DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

hachi/hache

hachi/hache (há-chi) sf hãchi (hắchĭ) – atsea (ndriptatea) tsi fatsi omlu cari pricunoashti ndrepturli a unui; atsea tsi-aducheashti omlu cã fatsi cãndu-lj da a unui tsi-lj si cadi; atsea tsi fatsi cariva cãndu nu fatsi unã strãmbãtati; driptati, ndriptati, dichi;
(expr:
1: lu-aduc (lj-yin) di hachi = lj-yin di indihachi (ãnduhachi); aflai murafetea cu cari s-lj-u pot a omlui cari mi cãrteashti (cari-nj fatsi-arãu, etc.), s-lu-azvingu, s-lu fac s-tacã, s-lu fac s-mi-alasã isih;
2: nu-nj si mãcã hachea = escu ascultat)
{ro: dreptate, justiţie}
{fr: raison, justice}
{en: right, justice}
ex: ari hachi (ndriptati); s-u lja cu gura hachea (dichea, ndriptatea); unã mirachi mi-adutsi di hachi
(expr: nj-u poati, mi nvirineadzã); muljarea sh-a draclui ãlj yini di hachi
(expr: lj-u poati sh-a draclui); putsãn cãti putsãn ãlj vinji di hachi; mi munduii multu ma-lj vinj di hachi; tini va lã yinj di hachi a Cap-di-Cãnjlor

§ indihachi/indihache (in-di-háchi) adv – di hachi; ãnduhachi
{ro: de hac}
{fr: (venir) à bout de quelqu’un}
{en: (get) the better of someone}
ex: lj-vinji di indihachi (lj-vinji di hachi, lj-u putu, lu-azvimsi)

§ ãnduhachi/ãnduhache (ãn-du-há-chi) adv – (unã cu indihachi)
ex: pi aljurea lã yin ãnduhachi (lã yin di hachi, lã u pot) a atsilor tsi cãtigursescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bashac

bashac (ba-shĭácŭ) sm, sf bashachinã (ba-shĭa-chí-nã), bashats (ba-shĭátsĭ), bashachini/bashachine (ba-shĭa-chí-ni) – un tsi alagã di casã-casã tra s-vindã lucri (ma multu, zãrzãvãts shi yimishi, shi, tu chirolu veclju, di-aradã pri lãnã, tu loc di paradz); manafi, culcusuri
{ro: vânzător ambulant}
{fr: vendeur ambulant (qui vend surtout des fruits)}
{en: peddler (mostly of fruits and vegetables)}
ex: na! iu yini un bashac cu mula ncãrcatã cu prash; Bebi s-adrã bashac; di la bashats acumpãri cu ciumi di lãnã; bashachina (muljarea-a bashaclui) lu-agiuta bashaclu cu yixirea-a poamilor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

catsitã

catsitã (cá-tsi-tã) sf catsiti/catsite (cá-tsi-ti) – numã tsi s-da la ma multi turlii di lilici njicã (agru-lilici sh-lilici criscutã di om), tsi sh-u-aduc unã cu-alantã, tsi bãneadzã multsã anj cã au tu loc unã soi di tseapã tu loc, dit cari creashti truplu, cati primãvearã agonja, nituchitã neaua ninga, cu ndauã frãndzã strimti, dit cari easi di-aradã unã singurã lilici (i) njirlã, galbinã, vinitã (manushachi, munahi) icã (ii) albã, ca un cloput aspindzurat, etc.; [tu dictsiunarili-a lor, (i) Papahagi nu-l cunoashti zborlu shi nã da trei noimi di cari nu easti sigur; (ii) Dalametra dzãtsi cã easti unã cu lilicea cunuscutã ca, “ghiocel” pri rumãneashti shi “perce-neige” pri frãntseashti; shi (iii) Mihãileanu dzãtsi cã catsita easti di dauã turlii, cunuscutã ca “yioarã, manushachi” icã “lalei” pri armãneashti, “viorea, toporaş” icã “lalea” pri rumãneashti, shi “scille, violette” icã “tulipe” pri frãntseashti]
{ro: ghiocel; viorea; lalea(?)}
{fr: perce-neige; violette; tulipe(?)}
{en: snow drop; violet; tulip(?)}
ex: catsitili (yiorli) tu Martsu es; fure-sh cã ti fats, Dumnicã catsitã (yioarã, musahi) di primvearã

§ catsidã (cá-tsi-dhã) sf catsidi/catside (cá-tsi-dhi) – (unã cu catsitã)

§ cãtsidã (cã-tsí-dhã) sf cãtsidi/cãtside (cã-tsí-dhi) – (unã cu catsitã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cumashi/cumashe

cumashi/cumashe (cu-má-shi) sf cumãsh (cu-mắshĭ) – stofã (di mitasi) sh-lucrul tsi s-fatsi cu ea (ca, bunãoarã, distimeli, cãmea-shi, fustani, etc.); soi di hachir, di zofi; (fig: cumashi = soi di om)
{ro: stofă (de mătase)}
{fr: étoffe (de soie)}
{en: (silk) material}
ex: nj-adusi patru cumãsh tra s-nj-aleg; nu ti shtiam ahtari cumashi (fig: soi di om); ahtari cumashi (fig: soi) fu

§ cumash1 (cu-máshĭŭ) sn cumashuri (cu-má-shĭurĭ) – (unã cu cumashi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dichi/diche

dichi/diche (dhí-chi) sf dichi (dhíchĭ) – atsea tsi fatsi omlu cari pricunoashti ndrepturli a unui; atsea tsi-aducheashti omlu cã fatsi cãndu-lj da a unui tsi-lj si cadi; atsea tsi fatsi cariva cãndu nu fatsi unã strãmbãtati; driptati, ndriptati, hachi; (fig: dichi = atsea (paradzlji) tsi-lj si da a omlui cati stãmãnã (mes) trã lucrul tsi-lj lu fatsi; lufe, arugã, rugã, misto, pagã, platã; expr:
2: lj-dau dichi a unui = dzãc cã-atseali tsi fatsi i dzãtsi suntu buni, dealihea;
3: am dichi = am ndriptati; atseali tsi dzãc i tsi fac suntu dealihea, ndreapti, nu suntu strãmbi;
4: lj-fac dichi a unui = lj-pricunoscu ndrepturli tsi li ari; lj-mirimitisescu nindriptatea tsi lj-u-am faptã altãoarã; lj-fac driptati;
5: lj-vinji di dichi = lj-u poati, shtii cum s-lu-azvingã, etc.
6: lj-vinji tu dichi = lji si ndreadzi huzmetea)
{ro: dreptate, justiţie}
{fr: raison, justice}
{en: right, justice}
ex: amintã la giudicatã cã el avea dichea; adzã sh-lo dichea (fig: aruga, mistolu) ma nu-sh pãlti borgea

§ dichigor (dhi-chi-ghórŭ) sm dichigori (dhi-chi-ghórĭ) – omlu nvitsat (cu sculii faptã maxus tr-aestu lucru) tsi easti arugat tra s-lja apãrarea-a omlui tsi easti adus la giudicatã cã ari faptã un stepsu, cã ari cãlcatã leadzea; avucat
{ro: avocat}
{fr: avocat}
{en: lawyer}

§ adichii/adichie (a-dhi-chí-i) sf adichii (a-dhi-chíĭ) – nidriptati, nindriptati, apadichii, hilieti, strãmbãtati
{ro: nedreptate}
{fr: injustice}
{en: injustice}

§ apadichii/apadichie (a-pa-dhi-chí-i) sf apadichii (a-pa-dhi-chíĭ) – (unã cu adichii)
ex: apadichia (nidriptatea) s-chearã

§ adic (á-dhicŭ) adg adicã (á-dhi-cã), adits (á-dhitsĭ), aditsi/aditse (á-dhi-tsi) – nidreptu, nindreptu, strãmbu
{ro: nedrept}
{fr: injuste}
{en: injust}

§ adica (á-dhi-ca) adv – nidreptu, nindreptu, strãmbu
{ro: pe nedrept}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn