DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

frãngu1

frãngu1 (frắn-gu) (mi) vb III shi II fregi (frégĭŭ) shi frãmshu (frắm-shĭu), frãndzeam (frắn-dzeámŭ), frãmtã (frắm-tã), frãndzi-ri/frãndzire (frắn-dzi-ri) shi frãndzeari/frãndzeare (frãn-dzeá-ri) – fac dauã (i ma multi) cumãts dit un lucru (cu arupearea, agudirea, nduplicarea, arcarea, plãscãnirea, apitrusirea, etc. a lucrului); arup, aspargu, disic, etc.;
(expr:
1: mi frãngu = hiu ahãntu ncãrcat di nj-easti fricã cã dealihea va mi frãngu;
2: u frãngu = fug ampaturlea, mi duc, u cãlescu, u cãrtsãnescu, etc.;
3: nj-frãngu caplu = mi-agu-descu multu greu la cap;
3: nj-frãngu dintsãlj = lj-fac dintsãlj s-creapã icã-lj fac sã-nj cadã cumãts dit elj;
4: l-frãngu di shcop (chiutecã); lj-frãngu oasili = l-bat multu, lu-astingu di bãteari, lj-dau unã bãteari bunã, etc.;
5: nj-si frãndzi mintea = nj-alãxescu mintea, pãrearea;
6: frãngu calea = alãxescu, strãmbu, tornu calea;
7: frãndzi cãroarea (dzua, noaptea, omlu) = scadi, njicshureadzã cãroarea (dzua, noaptea);
8: omlu frãndzi (la fatsã, la trup) = omlu s-tradzi la fatsã, scadi, slãgheashti icã alãxeashti multu, di-aushatic, di lãngoari, etc.;
9: frãngu nãpoi = dau, mi duc, imnu nãpoi;
10: nj-frãngu inima (mãnjli) = mi nvirinedz, mi sãcãldisescu, mãrãnedz; mi zbat di dureari;
11: nj-frãngu foamea (seatea) = nj-u curmu, nj-u-astãmãtsescu, fac sã-nj scadã foamea (seatea);
12: nj-frãngu mesea = mi leagãn lishor sh-dultsi cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã, (tu imnari, giucari, cãntari) cãmãrusinda-mi; nj-fac cãtsãmãchi;
13: nu nj-u frãngu mesea = (i) hiu ahãntu linãvos cã nu voi necã s-mi-aplec; (ii) nu mi leagãn lishor sh-dultsi, cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã;
14: mi frãndzi somnul = mi curmã, mi-aplucuseashti somnul;
15: l-frãngu; lj-frãngu putearea = lu-azvingu; lj-azvingu;
16: mi frãngu di cãntari (bãteari, asunari, giucari, etc.) = nu-astãmãtsescu di multã cãntari (bãteari, asunari, etc.) tsi fac;
17: nj-freadzi chefea (orixea) = nj-asparsi chefea (orixea), mi-alasã fãrã chefi (orixea), nj-lo orixea, etc.;
18: frãngu laptili = lu-ameastic laptili;
19: frãngu lãna = trag lãna;
20: (ascherea) s-freadzi = (ascherea) s-trapsi nãpoi;
21: frãngu coasti = stau shi nu para shtiu tsi easti ghini s-fac; stau pi dauã; strãmbu narea cã nu mi-ariseashti tsi prindi s-fac; shuvãescu;
22: nj-frãngu zverca = fug agonja, ampatrulea, u cãlescu, u cãrtsãnescu;
23: frãndzi-ti di-aoa!; frãndzi-ts gusha = fudz, cã nu voi s-ti ved ãn fatsã; cumãtisea-ti!; arupi-ts gusha!; surpã-ti di-atsia;
24: lj-frãngu nãrli = l-cãtãdixescu, l-tãpinusescu, lu-arushinedz, lj-dipun urecljili, lj-aplec nãrli, l-fac s-lji scadã tinjia; etc. etc.)
{ro: frânge, înfrânge; supraîncărca; ezita, (se) codi; pleca, (o) întinde; (se) duce la naiba; mlădia (mersul); coti (drumul); scădea, diminua; da înapoi; întrista; umili; astâmpăra (foamea); copleşi; învinge; nimici; dărăci (lâna); cobi; etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ha!

ha! (há) – zbor tsi va s-aspunã multi turlii di sãmtsãminti
{ro: interjecţie care exprimă diferite sentimente}
{fr: interjection qui exprime différents sentiments}
{en: interjection showing various sentiments}
ex: ha! ti aflai; ha! lu anchilii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hãm!

hãm! (hắmŭ) inter – zbor tsi-aspuni cum s-ciudiseashti cariva di-atseali tsi avdi i veadi; hm!
{ro: interjecţie care exprimă mirare}
{fr: ha!; interjection qui exprime étonnement}
{en: interjection showing astonishment, amazement}

§ hm! (hắmŭ) inter – (unã cu hãm!)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

iuha!

iuha! (ĭú-ha) inter – zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva fatsi iurushi pri tsiva
{ro: hu!}
{fr: à bas!, haro!}
{en: interjection uttered when jumping over somebody}
ex: shi, iuha!, s-aurnjirã pri nãs

§ yiuha! (yĭú-ha) inter – (unã cu iuha!)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mashi/mashe

mashi/mashe (má-shi) sf mashi/mashe (má-shi) – unã soi di cleashti cu cari s-acatsã jarlu i s-minteashti foclu; unã soi di cãrlig (di metal i lemnu) cu cari s-minteashti foclu shi s-tradzi jarlu di-unã parti; cleashti di foc; mãshe; dãnali, dãnalji, tãnali, tãnalji, jaglu, giugar;
(expr: gioacã masha = lj-u fricã, cã poati s-lji da cariva un shcop cu masha)
{ro: cleşte de foc, vătrai}
{fr: tenailles, tisonnier}
{en: fire tongs, poker}
ex: ca masha tra s-acatsã foclu; lj-da tru mãnã masha; lom cari masha, cari cãtsia; nj-adusi cu masha un tãciuni; aravdã, cã gioacã masha
(expr: pots s-ljai un shcop cu masha!)

§ mãshe (mã-shĭé) sm mãshadz (mã-shĭádzĭ) – (unã cu mashi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

oshã

oshã (ó-shã) sf oshi/oshe (ó-shi) – cãni di-avinãtoari, cu truplu analtu, suptsãri shi zveltu sh-cu cicioarili lundzi cari alagã multu agonja; hãrtu, ligon
{ro: ogar}
{fr: lévrier, chien d’arrêt}
{en: greyhound}
ex: cu osha avinã ljepuri; easti ca osha!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã