DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

hãtãri/hãtãre

hãtãri/hãtãre (hã-tã-ri) sf hãtãri (hã-tắrĭ) – bunlu tsi-l fãtsem a unui om (oaspi, trã chefea i sinferlu-a lui, i a unui di la cari vrem poati s-avem unã hãtãri ma nclo), tu loc ca s-lu fãtsem a unui altu om; hatrã, hari; chefi, gustu
{ro: favoare, hatâr}
{fr: égard, complaisance; concession, faveur, passe-droit}
{en: consideration, complacency; grant, favor, good turn}
ex: u featsi trã hãtãrea a mea (trã mini, tra sã-nj facã chefea); nu-am hãtãri di la el; el nu nj-aspardzi hãtãrea (chefea); ti hãtãrea-a ta (trã tini, tra s-tsã fac chefea) vinj pãnã aoa; ari mari hãtãri (zborlu-a lui ari mari treatsiri) la migilizi; dicara vrets s-li videts, vã fac aistã hãtãri (chefi); trã chefea-a oaspilui, s-nu lj-armãnã hãtãrea, strãxi; nãs ãnj tsãni hãtãrea (partea)

§ hãtãrgi (hã-tãr-gí) sm, sf, adg hãtãrgioanji/hãtãrgioanje (hã-tãr-gĭŭá-nji), hãtãrgeadz (hã-tãr-gĭádzĭ), hãtãrgioanji/hãtãrgioanje (hã-tãr-gĭŭá-nji) – atsel tsi fatsi (i lu-ariseashti s-facã) hãtãri; hãtrãgi
{ro: păsuitor}
{fr: serviable, qui jouit d’égard}
{en: obliging}
ex: easti multu hãtãrgi, nu-aspardzi hãtãrea-a vãrnui

§ hatrã (há-trã) sf pl(?) – (unã cu hãtãri)
ex: ti hatra (hãtãrea, chefea, gustul)-al Fezo; hatra (hãtãrea)-a voastrã-i mari

§ hãtrãgi (hã-trã-gí) sm, sf, adg hãtrãgioanji/hãtrãgioanje (hã-trã-gĭŭá-nji), hãtrãgeadz (hã-trã-gĭádzĭ), hãtrãgioanji/hãtrã-gioanje (hã-trã-gĭŭá-nji) – (unã cu hãtãrgi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

greu1

greu1 (gréŭ) adg greauã (greá-ŭã), grei (gréĭ), greali/greale (greá-li) – tsi zixeashti (ngreacã) multu; tsi nu easti lishor trã fãtseari; tsi calcã (apulcuseashti) cu puteari pri loclu (fatsa) pri cari shadi; ngreu, discul, zori, zorti, etc. (fig:
1: greu = mari, arãu, slab, urut, ahãndos, avut, etc.; expr:
2: (muljari, pravdã feaminã) escu greauã = hiu cu njic tu pãnticã; ashteptu njic; escu sartsinã (cu njic), escu ncãrcatã (cu njic);
3: u leg tu greauã = u tsãn unã sh-nu nj-alãxescu mintea, cã am i nu am ãndriptati, cu tuti cã altsã pot s-aibã altã minti;
4: ãlj coc un somnu greu = dormu multu ahãndos;
5: nj-yini greu = nj-yini s-lishin, ãnj cher aearea;
6: greu, ca muntili tsi ngreacã = multu di multu greu)
{ro: greu, dificil, gravidă (femeie)}
{fr: lourd, pesant, grave, difficile, gravide}
{en: heavy, grave, difficult, pregnant}
ex: saclu eara greu sh-mizi-l purta pri pãltãri; nãpoi suntu grealili (lucrili tsi zixescu multu icã lucrili tsi nu suntu lishor trã fãtseari); lucrarea easti greauã; muntsãlj multu grei; nj-yini greu tora tu-aushatic; greali (disculi trã tritseari, trã arãvdari) suntu xeanili; pãduri greauã (mari tufoasã); durnja somnu greu (fig: ahãndos); eara greauã (fig: mari) sãrbãtoari; trapsit lãngori greali (fig: multu slabi); Sãmãrina deadi neauã, nveasta-al Dzimã nchisi greauã
(expr: sartsinã, cu njic tu pãnticã); eapa armasi greauã
(expr: cu njic tu pãnticã); cãdzu un di greilji (fig: di-atselj ma mãri, avuts, cu puteari); el easti di greilji; grei (fig: avuts) nicuchiri; neavutlu u ligã tu greauã
(expr: u tsãnu pi-a lui shi nu sh-alãxi mintea); u ligã tu greauã, ca gumarlu pri punti; cãndu ficiorlu-lj cutsea somnu greu (fig: durnja ahãndos); amirãroanja eara greauã (cu njic tu pãnticã); giuratlu aestu greu ca muntili tsi ngreacã
(expr: greu, multu di multu greu)

§ ngreu1 (ngréŭ) adg ngreauã (ngreá-ŭã), ngrei (ngréĭ), ngreali/ngreale (ngreá-li) – (unã cu greu1)
ex: easti ngreu saclu, nu va pots s-lu portsã; tsal Stasi armasi ngreauã (ashteaptã njic)

§ greu2 (gréŭ) adv – cu greatsã; cu zori; cu disculii; ngreu
{ro: greu}
{fr: lourdement, péniblement}
{en: with difficulty}
ex: arsunã greu (fig: cu dureari multã) curiili; lishor s-amintã, greu si s-tsãnã; greu s-adari, lishor s-aspardzi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hari/hare

hari/hare (há-ri) sf hãri (hắrĭ) –
1: aspuneari (fãrã nitsiun copus) di mushiteatsã (di dultseami, di bunã vreari, etc.) tu purtarea (minarea, gioclu, zburãrea, etc.) a omlui; gilvei, gilfe, harizmã;
2: bunlu tsi-l fãtsem a unui om tu loc tra s-lu fãtsem a altui (lu fãtsem a unui oaspi, trã chefea i sinferlu-a lui, i a unui cari va poatã s-nã facã sh-el un bun ma nclo); hãtãri, hatrã; chefi, gustu;
3: lucru dat di (icã loat di la) cariva cu vreari shi fãrã platã (ca agiutor, ca semnu di uspitsãlji, etc.); doarã, pischesi, dar, harizmã, cheremi, coremã;
4: atsea tsi-l fatsi un lucru s-hibã multu bun, has, fin, hascu; atsea tsi-l fatsi un lucru s-hibã ahoryea (altã soi) di-alanti lucri; parti di haractirlu-a omlui tsi-l fats s-adarã atsea tsi easti bun (shi si s-afireascã di adrarea-a lucrilor arali);
5: putearea tsi u ari omlu tra s-poatã s-facã lucri; dinami, puteari, vãrtuti, virtuti, vurtuti, fuchii, fortsã, cuvet;
6: lucru tsi easti bun trã cariva, bunãtati, buneatsã;
7: tabieti urutã, areuri nibuni, apucãturi lãi, hui;
(expr: nj-lja hari = mi-arãseashti)
{ro: graţie; favoare, serviciu; recunoştinţă, dar; virtute, calităţi (bune); putere, tărie; bunătăţi; obiceiuri rele}
{fr: grace, charme; faveur, service; gratitude, cadeau; vertu, (bonnes) qualités; puissance; bonnes choses; (mauvaises) habitudes}
{en: grace, gracefulness, charm; gratitude, gift; virtue, (good) qualities; power; goods; bad habits}
ex: casã fãrã muljari, casã fãrã hari; tut truplu-a tãu-i nã hari (mushiteatsã, gilvei); easti mushatã feata-aestã ma nu shtiu tsi nu-ari hari (canda nu-ari gustu, gilvei, harizmã); ari pãdurea hari (gilvei, harizmã); muntsã di hari (mushiteatsã) mplinj; nu-lj mutrea narea, ma mutrea-lj harea; si ncarcã tut loclu di hãri; njata, harea, easi la giucari; aide, fã-nj aestã hari (hãtãri, chefi); nj-u featsi hari (doarã); s-lu dau trã hari (doarã); idyea dzuã lj-u feci hari (pischesi); gione, dzãsi moasha, stãi s-tsã fac nã hari (hãtãri); a aharistului lji si lja harea (doara, pricunushtearea); featã cu tuti hãrli (bunili); tuti hãrli li-avu; ncãrcat di hari; un la mã-sa, ma ti hari! (cu tuti hãrili buni); dzã cã nu-ai bãrbat ti hari; tsã creashti nãsã harea (tinjia); gionj ncãrcats di hari; ncãrcatã cu noauãli hãri; tru mushati hãri avut; alti hãri, vahi, nu-au muljerli; Stã-Mãrie, mari-ts easti harea (putearea); O, Doamne, mari-Ts harea (putearea, vãrtutea); mulãri ncãrcati mash cu hãri (lucri scumpi); s-turnã nãpoi acasã … ncãrcat di hãri (bunãtets); hãri! (apucãturi lãi, hui); tsi hãri (hui) urãti loash!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãreasinj

pãreasinj (pã-reá-sinj) sf pl – chirolu (dzãlili dit an) cãndu bisearica lã caftã a crishtinjlor s-nu s-purintã (s-nu mãcã carni, lapti, oauã, umtu, etc.); dzãli tsi escu n mãrsinari; preasinj;
(expr:
1: pãreasinjli njits = pãreasinjli ninti di Crãciun;
2: pãreasinjli mãri = pãreasinjli (tsi tsãn shapti stãmãnj) ninti di Pashti;
3: tsãn pãreasinj = (i) nu mi purintu; (ii) hiu crishtin;
4: nu tsãni pãreasinj = (i) s-purintã; (ii) nu fatsi hãtãri a vãrnui; (iii) (om) tsi easti fãrã gustu, fãrã hazi, fãrã nustimadã;
5: nu-ari pãreasinj = s-poartã unã soi cu tuts, nu tsãni cu vãrnu;
6: alas pãreasinj = apufãsii shi nchisescu s-mãc mash mãcãri marsini, s-nu mi purintu;
7: ca Martsul dit pãreasinj; lipseashti Martsul dit pãreasinj? = zbor tsi s-dzãtsi ti un lucru tsi nu lipseashti vãrnãoarã)
{ro: post; postul mare}
{fr: carême}
{en: Lenten fasting, Lent}
ex: cãndu-avem purinteatsã, i pãreasinj; eara nã dzuã di pãreasinj; muri tu pãreasinjli a Crãciunlui

§ preasinj (preá-sinj) sf pl – (unã cu pãreasinj)
ex: cãlãtorlu sh-lãndzitlu nu-au preasinj shi sãrbãtori; treatsi chiro, sh-agiungu sh-preasinjli; s-adunj ãndauã oauã ta s-avem ti preasinj; seara di alãsari preasinj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã