|
|
hahã
hahã (há-hã) sm hahanj (há-hanjĭ) – om tsi sta cu gura hãscatã cã nu aducheashti tsiva di tsi-lj si dzãtsi; om glar shi lipsit di giudicatã; ahmac, anoit, cshura, ciulja, chirut, dabolja, divanã, glar, hazo, hazuscu, hut, hljara, mighetã, hasca, haihui, haihum, leangã, lefcã, lishor, shahulcu, tabolja, ta-o-to, ljoco, shapshal, shabsha, shamandur, tivichel, temblã, turlu, uzun
{ro: prostănac, găgăuţă}
{fr: badaud, nigaud}
{en: stupid, fool}
ex: sh-easti hahã (glar); s-alinã ca un hahã sh-acatsã s-adunã meari; hahãlu atsel cai lu ntreabã
§ haha (há-ha) sm hahanj (há-hanjĭ) – (unã cu hahã)
ex: easti un haha; ca vãrã chirut shi haha tsi easti
haham
haham (ha-hámŭ) sm hahanj (ha-hánjĭ) – preftu di pisti uvreascã; cãpii triscã (di pisti) uvreascã; uvreulu tsi ari sartsina s-talji prãvdzãli sh-puljlji (dupã cum lã u caftã pistea) tra s-poatã uvreilji s-lã mãcã carnea; (fig: haham = (i) om tsi zburashti tut chirolu sh-cu unã boatsi analtã, sãnãtoasã, etc.; (ii) om tsi easti niheamã ca hazo, ca tivichel, tsi-lj lipseashti unã scãndurã; om tsi nu easti bun ti tsiva; hahã, hazo, etc.)
{ro: rabin}
{fr: rabbin}
{en: rabbi}
ex: easti un haham (fig: hazo, tivichel)
ahmac
ahmac (ah-mácŭ) adg ahmacã (ah-má-cã), ahmats (ah-mátsĭ), ahmatsi/ahmatse (ah-má-tsi) – (om) lipsit di minti, fãrã giudicatã, tu zbor i fapti; (om) tsi nu para-aducheashti lishor shi nu easti bun la nvitsãturã; anoit, cshura, ciulja, chirut, dabolja, divanã, glar, hazo, hazuscu, hut, hljara, hasca, hahã, hai-hui, haihum, leangã, lefcã, lishor, shahulcu, tabolja, ta-o-to, shapshal, shabsha, shamandur, tivichel, temblã, turlu, uzun
{ro: prost}
{fr: niais, sot}
{en: fool}
§ ahmãclichi/ahmãcliche (ah-mã-clí-chi) sf ahmãclichi (ah-mã-clíchĭ) – atsea (harea) tsi u-ari un glar di easti fãrã minti, fãrã giudicatã; lipsã di minti sh-di giudicatã; glãrimi, glãreatsã, glãrilji, glarumarã, hazumarã, anoisii, chirturã, hutsami, lishurami
{ro: prostie}
{fr: niaiserie, sottise}
{en: foolishness}
ex: s-dusi cu ahmãclichea (ca un ahmac, ca un glar)
§ ahmãclã-chi/ahmãclãche (ah-mã-clắ-chi) sf ahmãclãchi (ah-mã-clắchĭ) – (unã cu ahmãclichi)
anoit
anoit (a-nó-itŭ) sm, sf, adg anoitã (a-nó-i-tã), anoits (a-nó-itsĭ), anoiti/anoite (a-nó-i-ti) – om lipsit di minti sh-fãrã giudicatã tu zbor i tu fapti; ahmac, cshura, ciulja, chirut, dabolja, divanã, glar, hazo, hazuscu, hut, hljara, hasca, hahã, hai-hui, haihum, leangã, lefcã, lishor, shahulcu, tabolja, ta-o-to, shapshal, shabsha, shamandur, tivichel, temblã, turlu, uzun
{ro: prostănac}
{fr: sot, nigaud, stupid}
{en: stupid, fool}
§ anoisii/anoisie (a-no-i-sí-i) sf anoisii (a-no-i-síĭ) – lipsã di minti sh-di giudicatã; zbor i faptu cari aspuni starea tu cari s-aflã un om lipsit di minti sh-di giudicatã; glãrimi, glãreatsã, glãrilji, glarumarã, hazumarã, ahmãclichi, hutsami, chirturã
{ro: prostie}
{fr: bêtise, sottise, stupidité}
{en: stupidity, foolishness}
ciulja
ciulja (ciú-ljĭa) invar – (om) lipsit di minti shi fãrã giudicatã (tu zbor i fapti); tsi nu para aducheashti ghini tsi-lj si dzãtsi; ageamit, ahmac, anoit, cshura, dabolja, chirut, divanã, glar, hazo, hazuscu, hut, hljara, hasca, hahã, hai-hui, haihum, leangã, lefcã, lishor, shahulcu, tabolja, ta-o-to, shapshal, shabsha, shamandur, tivichel, temblã, turlu, uzun
{ro: prostănac}
{fr: naïf, sot, nigaud}
{en: naïve, fool}
ex: sh-easti dip ciulja (hazo, tivichel, glar)
cshura
cshura (cshĭú-ra) sm, sf, adg cshurã (cshĭú-rã), cshuranj (cshĭú-ranjĭ), cshuri/cshure (cshĭú-ri) – (om) lipsit di minti shi fãrã giudicatã (tu zbor i fapti); tsi nu para aducheashti ghini tsi-lj si dzãtsi; ahmac, anoit, ciulja, chirut, dabolja, divanã, glar, hazo, hazuscu, hut, hljara, hasca, hahã, hai-hui, haihum, leangã, lefcã, lishor, shahulcu, tabolja, ta-o-to, shapshal, shabsha, shamandur, tivichel, temblã, turlu, uzun
{ro: prostuţ}
{fr: sot, nigaud}
{en: stupid, fool}
ex: nu vedz tsi cshura (glar) sh-easti?; dã-u a cshuranjlor s-u mãcã; aclo suntu doauã cshuri
divanã
divanã (di-va-nắ) sm divanadz (di-va-nádzĭ) – om lipsit di minti shi fãrã giudicatã (tu zbor i tu fapti); tsi nu para aducheashti ghini tsi-lj si dzãtsi; ahmac, anoit, cshura, ciulja, glar, hazo, hazuscu, hut, hljara, hasca, hahã, hai-hui, haihum, leangã, lefcã, lishor, tabolja, ta-o-to, ljoco, shahulcu, shapshal, shabsha, shamandur, tivichel, temblã, turlu, uzun
{ro: nărod}
{fr: sot, niais, nigaud}
{en: stupid, fool}
ex: mãri divanadz (hazadz, glari) suntu shi aeshtsã nvitsatslji, bre frate!
gãljinã
gãljinã (gã-ljí-nã) sf gãljinj (gã-ljínjĭ) – pulj di casã, criscut di oaminj trã oauãli sh-carnea tsi u da; feamina-a cucotlui;
(expr:
1: cur di gãljinã = unã lãngoari di cheali tsi s-aspuni cu scuteari di bishits cari, dupã tsi creapã, alasã peatitsi groasi shi uscati pri cheali di-l fatsi omlu sã si scarchinã multu; pitsindzinã;
2: shapti gãlinj = om lishor la minti, chirut, hazo, haha, cap di gai, tsi-lj lipseashti unã scãndurã, etc.;
3: ca gãljinã udã = tsi easti cãtã-dixit, cu nãrli aplicati, tsi easti trã plãndzeari, tsi easti-arushinos, cari s-aspari lishor, tsi-lj seaminã curlu arov;
4: ca gãljinã oarbã = tsi nu veadi ghini pri iu imnã sh-cadi tu grochi;
5: gãljinã shchetã = mãcari di gãljinã heartã, cu ndauã zãrzãvãts, tu apã;
6: gãljinã zmulsã = gãljinã tsi-lj si scoasirã peanili;
7: dzamã di gãljinã = mãcari di gãljinã adratã cu-unã dzamã di fãrinã arsã;
8: u-ari gãljina-atsea laea sãnãtoasã = u-ari punga mplinã di paradz, easti multu-avut;
9: ca gãljina la moarã = s-dzãtsi tr-atsel tsi (i) ari multã tihi, (ii) tsi alagã shi si-anvãrteashti tu idyiul loc, fãrã-astãmãtsiri sh-fãrã s-adarã tsiva;
10: nu shtii pri iu s-chishi gãljina = s-dzãtsi tr-atsel tsi nu shtii tsiva, tsi nu shtii s-facã tsiva;
11: ca gãljina, cãndu-i yini oulu la cur (ãsh caftã cuibarlu) = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu shtii sã sh-li ndreagã lucrili di cu oarã, cãndu lipseashti, ma ashteaptã pãnã tu oara dit soni (cãndu-lj yini oulu la cur!);
12: s-bagã s-doarmã cu gãljinjli = s-bagã s-doarmã seara agonja;
13: cãnta cucotlu n casã, nu gãljina = casã iu muljarea nu-ari zbor, s-fatsi mash tsi dzãtsi bãrbatlu;
14: gãljina tsi cãrcãreadzã nu oauã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi zburashti mash, sh-cãndu easti ti lucru, nu-l fatsi;
15: gãljina tsi nu oauã, tutã dzua cãrcãreadzã; gãljina tsi cãrcãreadzã di cu seara, nu oauã dimneatsa = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu va (i nu poati) s-lu facã un lucru, sh-tr-atsea zburashti mash;
16: gãljina-a vitsinlui easti cama grasã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi, shi s-nu hibã dealihea, a lui ãlj si pari cã, lucrul tsi lu-ari un altu easti ma bun (ma mushat, etc.) di lucrul tsi lu-ari el)
{ro: găină}
{fr: poule}
{en: hen}
ex: unã mulici ncãrcatã cu scãndurici (angucitoari: gãljina); gãljina-i albã sh-oauãli lãi (angucitoari: cartea); yiulu fatsi mortul sh-mortul fatsi yiulu (angucitoari: gãljina shi oulu); cum i oulu di gãljinã albã, ashi-i sh-oulu di gãljinã lai; gãljina featsi oauã; dã oulu, s-ljai gãljina mash trei gãljinj n-arma-sirã; gãljinã veaclji, dzamã bunã; gãljina sh-tu grãn s-u badz, tut va scãlseascã; gãljina, tsi-i gãljinã, bea apã sh-mutreashti la Dumnidzã; cati dzuã gãljina ua cãti un ou; gãljina cari cluceashti, vãrnãoarã nu sã ngrashi; canda lj-u deadi urbarea-a gãljinjlor
glar
glar (glárŭ) sm, sf, adg glarã (glá-rã), glari (glárĭ), glari/glare (glá-ri) – (om) lipsit di minti shi fãrã giudicatã tu zbor i fapti; (om) tsi easti zurlu di minti, tsi ari glãritã di minti, tsi lj-ari fudzitã mintea; ahmac, anoit, cshura, ciulja, dabolja, divanã, hazo, hazuscu, hut, hljara, hasca, hahã, hai-hui, haihum, ntreshcu, leangã, lefcã, lishor, shahulcu, manglar, tabolja, shapshal, shabsha, shamandur, ta-o-to, tivichel, temblã, turlu, uzun
{ro: prost; nebun}
{fr: niais, bête, sot; fou}
{en: fool; mad, insane}
ex: tsi glar (hazo) hii!; cu glarlj-atselj ashitsi lipseashti s-ti portsã; tini eshti Costi ali Cati-atsea glara; glarlu aushashti trã minduirea-a altui; un glar aruncã nã cheatrã tu-amari, sh-unã njilji di mintiosh nu pot s-u scoatã; glarlu nu poartã coarni si s-cunoascã, cuvenda-l da di padi; pãnã s-mindueascã mintioshlji, glarlji sh-u tricurã bana; ts-bãgash mintea cu glarlji, ma glar di elj va ti fats; shi glarlu scoati (paradz), ma nu shtii s-lji tsãnã; a glarlui, tini lj-aspunj calea sh-el lj-u da valea!
§ glaru-lishor (glá-ru-li-shĭórŭ) sm, sf, adg glaru-lishoarã (glá-ru-li-shĭŭá-rã), glaru-lishori (glá-ru-li-shĭórĭ), glaru-lishoari/glaru-lishoare (glá-ru-li-shĭŭá-ri) – tsi easti ca glar sh-li fatsi lucrili fãrã tra si s-mindueascã multu; glar, lishor
{ro: uşu-ratic}
{fr: frivole, niais}
{en: light-minded, frivolous, careless}
ex: muljarea-aestã eara glaru-lishoarã
§ glarecicu (gla-réci-cu) sm, sf, adg glarecicã (gla-réci-cã), glarecitsã (gla-réci-tsã), glareciti/gla-recite (gla-réci-ti) – (unã cu glar)
§ glareshcu (gla-résh-cu) sm, sf, adg glareshcã (gla-résh-cã), glareshtsã (gla-résh-tsã), glaresh-ti/glareshte (gla-résh-ti) – (unã cu glar)
§ glãrushcu (glã-rúsh-cu) sm, sf, adg glãrushcã (glã-rúsh-cã), glãrushtsã (glã-rúsh-tsã), glãrushti/glãrushte (glã-rúsh-ti) – (unã cu glar)
haihui
haihui (háĭ-húĭ) invar – un tsi alagã cãljurli, dit un loc tu altu, fãrã nitsiun scupo tu banã sh-fãrã s-aibã tu minti s-facã tsiva; un tsi nu lu-arãseashti s-lucreadzã shi nu pari s-aibã un loc iu s-bãneadzã, cu casa sh-cu lucrul; hailum, hahã, vagabondu, ciumagarã, dilbi-der, dilingiu, birdush, ciuhljan, hulandar, pezevenghiu
{ro: zăpăcit, vagabond, haimana}
{fr: étourdi, écervelé, niais, vagabond, fainéant}
{en: vagabond, tramp}
ex: sh-eara niheamã hai-hui; dzua tutã cai lu veadi, haihui (vagabondu) ncoa, nclo
§ haihum (háĭ-húmŭ) sm haihumeanj (haĭ-hú-meanjĭ) – (unã cu haihui)
ex: easti un haihum, alagã tutã dzua cu gura hãscatã
§ haihulãchi/haihulãche (haĭ-hu-lắ-chi) sf haihulãchi (haĭ-hu-lắchĭ) – bana tsi u treatsi, dzuã di dzuã un vagabondu, un haihui
{ro: vagabondaj}
{fr: vagabondage}
{en: vagabondage, vagrancy}
ex: nveatsã-l si s-ashtearnã pi zãnati, cã haihulãchea nu va-lj creascã fumealja
haileas
haileas (haĭ-leásŭ) adg haileasã (haĭ-leá-sã), haileash (haĭ-leáshĭ), haileasi/hailease (haĭ-leá-si) – tsi nu para lu-arãseashti (i lj-angreacã multu tra) s-facã un lucru; tsi lu-arãseashti s-hãlãndãreascã shi sã sh-treacã oara fãrã s-facã tsiva; hain, hãin, timbel, armãsãtor, tindu-gomar, cioari tu cinushi, haramufai, aduliftu, acãmat, blanes, cumban, edec, linãvos, linos, tãvlãmbã, haihui, hailum, hahã
{ro: trântor, leneş}
{fr: fainéant, paresseux}
{en: lazy}
§ hãin (hã-ínŭ) adg hãinã (hã-í-nã), hãinj (hã-ínjĭ), hãini/hãine (hã-í-ni) – (unã cu haileas)
ex: easti un om hãin (timbel); hãinlji nu fac njari
§ hain (ha-ínŭ) adg – (unã cu haileas)
§ haileslichi/hailesliche (haĭ-les-lí-chi) sf haileslichi (haĭ-les-líchĭ) – catastasea tu cari lu-arãseashti si s-aflã un haileas, sã-sh treacã oara hãlãndãrindalui, fãrã s-facã tsiva; atsea tsi ari un tsi lji ngreacã multu (i nu lu-arãseashti dip) s-lucreadzã; leani, hãinlãchi, timbilãchi, hãlãndãriri
{ro: lenevie, hoinăreală}
{fr: paresse, fainéantise}
{en: idleness, laziness}
ex: lucri-arali shi haileslichi
§ hãinlãchi/hãinlãche (hã-in-lã-chi) sf hãinlãchi (hã-in-lãchĭ) – (unã cu haileslichi)
hascu1
hascu1 (hás-cu) vb I hãscai (hãs-cáĭ), hãscam (hãs-cámŭ), hãscatã (hãs-cá-tã), hãscari/hãscare (hãs-cá-ri) –
1: dishcljid gura mari sh-ljau un adiljatic ahãndos tu plumunj (cãndu nj-easti somnu, escu multu avursit, etc.);
2: dishcljid gura shi stau cu ea dishcljisã ma multu chiro; cascu;
(expr:
1: hascã (gura, usha, etc.) = dishcljidi (gura, usha, etc.);
2: u hascu n gurã = lj-am multu mirachi, sivdai, vreari; u voi multu; pistipsescu tut tsi-nj dzãtsi;
3: hascu gura = (i) ascultu (mutrescu, etc.) cu gura dishcljisã, cu multã cãshtigã; (ii) mi ciudisescu di tsi avdu i ved;
4: altu hascã sh-altu s-cumãnicã; altu hascã gura sh-altu nchirdãseashti = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva sã ndreadzi, ashteaptã sã-lj si da un lucru, ma easti altu tsi va lu-aproachi)
{ro: căsca}
{fr: bayer, demeurer (être) bouche béante; bâiller}
{en: stand gaping; yawn}
ex: tuts ãlj hãsca n gurã
(expr: ãlj shidea ãn fatsã sh-lu-asculta cu gura dishcljisã di-atseali tsi-avdza); n gurã u hãsca
(expr: u vrea multu, murea sh-chirea trã nãsã); tsi hashti acshi?
(expr: tsi stai di mutreshti acshi cu ocljilj sh-cu gura dishcljisã?)
§ hãscat (hãs-cátŭ) adg hãscatã (hãs-cá-tã), hãscats (hãs-cátsĭ), hãscati/hãscate (hãs-cá-ti) – tsi sta cu gura dishcljisã n fatsa-al cuiva (tsi-lj zburashti tsiva, tsi fatsi tsiva, etc.); tsi easti mutrit cu gura hãscatã; tsi easti dishcljis; cãscat;
(expr:
1: ashteptu cu gura hãscatã = ashteptu cu multã nearãvdari, mizi pot s-ashteptu;
2: ascultu cu gura hãscatã = ascultu cu multã cãshtigã;
3: armãn (stau) cu gura hãscatã = mi ciudusescu di-atseali tsi ved)
{ro: căscat}
{fr: bayé, demeuré bouche béante; bâillé; béant, entrebâillé}
{en: who stands gaping; yawned}
ex: tuts ashtipta cu gura hãscatã
(expr: cu mari mirachi, cu nearãvdari); armãnea cu gura hãscatã
(expr: cu gura dishcljisã, s-ciudusea tsi videa); tutã hoara armasi cu gura hãscatã
(expr: s-ciudusi), cãndu u vidzu; ashtipta cu gura hãscatã tuts
(expr: cu nearãvdari, etinj s-lã s-arucã mãcarea n gurã), ca cireasha-atsea coapta
§ hãscari/hãscare (hãs-cá-ri) sf hãscãri (hãs-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva hascã; cãscari
háhali
RO:minciuni, prostii
EN:lies, untruths, fables
FR:mensonges, riens
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015