|
|
haidi/haide!
haidi/haide! (háĭ-di) inter – aidi!, aide!, hai!, sã nchisim, s-fudzim, etc.
{ro: haide!}
{fr: allons!}
{en: let’s go!}
ex: haide, hai, mushurecã, s-nu ts-aputs! (s-nu-acats dzua di mãni!); di-aclo, haide, haide, vai dats di nã guvã; haidi-haidi, tutã ascherea dusi tu polim; haidi-haidi agiumsi cãravea shi s-apruche di mardzinea di hoara-a lor
§ aidi/aide (áĭ-di) inter – (unã cu haidi)
ex: aide, gione, s-nã fudzim; aide, aide! (ai, ai, alãgats dipriunã!)
§ hai! (haĭ) inter – (unã cu haidi)
ex: hai (a) s-njardzim pãnã n Poli; hai, trã ghini s-lã hibã; hai ma nclo, ma nclo, aflã nã fãntãnã; sh-lu ncãlicã aushlu shi hai acasã; cum s-facã, cum s-adarã, hai la mãnar earã
§ ai3! (aĭ) inter – (unã cu haidi)
ex: ai, si s-ducã; ai! tsi fats?
§ haidi-de! (háĭ-di-dé) inter – zbor tsi-aspuni ciudia tsi u-aducheashti cariva trã atseali tsi avdi i veadi nãintea-a ocljilor
{ro: haida-de!}
{fr: exclamation devant quelque chose de merveilleux qui se passe devant ses yeux}
{en: exclamation made when one finds himself in front of something wonderful}
ex: haidi-de, tsi lai giunar!; haidi-de, tsi mumã-l featsi!; haidi-de! tsi nveastã noauã!, nu ma fatsi muma doauã!
i4
i4 (i) vb – formã armasã di la impirativlu prizentu, pirs 2-a singular a vecljului verbu latinichescu “ire”, zbor tsi ari noima: nchisea, fudz ninti, etc.
{ro: hai!, du-te!}
{fr: va!, allez!}
{en: go!}
ex: Murgu, i! (nchisea!)
sazmã
sazmã (sáz-mã) sf sazmi/sazme (sáz-mi) – vilendzã (chilimi) njicã di per di caprã (cãtivãrãoarã di lãnã) cari s-arucã pri calj, s-ashtearni pri pat, mpadi i pri stizmi sh-cu cari poati si s-anvileascã sh-omlu cãndu s-bagã s-doarmã; oplã, pãrcoavã, chilimi, cergã, ciorgã, doagã, yeambulã, vilendzã, cuvertã
{ro: ţesătură de păr de capră}
{fr: tapis de laine de chèvre}
{en: blanket made of goat hair}
ex: s-adrãm sazmi la calj; ashtirnea prit casã sazmili (chilinjli) atseali nalili; lu-anciuparã oaminjlji, l-bãgarã pri nã sazmã shi hai! s-lu spindzurã
§ nsazmu (nsázmu) vb I nsãzmai (nsãz-máĭ), nsãzmam (nsãz-mámŭ), nsãzmatã (nsãz-má-tã), nsãzmari/nsãzmare (nsãz-má-ri) – aruc nã sazmã pi pãltãrli-a calui; ashternu unã sazmã pri crivati; ashternu sazmi n casã; mi-acoapir cu sazma
{ro: pune “sazma” (pe cal, pe pat, etc.)}
{fr: mettre une “sazmã” (sur le lit, sur le plancher, etc.)}
{en: lay a “sazmã” on a horse, on a bed, etc.}
ex: pãnã s-yinits di la bisearicã, mini nsazmu casa (va s-ashternu sazmili n casã); nsãzmai (lj-bãgai unã sazmã, lu-acupirii) calu cã eara-asudat
§ nsãzmat (nsãz-mátŭ) adg nsãzmatã (nsãz-má-tã), nsãzmats (nsãz-mátsĭ), nsãzmati/nsãzmate (nsãz-má-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã unã sazmã
ex: casa lj-eara nsãzmatã (ashtirnutã cu sazmi) etimã
{ro: cu “sazma” pusă (pe cal, pe pat, etc.)}
{fr: avec une “sazmã” mise (sur le lit, sur le plancher, etc.)}
{en: with a “sazmã” layed on a horse, on a bed, etc.}
§ nsãzmari/nsãzmare (nsãz-má-ri) sf nsãzmãri (nsãz-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si nsazmã calu (crivatea, casa, etc.)
{ro: acţiunea de a pune “sazma” (pe cal, pe pat, etc.)}
{fr: action de mettre une “sazmã” (sur le lit, sur le plancher, etc.)}
{en: action of laying a “sazmã” on a horse, on a bed, etc.}