|
|
hagiba
hagiba (há-gi-ba) adv [zbor tsi nvãrtushadzã putearea-a unei ãntribari] – ageaba, nacã, naca, videm, napa, au
{ro: oare, nu cumva}
{fr: est-ce que)}
{en: really}
hagi
hagi (ha-gí) sm, sf hãgii/hãgie (hã-gí-i) shi hãgioanji/hãgioa-nje (hã-gĭŭá-nji), hageadz (ha-gĭádzĭ), hãgioanji/hãgioanje (hã-gĭŭá-nji) – crishtinlu (bãrbat i muljari) tsi ari faptã unã cali tra s-viziteadzã locurli sãmti di Ierusalim iu ari bãnatã sh-iu fu ncãrfusit Hristolu; turcul tsi ari faptã unã cali tu locurli sãmti nturtseshti di Meca; muljari di hagi
{ro: bărbat (femeie) care a făcut pelerinaj la Ierusalim}
{fr: homme (femme) qui a fait le pèlerinage à Jérusalem}
{en: man (woman) who has made the pilgrimage to Jerusalem}
ex: cara tricu di vrãstã, ãlj vinji si s-facã hagi; s-featsi hagi, cara s-dusi la ayiul munti; hagii easti sh-nãsã
§ hãgilã-chi/hãgilãche (hã-gi-lắ-chi) sf hãgilãchi (hã-gi-lắchĭ) – calea tsi easti faptã di-un crishtin (turcu) la locurli sãmti di Ierusalim (Meca); hagealãchi; (fig: hãgilãchi = ghinili tsi-l fatsi un om trã altsã; bunãteatsã, sivapi)
{ro: hagilâc}
{fr: pèlerinage}
{en: pilgrimage}
ex: vrea s-njargã n hãgilãchi; vãrã cãrvãnar nu dusi hãgilãchi, ma picurari, multsã; nchisi cu muljari-sa sh-cu hilj-su trã la hãgilãchi; adrã nã mari hãgilãchi (fig: bunãteatsã, sivapi)
§ hagealãchi/hagealãche (ha-gĭa-lắ-chi) sf hagealãchi (ha-gĭa-lắchĭ) – (unã cu hãgilãchi)
ex: an fu tu hagealãchi
hãgilãchi/hãgilãche
hãgilãchi/hãgilãche (hã-gi-lắ-chi) sf – vedz tu hagi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: hagihãgioanji/hãgioanje
hãgioanji/hãgioanje (hã-gĭŭá-nji) sf – vedz tu hagi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: hagiageaba
ageaba (á-gĭa-ba) adv [zbor tsi nvãrtushadzã putearea-a unei ãntribari] – nacã, naca, videm, napa, hagiba, au
{ro: oare, nu cumva}
{fr: est-ce que)}
{en: really}
ex: ageaba (nacã), va treacã? (va treacã tsiva…?)
ahuz
ahuz (a-húzŭ) sn pl(?) – [Tachi Papahagi nu cunoashti noima-a zborlui; pistipseashti cã ahuzlu easti sulina prit cari curã apa adunatã di streahã]
{ro: burlan?}
{fr: tuyau?}
{en: pipe?}
ex: shideam pri ahuzlu di tru streahã
au1
au1 (áŭ) adv [zbor tsi nvãrtushadzã putearea-a unei ãntribari – ageaba, nacã, naca, videm, napa, hagiba
{ro: oare, nu cumva}
{fr: est-ce que)}
{en: really}
ex: dado, au (nacã) nj-alãsã tsiva tatã-nju?
balici
balici (ba-lícĭŭ ?) sm pl(?) – ma multi turlii di arburits tsi yin dit locurli di cãtã China shi Geaponia, cu frãndzã lutsitoari tsi nu cad earna shi lilici mushati, mãri, albi i aroshi, tsi anjurzescu mushat; lilicea faptã di aestu arburic; bolici
{ro: camelie}
{fr: camélie}
{en: camellia}
§ bolici2 (bo-lícĭŭ?) sm pl(?) [Papahagi dzãtsi tu padzina 254 cã actsentul cadi pri silaba “lici”, ma tu padzina 281, iu s-da noima-a zborlui, el dzãtsi cã actsentul cadi pri silaba “bo”; Mihãileanu da zborlu tu padzina 73, fãrã s-aspunã actsentul] – (unã cu balici)
bezbile
bezbile (béz-bi-lé) adv [bãgats oarã cã zborlu easti dat tu dictsiunarlu-al Papahagi cu dauã actsenti] – fãrã di-altã; easti lucru sigur; nu s-poati s-hibã altã soi; bezbele
{ro: negreşit}
{fr: assurément, certainement}
{en: certainly}
ex: cara nu-l vrei, bezbile (easti lucru sigur, fãr di-altã) cã nu va s-ti va; shi bezbile (shi easti lucru sigur) cã tr-atsea cã s-featsi di atsea soi shi Hristolu
§ bezbele (béz-be-lé) adv – (unã cu bezbile)
ex: bezbele (fãr di altã) cã hoara s-ari alumtatã
cãravi/cãrave
cãravi/cãrave (cã-rá-vi) sf cãrãyi (cã-rãyĭ) – vas mari (ghimii) tsi s-minã pi-amari cu pãndzili acãtsati di catardzi sh-pimti di vimtu; cãradi, catrig, catreg, catric, ghemii, ghimii, nai;
(expr: canda-lj si nicarã cãrãyili = aspuni multu nvirinat, canda pãtsã carishti tsi znjii mari; canda chiru tutiputa-a tatã-sui)
{ro: corabie}
{fr: bâtiment, navire, galère}
{en: ship, vessel, galley}
ex: metsi cã suflit nu ari, poartã sufliti pi-amari (angucitoari: cãravea); s-tritseari tsiva oaminj cu vãrã cãravi; di cãravi-cãravi, agiumsi dupã noauã mesh la hãgilãchi; cãpitanlu di cãravi strigã s-easã tuts oaminjlji nafoarã
§ cãradi/cãrade (cã-ra-dhi) sf cãrãdz(?) (cã-rắdzĭ) – (unã cu cãravi)
§ cãrãvyear (cã-rãv-yĭárŭ) sm cãrãvyeari (cã-rãv-yĭárĭ) – omlu tsi lucreadzã pri cãravi sh-u fatsi s-minã pri amari; naftu, cãrãvyiot, cãrãvuchil
{ro: corăbier}
{fr: matelot}
{en: sailor}
§ cãrãvyiot (cã-rãv-yĭótŭ) sm cãrãvyiots (cã-rãv-yĭótsĭ) – (unã cu cãrãvyear) – cãrãvuchil (cã-rã-vú-chilŭ) sm cãrãvuchilj (cã-rã-vú-chiljĭ) – (unã cu cãrãvyear)
cãrvani/cãrvane
cãrvani/cãrvane (cãr-vá-ni) sf cãrvãnj (cãr-vắnjĭ) – ceatã di oaminj tsi fac unã cali deadun, di-aradã, cu prãvdzã (calj sh-muli) ncãrcati cu pãrmãtii tsi li duc dit un loc tu un altu tra s-li vindã
{ro: caravană}
{fr: caravane}
{en: caravan}
ex: Marcu Hagi-Buea di Muscopuli avea shapti cãrvãnj cari dutsea shi adutsea pãrmãtii di Beshli; ncarcã cãsli pri cãrvani; nu-au mardzini cãrvãnjli tsi-arada shi nchisirã; s-toarnã cu cãrvãnj tsi trag furtii sh-disãdz greali di flurii; s-nu chearã di cãrvani; am cãrvani di muli; treatsi nã cãrvani cu bacrã; cãrvanea-a noastrã easti mari, cu ma nsus di-unã sutã di oaminj
§ cãrãvani/cãrãvane (cã-rã-vá-ni) sf cãrãvãnj (cã-rã-vắnjĭ) – (unã cu cãrvani)
§ cãrvãnar1 (cãr-vã-nárŭ) sm cãrvãnari (cãr-vã-nárĭ) – omlu tsi tsãni (ari) unã cãrvani; omlu tsi easti caplu di cãrvani; chiragi tsi lucreadzã tu-unã cãrvani; chiragi, cãrvuchir
{ro: cărăvănar; proprietar, conducător sau lucrător la o caravană}
{fr: propriétaire ou conducteur de cara-vane; muletier}
{en: owner or leader of a caravan; muleteer}
ex: treilji frats eara cãrvãnari (chirageadz); cãrvãnarlji gresc deadoara; Gajul al Keac, cãrvãnar di nai avdzãtslji, avea vãrã yinghits calj sh-alti ahãti mulãri, cu cloputi di gushi, ca cãmbãnj; cãrvãnarlj-atselj cu-anami, cari agiundzea cu cãrvãnjli-a lor pãnã tu Nimtsii; tadi easti cãrvãnar
§ cãrvuchir (cãr-vu-chírŭ) sm cãrvuchiri (cãr-vu-chírĭ) – (unã cu cãrvãnar1)
ex: deadirã cap cãrvuchiri
§ cãr-vanliu (cãr-van-líŭ) adg cãrvanlii (cãr-van-lí-i), cãrvanlii (cãr-van-líĭ), cãrvanlii (cãr-van-líĭ) – tsi tsãni di-unã cãrvani; di cãrvani
{ro: de caravană}
{fr: de caravane}
{en: of caravan}
§ ncãrvani (ncãr-vá-ni) adv – chirolu cãndu cariva easti dus (lucreadzã, s-aflã) cãrvani; cu cãrvanea
{ro: cu caravana; pe timpul cănd cineva lucreadză cu caravana}
{fr: pendant qu’un travaille avec la cara-vane}
catsitã
catsitã (cá-tsi-tã) sf catsiti/catsite (cá-tsi-ti) – numã tsi s-da la ma multi turlii di lilici njicã (agru-lilici sh-lilici criscutã di om), tsi sh-u-aduc unã cu-alantã, tsi bãneadzã multsã anj cã au tu loc unã soi di tseapã tu loc, dit cari creashti truplu, cati primãvearã agonja, nituchitã neaua ninga, cu ndauã frãndzã strimti, dit cari easi di-aradã unã singurã lilici (i) njirlã, galbinã, vinitã (manushachi, munahi) icã (ii) albã, ca un cloput aspindzurat, etc.; [tu dictsiunarili-a lor, (i) Papahagi nu-l cunoashti zborlu shi nã da trei noimi di cari nu easti sigur; (ii) Dalametra dzãtsi cã easti unã cu lilicea cunuscutã ca, “ghiocel” pri rumãneashti shi “perce-neige” pri frãntseashti; shi (iii) Mihãileanu dzãtsi cã catsita easti di dauã turlii, cunuscutã ca “yioarã, manushachi” icã “lalei” pri armãneashti, “viorea, toporaş” icã “lalea” pri rumãneashti, shi “scille, violette” icã “tulipe” pri frãntseashti]
{ro: ghiocel; viorea; lalea(?)}
{fr: perce-neige; violette; tulipe(?)}
{en: snow drop; violet; tulip(?)}
ex: catsitili (yiorli) tu Martsu es; fure-sh cã ti fats, Dumnicã catsitã (yioarã, musahi) di primvearã
§ catsidã (cá-tsi-dhã) sf catsidi/catside (cá-tsi-dhi) – (unã cu catsitã)
§ cãtsidã (cã-tsí-dhã) sf cãtsidi/cãtside (cã-tsí-dhi) – (unã cu catsitã)
cãvghãgi
cãvghãgi (cãv-ghã-gí) sm cãvghãgeadz (cãv-ghã-gĭádzĭ) – unã cu cãvgãgi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cãvgãgicealghagi
cealghagi (cĭal-gha-gí) sm cealghageadz (cĭal-gha-gĭádzĭ) – unã cu cealgagi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cealgagi