|
|
hâvani
RO:piuă din bronz … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:36112>2014-05-14 22:31:06.066731 »
hãvani/hãvane
hãvani/hãvane (hã-vá-ni) sf hãvãnj (hã-vắnjĭ) –
1: hãlati di tungi ca unã cupã tu cari s-bagã lucri (nuts, cafe, alj, etc.) trã chisari i zmuticari;
2: machinã trã tãljari tutumea; avani, ghiubec, dubec, dubechi, ghudii
{ro: havan, piuliţă}
{fr: mortier en bronze pour piler}
{en: bronze mortar for grinding or crushing}
ex: mama sta shi tata-lj da (angucitoari: hãvanea shi stumbul); chisã nutsli tu hãvani; hãvanea easti di tungi, dubechea easti di cheatrã i di lemnu di cucosh; bati vimtul tu hãvani; talji tutumi tu hãvani; lu-acatsã shi dã-lj, dã-lj, cã dzãtseai cã chiseadzã alj tu hãvani sh-altã nu
§ avani/avane (a-vá-ni) sf avãnj (a-vắnjĭ) – (unã cu hãvani)
§ hãvãngi (hã-vãn-gí) sm hãvãngeadz (hã-vãn-gĭádzĭ) – mastur tu tãljarea-a tutumiljei cu hãvanea
{ro: lucrător cu “havan”-ul}
{fr: travailleur au “havan”}
{en: “havan” operator}
ex: un hãvãngi amintã bunj pãradz
alj
alj (áljĭŭ) sn alji/alje (á-lji) – plantã irboasã cu frãndzãli lundzi sh-suptsãri (ca apali), cu-unã anjurizmã ahoryea tsi, cãndu easti tinirã, sh-u-adutsi multu cu tseapa veardi shi, multi ori, s-mãcã ashi cum easti veardi cu tuti frãndzã; partea dit aestã plantã, ca unã tseapã, tsi s-aflã tu loc, cari s-usucã sh-dãnãseashti tut anlu (adrat di ma multi pãrtsã, cãtsãlj, cari s-curã di peaji shi s-bagã tu mãcãruri tra s-lã da unã anjurizmã shi nustimadã ahoryea); (fig:
1: alj = om arãu; expr:
2: cãtsãl di alj = unã parti dit un alj ntreg, tsi s-aleadzi ahoryea sh-easti acupiritã cu-unã cheali, tsi s-curã, ninti ca si s-bagã tu mãcari;
3: alj chisat = alj chisat tu hãvani amisticat cu puscã shi sari tsi s-adavgã la ndauã gheli, mãcãruri;
4: ne alj mãcã, ne gura lj-amputi = tsi dzãtsi cã nu-ari nitsiun stepsu (cu tuti cã el stipseashti);
5: ca pusca cu aljlu = sã ncaci multu, ca cãnili cu cãtusha)
{ro: usturoi}
{fr: ail}
{en: garlic}
ex: dzatsi frats ndzãminats, sh-tr-unã groapã ngrupats (angucitoari: aljlu); chiseadzã alj tu hãvani; alj mãts, gura va ts-amputã; greclu, sh-arhundu s-hibã, alj va mputã; dã-nj dauã hiri di alj; aljili criscurã tora; l-vidzush aljlu-aestu? (fig: aestu om arãu, aestu turcu?); nu pot s-lji ved aljlji (fig: oaminjlj-arãi, turtsãlj, uvreilji, etc.)
chisedz
chisedz (chi-sédzŭ) vb I chisai (chi-sáĭ), chisam (chi-sámŭ), chisatã (chi-sá-tã), chisari/chisare (chi-sá-ri) – lu-agudescu un lucru (lj-dau cu cioclu, lu stumbusescu, l-matsin, l-stulcin, etc.) pãnã-l fac pulbiri, icã cumãts multu njits; matsin, stulcin, etc.;
(expr:
1: lj-chisedz oasili (di bãteari, etc.); lj-adar oasili ca urdzãts chisati = lj-dau un shcop sãnãtos;
2: nj-chiseadzã caplu; nj-chiseadzã piper n cap = (i) nji sã ngreacã multu s-lji fac tsiva, nj-dzãtsi multi sh-nu mi-alasã isih, etc.; (ii) mi pidipseashti multu)
{ro: pisa}
{fr: piler, hacher}
{en: grind, pound, pulverize, hash, mince}
ex: chisats zahãrea; chiseadzã chiperlu trã tsinã; dzãtseai cã chiseadzã alj tu hãvani sh-altã nu; chisedz (matsin) carnea tra s-fac chiftedz astarã; chiseadzã (matsinã) tu dubec cafeea; astalj sharpi, chiseadzã-lj caplu; lji li chisã oasili
(expr: lj-deadi un shcop sãnãtos); l-chisai di bãteari
(expr: lj-ded un shcop bun); aeri u chisã
(expr: u bãtu) ghini; dusi s-lji chiseadzã piper ãn cap
(expr: s-lu pidipseascã multu), ta s-lji yinã mintea
§ chisat (chi-sátŭ) adg chisatã (chi-sá-tã), chisats (chi-sátsĭ), chisati/chisate (chi-sá-ti) – tsi easti faptu cumãts njits i pulbiri; mãtsinat, stulcinat, stumbusit, etc.
{ro: pisat}
{fr: pilé, haché}
{en: ground, pulverized, hashed, minced}
§ chisari/chisare (chi-sá-ri) sf chisãri (chi-sắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-chiseadzã tsiva; mãtsinari, stulcinari, stumbusiri, etc.
{ro: acţiunea de a pisa}
{fr: action de piler, de hacher}
{en: action of grinding, of pounding, of pulverizing of mincing}
§ chisãturã (chi-sã-tú-rã) sf chisãturi (chi-sã-túrĭ) – ashi cum s-fatsi lucrul (cumãts njits, pulbiri, etc.) dupã tsi easti chisat; atsea tsi s-fatsi cãndu s-chiseadzã un lucru; chisari
{ro: pisătură}
{fr: broyage; toute substance pilée}
{en: grinding, pounding, pulverising}
chiuschii/chiuschie
chiuschii/chiuschie (chĭus-chí-i) sf chiuschii (chĭus-chíĭ) – stumbu di her cu cari s-chiseadzã lucrili dit hãvani; stumbu, ciumarac
{ro: pilug (de fier)}
{fr: pilon (de fer)}
{en: iron pestle}
ex: nu-ari chiuschii (stumbu) metsi cã ari dubec
ciumarac
ciumarac (cĭu-ma-rácŭ) sn ciumaratsi/ciumaratse (cĭu-ma-rá-tsi) – hãlatea di mital cu cari s-agudeashti shi s-chiseadzã lucri cu mãna (tu hãvani, dubechi, etc.); stumbu, mutcã, chiuschii
{ro: pilug}
{fr: pilon}
{en: pestle}
dubechi/dubeche
dubechi/dubeche (du-bé-chi) sf dubechi (du-béchĭ) – hãlati ca unã cupã di cheatrã (lemnu), tu cari s-bagã lucri (nuts, cafe, alj, etc.) trã chisari i zmuticari; dubec, ghiubec, hãvani, avani, ghudii
{ro: piuă}
{fr: mortier en pierre ou en bois}
{en: wood or stone mortar for grinding or crushing}
ex: hãvanea easti di tungi, dubechea easti di cheatrã i di lemnu di cucosh; cafelu-l chisãm tu dubechi
§ dubec (du-bécŭ) sn dubetsi (du-bé-tsi) – (unã cu dubechi)
ex: altã lizeti ari cafeea chisatã tu dubec
§ ghiubec1 (ghĭu-bécŭ) sn ghiubetsi (ghĭu-bé-tsi) shi ghiubecuri (ghĭu-bé-curĭ) – (unã cu dubechi)
ex: cafei chisatã tu ghiubec (hãvani di cheatrã)
§ gudii/gudie (ghu-dhí-i) sf gudii (ghu-dhíĭ) – (unã cu dubechi)
hãvãngi
hãvãngi (hã-vãn-gí) sm – vedz tu hãvani
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: hãvanistumbu1
stumbu1 (stúm-bu) sn stumburi (stúm-burĭ) – hãlatea di mital cu cari s-agudeashti shi s-chiseadzã lucri cu mãna (tu hãvani, dube-chi, etc.); ciumarac, mutcã, chiuschii;
(expr: easti ca stumbu = easti shcurtu shi gros, ca un stumbu)
{ro: pilug}
{fr: pilon}
{en: pestle}
ex: mama sta shi tata-lj da (angucitoari: hãvanea shi stumbul); tu dubechi chisãm cafelu cu stumbul; stumbul tsi-aveam eara di lemnu; nu shtiu tsi s-featsi stumbul di la hãvani
§ stumbusescu (stum-bu-sés-cu) vb IV stumbusii (stum-bu-síĭ), stumbuseam (stum-bu-seámŭ), stumbusitã (stum-bu-sí-tã), stum-busiri/stumbusire (stum-bu-sí-ri) – chisedz cu stumbul
{ro: pisa}
{fr: broyer, piler}
{en: grind, crush}
ex: stumbusea (chiseadzã) zahãrea
§ stumbusit (stum-bu-sítŭ) adg stumbusitã (stum-bu-sí-tã), stumbusits (stum-bu-sítsĭ), stumbusiti/stumbusite (stum-bu-sí-ti) – chisat cu stumbul
{ro: pisat}
{fr: broyé, pilé}
{en: ground, crushed}
§ stumbusiri/stumbusire (stum-bu-sí-ri) sf stumbusi-ri (stum-bu-sírĭ)
{ro: acţiunea de a pisa; pisare}
{fr: action de broyer (piler), broiement, pilage}
{en: action of grinding, crushing}
vimtu
vimtu (vím-tu) sn vimturi (vím-turĭ) –
1: aerã, air, hãvai, hãvã, erã;
2: minari di-aerã, furtunã;
(expr:
1: ljau vimtu = adilj, ljau anasã; inshii (mi priimnu) nafoarã s-adilj niheamã vimtu (sã-nj treacã oara, cã nu fãtseam tsiva, cã bizdirseam ãn casã, cã fãtsea cãldurã n casã, etc.);
2: nj-ljau (nj-fac, ãlj dau) vimtu = l-fac lucrul cu zvorizmã, paramazmã, fuzmã, vantsu;
3: loai vimtu = arcurai, hivrii;
4: nj-lja caplu (mintea) vimtu = am pirifãnj, am glãrinj tu cap (tu minti);
5: easti loat di vimtu = easti glar, chirut;
6: easti vimtu-avinã (vimtu-adunã) = un tsi nu easti bun trã tsiva, tsi nu fatsi tsiva, etc.;
7: tsi vimtu ti-adutsi pri-aoa? = tsi ti-adutsi aoa la noi?; cum di vinjish pri-aoa; cum tihisish ca s-yinj? etc.;
8: zburãscu cum suflã vimtul = nu zburãscu ndreptu, cum lipseashti sh-cum minduescu, ma zburãscu cum mi-arãseashti, cum u va atsel tsi-ascultã, cum u caftã catastasea;
9: zburãscu tu vimtu = geaba zburãscu, cã nu hiu ascultat;
10: bati vimtu = zburashti naljurea;
11: nu suflã vimtu curat = nu-anjurzeashti ghini, caishti tsi va pãtsãm;
12: vimtul bati shi muntili aurlã = un fatsi lucrul sh-altu s-alavdã cu-aestu lucru;
13: dã-lj vimtu = alasã-l s-fugã, sãlãghea-l;
14: fudzi (ca) vimtu = fudzi multu-agonja;
15: ãlj suflã vimtu tu pungã = nu-ari paradz tu pungã; easti multu oarfãn, ftoh;
16: aruc paradzlji tu vimtu = lj-aspargu paradzlji mash ca s-glindisescu, fãrã s-ved dealihea vãrã hãiri, ti tsiva dip;
17: cu vimtu bãneadzã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti multu slab, cã mãcã dip putsãn)
{ro: aer, climă; vânt}
{fr: air, climat}
{en: air, climate; wind}
ex: tsi-i cãt loclu mari sh-altu-ahãt ma mari, sh-pali trup nu ari (angucitoari: vimtul); cu ocljilj nu s-veadi, cu ureaclja s-avdi (angucitoari: vimtul); muma-a mea sh-a meu tatã, frati-nju zurlu-lj disparti (angucitoari: vimtul); analtu-i tata, groasã-i dada, zurlu-i frati-nju (angucitoari: tserlu, loclu, shi vimtul); peturi pisti peturi pãnã n tser, si li-arneshti cu meturi tut nu cher, ma cãndu yini atsel fãrã trup, pri tuti li mãcã ca un lup (angucitoari: vimtul sh-niorlji); s-nu-aladz tu vimtu, s-nu-arãtseshti; vimtu seaminj, furtunã adunj; estan avum vimturi furtunoasi; trãdzea un vimtu mari shi vrea s-neacã unã cãravi; treatsi un vimtu caldu shi-l culcã tu somnu; cum sufla vimtul, lj-adusi n casã nã frãndzã; u-azbuirã vimtul sh-u-adusi n pãduri tu-unã vuloagã mushatã; vãrã arburi uscat tsi cãdea di vimtu di oarã-oarã!; acãtsã sã-lj treamburã carnea di pri nãsã ca nã frundzã scuturatã di vimtu; ca vimtul (agonja ca vimtul) s-hiumuseashti shi-lj lja caplu a frati-sui; bati vimtul tu hãvani (?expr: ?easti oarfãn, ftoh?); laea di featã s-prifeatsi nã scãntealji shi azbuirã, azbuirã, loatã di vimtu (faptã s-azboairã); [bãgats oarã cã aoatsi nu avem expresia: “easti glarã, chirutã”!]; lã deadirã vimtu