|
|
hashcã
hashcã (hásh-cã) sf hãshti (hắsh-ti) – ma multi soi di agru-pulj, cu peanili lãi (murni, ca cinusha), cu dintana vãrtoasã, ma njicã di corbu (cu cari sh-u-adutsi multu) sh-ma mari di harabelj (cionã, etc.); gai, cioarã
{ro: cioară}
{fr: corneille}
{en: crow}
hãshcã
hãshcã (hắsh-cã) sf – vedz tu caracaxã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: caracaxãcaracaxã
caracaxã (ca-ra-các-sã) sf caracãxi (ca-ra-cắc-si) – un agru-pulj, mari cãt un purumbu, cu coada lungã, cu peani albi la pãnticã shi peani lãi sh-lutsiti pi pãltãri; haracastã, haracastrã, hãrãhastã, hãrhastã, hãrãhaxã, hãrãhulji, hãrãculji, hãshcã, hãrãfilj, eacmageai; (fig:
1: caracaxã = un (unã) tsi zghileashti, aurlã, tsi fatsi multã lavã, etc.; expr:
2: s-featsi (ca unã) caracaxã = slãghi, s-featsi multu slabã)
{ro: coţofană}
{fr: pie}
{en: magpie}
§ hara-castã (ha-ra-cás-tã) sf haracãsti (ha-ra-cắs-ti) – (unã cu cara-caxã)
§ haracastrã (ha-ra-cás-trã) sf haracãstri (ha-ra-cắs-tri) – (unã cu caracaxã)
§ hãrãhastã (hã-rã-hás-tã) sf hãrãhãshti (hã-rã-hắsh-ti) – (unã cu caracaxã)
ex: hãrãhastã cãndu cãntã pi gardu easti semnu cã va s-lom unã hãbari; ti fitsesh hãrãhastã
(expr: slãghish multu) – (unã cu caracaxã)
§ hãrhastã (hãr-hás-tã) sf hãrhãshti (hãr-hắsh-ti) – (unã cu caracaxã)
§ hãrã-haxã (hã-rã-hác-sã) sf hãrãhaxi (hã-rã-hác-si) – (unã cu caracaxã)
§ hãrãhulji/hãrãhulje (hã-rã-hú-lji) sf hãrãhulji/hãrãhulje (hã-rã-hú-lji) – (unã cu caracaxã)
§ hãrãculji/hãrãculje (hã-rã-cú-lji) sf hãrãculji/hãrãculje (hã-rã-cú-lji) – (unã cu caracaxã)
§ hãshcã (hắsh-cã) sf hãshti/hãshte (hắsh-ti) – (unã cu caracaxã)
§ hãrãfilj (hã-rã-fíljĭŭ) sm hãrãfilj (hã-rã-fíljĭ) – (unã cu caracaxã)
ex: vidzui un hãrãfilj
cãrledz
cãrledz (cãr-lédzŭ) vb I cãrlidzai (cãr-li-dzáĭ), cãrlidzam (cãr-li-dzámŭ), cãrlidzatã (cãr-li-dzá-tã), cãrlidzari/cãrlidzare (cãr-li-dzá-ri) – scot sonuri (bots) din gurã ca atseali scoasi di-unã gai (cioarã, hashcã, corac, corbu, gavran, gãvran, gãrvan, grãvan); cãredz; (fig:
1: cãrledz = (i) scot bots slabi dit gurã, tsi nu sh-u-aduc multu cu zboarã cunuscuti, ti cãtigursiri, di nivreari, etc.; (ii) bãnedz, adilj, mi aflu tu banã; expr:
2: nu cãrledz = tac, nu scot zbor din gurã, nu dzãc tsiva dip)
{ro: croncăni, crâcni}
{fr: croasser; grommeler}
{en: caw (crow); grumble, mutter}
ex: pri pigãdz cãrleadzã corats; s-nu cãrleadzã
(expr: s-nu scoatã vãr zbor) iuva; nitsi nu cãrlidzã
(expr: nu scoasi vãr zbor); dushman s-nu cãrleadzã; feata nu cãrlidzã
(expr: nu scoasi) nitsiun zbor; cãrc! nu cãrleadzã!; li-avdza tuti sh-nitsi cãrlidza
(expr: nitsi nu scutea un zbor), s-nu u lja di hãbari dratslji
§ cãrlidzat (cãr-li-dzátŭ) adg cãrlidzatã (cãr-li-dzá-tã), cãrlidzats (cãr-li-dzátsĭ), cãrlidzati/cãrlidzate (cãr-li-dzá-ti) – tsi ari scoasã bots din gurã ca atseali scoasi di-unã gai i corac; cãridzat
{ro: crâcnit, croncănit}
{fr: croassé, grommelé}
{en: cawed (crow), grumbled, muttered}
ex: zbor cãrlidzat
§ cãrlidzari/cãrlidzare (cãr-li-dzá-ri) sf cãrlidzãri (cãr-li-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cãrleadzã; cãridzari
{ro: acţiunea de a croncăni, de a crâcni; croncănire, crâcnire}
{fr: action de croasser; de grommeler}
{en: action of of cawing (crow); of grumbling, of muttering}
§ cãrlari/cãrlare (cãr-lá-ri) sf cãrlãri (cãr-lắrĭ) – (unã cu cãrlidzari)
§ cãredz (cã-rédzŭ) vb I cãridzai (cã-ri-dzáĭ), cãridzam (cã-ri-dzámŭ), cãridzatã (cã-ri-dzá-tã), cãridzari/cãridzare (cã-ri-dzá-ri) – (unã cu cãrledz)
ex: cãts si s-nascã, s-nu cãreadzã (fig: s-nu dzãcã vãr zbor, s-nu bãneadzã); tini cãredz
cioarã2
cioarã2 (cĭŭá-rã) sf ciori (cĭórĭ) – ma multi turlii di agru-pulj, cu peanili lãi (murni, ca cinusha), cu dintana vãrtoasã, ma njicã di corbu (cu cari sh-u-adutsi multu) sh-ma mari di cionã (harabelj, etc.); gai, hashcã
{ro: cioară}
{fr: corneille}
{en: crow}
eacmageai2/eacmageae
eacmageai2/eacmageae (ĭac-ma-gĭá-i) sf eacmagei (ĭac-ma-gĭéĭ) – un agru-pulj, mari cãt un purumbu, cu coada lungã, cu peani albi la pãnticã shi lãi sh-lutsiti pi pãltãri; caracaxã, haracastã, haracastrã, hãrãhastã, hãrhastã, hãrãhaxã, hãrãhulji, hãrãculji, hãshcã, hãrãfilj
{ro: coţofană}
{fr: pie}
{en: magpie}
gai/gae
gai/gae (gá-i) sf gãi (gắĭ) – ma multi turlii di agru-pulj, cu peanili lãi (murni, ca cinusha), cu dintana vãrtoasã, ma njic di corbu (cu cari sh-u-adutsi multu) sh-ma mari di cionã (harabelj, etc.); cioarã, hashcã;
(expr:
1: gai, ca gaea = (i) bãrbat (muljari) sumulai la fatsã, lai ca gaea; ghiftu (ghiftã); (ii) (muljari) tsi zghileasti, tsi-lj fudzi gura ca unã gai;
2: va mi lja gaea = va s-mor;
3: cap di gai = tsi nu para-lj talji caplu; tsi easti ca glar sh-nu-aducheashti lishor;
4: lj-lo gaea mintea; lj-azbuirã gaea = nu shtii tsi fatsi; glãri di minti; nu easti cu tutã mintea;
5: mi-alghish ca ocljul ali gai = mi prucupsish;
6: gai cu gai nu-sh scoati ocljilj = zbor tsi s-dzãtsi a atsilui tsi tsãni parti, nu-lj fats arãu a unui tsi lj-easti soi, oaspi, tsi lj-undzeashti tu haractir)
{ro: cioară}
{fr: corneille}
{en: crow}
ex: cãmpul albu, oili lãi, niscãnti ca pulj, alti ca gãi, cari li mutreashti nu li-anguceashti, mash cai li pashti, atsel li cunoashti (angucitoari: scriitura); yin gãili di va tsã scoatã ocljilj; cãndu vinjirã gãili di tsã scoasirã a tsia ocljul giuf; ficiuramea cãfta cuibari di gai, tra s-lji nveatsã puljlji s-yinã dupã nãsh; ne gaea s-nu-nj lu-aducã oslu…; cãndu nu-ai di gãljinã, shi di gai-i bunã; s-featsi nã gai shi s-hiumusi s-acatsã lãndura; sh-tini, bre gae
(expr: cap di gai, lishor di minti), hii fur?; ved cã va s-ti lja gaea
(expr: cã va s-mori); tsi, nj-lo gaea mintea?
(expr: tsi, glãrii di minti?)