, oh poor me!, oh God!, my God; etc.}
ex: oi-lele! shi oi-bobo! plãngu ocljilj di caimo; oi-lele! tsi lumtã mari s-acãtsã tru Padea-Mari; haidi-de! cum trag armãnjlji! oi-lele! cum trag pãngãnjlji; oi-lele! tsi njatã arsi! oi-bobo! tsi crimã mari!
§ o-lele! (o-le-lé) inter (scriat shi o-le-le) – (unã cu oi-lele)
ex: o-lele! mi-agudirã; o-lele! dado! cãt mi doari; zghira o-lele ca un gumar
§ oi-bobo! (oi-bo-bó) inter (scriat shi oi-bo-bo) – (unã cu oi-lele)
ex: oi-bobo! tsi lumtã greauã s-acãtsã la Pishtireauã!; oi-bobo! cum s-bati sh-cãntã!; oi-bobo! pri dorlu-a lor!
§ o-bobo! (o-bo-bó) inter (scriat shi o-bo-bo) – (unã cu oi-lele)
§ bobo! (bo-bó) inter (scriat shi bo-bo) – (unã cu oi-lele)
ex: bobo! maratslji!; bobo! tsi sharpi mi mãshcã!; bobo! dor tsi mi-ari loatã!
§ o-popo! (o-po-pó) inter (scriat shi o-po-po) – (unã cu oi-lele)
§ popo! (po-pó) inter (scriat shi po-po) – (unã cu oi-lele)
§ po-popo! (pó-po-pó) inter (scriat shi po-po-po) – (unã cu oi-lele)
§ pupu-pu! (pú-pu-pú) inter (scriat shi pu-pu-pu) – (unã cu oi-lele)
ex: pupu-pu!, pupu-pu! om tru udãlu-a meu!
§ pupu! (pú-pu) inter (scriat shi pu-pu) – (unã cu oi-lele)
§ bubu (bu-bú) inter (scriat shi bu-bu) – (unã cu oi-lele)
ex: bubu! tsi nã vinji pristi cap!
§ u-bubu! (u-bu-bú) inter (scriat shi u-bu-bu) – (unã cu oi-lele)
§ pupuiri/pupuire (pu-pu-í-ri) sf pupuiri (pu-pu-írĭ) – deapir (plãngut) di muljeri tsi s-avdi ca zborlu “pupu” spus multi ori cu-arada tra s-aspunã marea dureari tsi u-aduchescu n fatsa-a unui lucru multu slab