DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

baltã

baltã (bál-tã) sf bãltsã (bắl-tsã) – loc njic acupirit cu apã; unã soi di lac njic cu apã stãtutã; blatã, bãeasã, bãltoacã, bãltac, bãltoc, barã, habinã, lac;
(expr: cãdzu tu baltã = chiru)
{ro: baltă}
{fr: eau stagnante, mare, marais}
{en: pond, small lake}
ex: s-dusirã oili pãnã tu baltã; balta di Ohrida ari peshti cu namã; arucã apã multã tu streahã shi featsi baltã; deadi multã ploai shi featsi baltã; mi dush la balta cu peshti

§ blatã (blá-tã) sf pl(?) – (unã cu baltã)
ex: loai calea prit blatã

§ bãeasã (bã-ĭá-sã) sf pl(?) – (unã cu baltã)
ex: o moi Tasã, moi apreasã, nicash Tancul tu bãeasã (baltã)

§ bãltoacã (bãl-tŭá-cã) sf bãltoatsi/bãltoatse (bãl-tŭá-tsi) shi bãltots (bãl-tótsĭ) – baltã njicã (di-aradã murdarã sh-cu muz-gã); bãltac, bãltoc;
(expr: fudz di ploai, shi dai tu bãltots = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi fudzi (va s-fugã) di-unã lãeatsã sh-da di-unã lãeatsã ma mari)
{ro: baltă mică}
{fr: bourbier, marais, flaque d’eau, patrouillis}
{en: puddle, pond}
ex: cãljuri cu bãltoatsi di apã; bãltoacã di sãndzi

§ bãltac (bãl-tácŭ) sn bãltatsi/bãltatse (bãl-tá-tsi) (unã cu bãltoacã)
ex: cãdzui tu bãltac

§ bãltoc (bãl-tócŭ) sn bãltoatsi/bãltoatse (bãl-tŭá-tsi) shi bãltots (bãl-tótsĭ) – (unã cu bãltoacã)
ex: s-nu shedz ningã bãltoc cã ti-acatsã heavra

§ bãltos (bãl-tósŭ) adg bãltoasã (bãl-tŭá-sã), bãltosh (bãl-tóshĭ), bãltoasi/bãltoase (bãl-tŭá-si) – loc mplin di apã stãtutã, cu bãltsã, bãltoatsi, glãburi shi lãschi; mãzgos, glãburos, vãltos
{ro: băltos}
{fr: marécageux}
{en: swampy}
ex: locurli a noastri nu-s buni trã casã cã-s bãltoasi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

habin1

habin1 (há-binŭ) adg habinã (há-bi-nã), habinj (há-binjĭ), habini/habine (há-bi-ni) – tsi easti putsãn (nu para easti) caldu; tsi scadi shi s-fatsi ma peagalea, ma peanarga; cãldishor, hamin, dihamin, dihanj, hljo, hljushcu
{ro: călduţ, temperat}
{fr: tiède, tempéré}
{en: lukewarm, tepid, tempered}
ex: apa easti habinã (nu para caldã); un hir di apã habinã (cãldishoarã); l-primnam habin (ma peagalea)

§ hamin (há-minŭ) adg (há-mi-nã), haminj (há-minjĭ), hamini/hamine (há-mi-ni) – (unã cu habin1)
ex: apa easti haminã (nu easti multu caldã), pots s-tsãnj cicioarili

§ dihamin (di-há-minŭ) adg (di-há-mi-nã), dihaminj (di-há-minjĭ), dihami-ni/dihamine (di-há-mi-ni) – (unã cu habin1)

§ dihanj (di-hánjĭŭ) adg dihanji/dihanje (di-há-nji), dihanj(?) (di-hánjĭ), dihanji/di-hanje(?) (di-há-nji) – (unã cu habin1)

§ habinedz (ha-bi-nédzŭ) vb I habinai (ha-bi-náĭ), habinam (ha-bi-námŭ), habinatã (ha-bi-ná-tã), habinari/habinare (ha-bi-ná-ri) – lu ngãldzãscu putsãn, ahãt cãt s-hibã habin; ãl fac s-hibã ma putsãn caldu (habin); lu-adar si scadã, s-agãleascã, si s-facã (si s-minã) ma peagalea; hãminedz, habinescu, hãminescu, agãlescu
{ro: tempera, încălzi puţin}
{fr: tempérer}
{en: warm a little, temper}
ex: nu pots s-lu habinedz

§ habinat (ha-bi-nátŭ) adg habinatã (ha-bi-ná-tã), habinats (ha-bi-nátsĭ), habinati/habinati (ha-bi-ná-ti) – tsi s-featsi s-hibã hamin (niheamã caldu); tsi ari scãdzutã, agãlitã; hãminat, habinit, hãminit, agãlit
{ro: temperat, încălzit puţin}
{fr: tempéré}
{en: warmed a little, tempered}

§ habinari (ha-bi-ná-ri) sf habinãri (ha-bi-nắrĭ) – atsea tsi fatsi un tsi ncãldzashti i agãleashti niheamã un lucru; hãminari, habiniri, hãminiri, agãliri
{ro: acţiunea de încălzi puţin, de a tempera; temperare}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

habin2

habin2 (há-binŭ) adg habinã (há-bi-nã), habinj (há-binjĭ), habini/habine (há-bi-ni) – tsi nu easti ghini stres (la ghinglã)
{ro: nu prea strâns}
{fr: qui n’est pas bien serré}
{en: not well tight }
ex: easti habin (nu para stres la ghinglã); habin tu lucru s-hii (s-nu para hii multu stres tu lucru)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã