DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

armãn2

armãn2 (ar-mắnŭ) vb II armash (ar-máshĭŭ), armãneam (ar-mã-neámŭ), armasã (ar-má-sã), armãneari/armãneare (ar-mã-neá-ri) –
1: stau tu loclu iu mi aflu fãrã tra s-caftu s-mi duc tu altu loc; alas un lucru aclo iu s-aflã fãrã s-lu min dit loclu-a lui; arãmãn, alas;
2: ãnj si njicshureadzã multu putearea (trupeascã icã atsea sufliteascã) dupã tsi fac un copus mari; mi curmu, apustusescu, avursescu, avrusescu, lãvrusescu, cãpãescu;
(expr:
1: armãn cu gura hãscatã = armãn ciudusit di tsi ved i avdu;
2: armãn cu fatsa lai = armãn arushinat)
{ro: rămâne; obosi}
{fr: rester; rendre, laisser; (se) fatiguer}
{en: remain, be left; tire}
ex: s-nu nj-armãn (s-nu mi aflu) fãr tini n hoarã; armash (un lucru mi featsi si stau) ca chirut di minti; u-armasi (u-alãsã) greauã; armasi di cu njic fãrã dadã sh-fãrã tatã; armasi di (nu s-dusi) la agru; nu armasi di nãsh nitsi cinushi; muljarea armasi cu truplu ncãrcat; armasi s-adarã mãcarea; lj-armasi mintea pri mushuteatsa-a featãljei; nu-armasi (nu tricu) searã di la Dumnidzã s-nu s-ducã s-lu veadã

§ armas1 (ar-másŭ) adg armasã (ar-má-sã), armash (ar-máshĭ), armasi/armase (ar-má-si) –
1: tsi sta tu loclu iu s-aflã fãrã tra s-caftã s-fugã; (lucru) tsi easti alãsat aclo iu s-aflã; arãmas, alãsat;
2: tsi-lj s-ari njicshuratã multu putearea di itia-a copuslui tsi-l featsi; curmat, apustusit, avursit, avrusit, lãvrusit, cãpãit;
(expr: (featã) armasã = (featã) armasã nimãrtatã)
{ro: rămas; obosit}
{fr: resté; demeuré, laissé, dépassé, quitté; fatigué}
{en: remained, left over; tired}
ex: hoara armasã singurã; easti armasã di strãpãpãnj ca s-tinjisim oaspili; adunãm nãinti oili armasi shi va li-adutsem s-lji ncljidem tu ahuri; draclu armas, eara fãrã pãputsã

§ ar-mãneari/armãneare (ar-mã-neá-ri) sf armãneri (ar-mã-nérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (tsiva) armãni tu-un loc; arãmãneari, alãsari, curmari, apustusiri, avursiri, avrusiri, lãvrusiri, cãpãiri
{ro: acţiunea de a rămâne; de a obosi; rămânere, oboseală}
{fr: action de rester; de demeurer, de laisser; de (se) fatiguer}
{en: action of remaining; of being left over; of tiring}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ashteptu

ashteptu (ash-tép-tu) (mi) vb I ashtiptai (ash-tip-táĭ), ashtiptam (ash-tip-támŭ), ashtiptatã (ash-tip-tá-tã), ashtiptari/ashtiptare (ash-tip-tá-ri) –
1: stau iuva tra s-hiu aclo cãndu va si s-facã tsiva (s-ved pri cariva, etc.); lu-alas pri cariva s-amãnã un chiro cu fãtsearea-a unui lucru; shteptu, adastu, apãndãxescu, apãndixescu, pãndixescu;
2: lu-aprochi pri cariva s-intrã iuva (acasã, la measã, etc.); aprochi, prochi, dixescu;
(expr: ashteptu cu gura hãscatã = mizi ashteptu sã-nj si da tsiva, si s-facã tsiva, s-ved tsiva, etc.)
{ro: aştepta, primi}
{fr: attendre, accueillir, recevoir}
{en: wait, receive}
ex: prumuveara eu nj-u ashteptu (adastu); ashtiptãm dauã dzãli pamporea; ashtiptai unã sãhati sh-nu vinji; ashteaptã-mi la hani; s-ashtipta s-nu-l veadã altãoarã ntr-oclji; ashtiptã, tsi ashtiptã s-yinã hilji-sa s-mãcã; ashtiptã s-veadã tsi va curã; nu n-ashtiptam (nu pistipseam) s-lu aflã; ashtiptats-mi (adãstats-mi; aprucheats-mi n casã) aestã noapti; nu ti ntreb: ashteaptã (aproachi) amirãlu?; ashtiptats-lji (aprucheats-lji) cãt ma ghini; ishirã s-lu-ashteaptã (s-lu-aproachi) n cali; lj-ashtiptã (lj-apruche) cu tuti bunili; lã dishcljisi poarta shi lj-ashtiptã n casã; ficiori tsi ashtipta ca puljlji orghi n gurã s-lã dai

§ ashtiptat (ash-tip-tátŭ) adg ashtiptatã (ash-tip-tá-tã), ashtiptats (ash-tip-tátsĭ), ashtiptati/ashtiptate (ash-tip-tá-ti) – tsi easti adãstat (apãndixit) di cariva; tsi easti aprucheat iuva; shtiptat, adãstat, apãndãxit, apãndixit, pãndixit; aprucheat, prucheat, dixit
{ro: aşteptat, primit}
{fr: attendu, accueilli}
{en: waited, received}
ex: furã multu ghini ashtiptats (aprucheats), ca nãshti dziniradz

§ ashtiptari/ashtiptare (ash-tip-tá-ri) sf ashtiptãri (ash-tip-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ashteaptã tsiva; shtiptari, adãstari, apãndãxiri, apãndixiri, pãndixiri; aprucheari, prucheari, dixiri
{ro: acţiunea de a aştepta, de a primi; aşteptare, primire}
{fr: action d’attendre, d’accueillir, de recevoir; accueil}
{en: action of waiting, of receiving}
ex: tu ashtiptari, ãlj dãdea unã cu mãna; lã featsim bunã ashtiptari (aprucheari)

§ neashtiptat (neash-tip-tátŭ) adg neashtiptatã (neash-tip-tá-tã), neashtiptats (neash-tip-tátsĭ), neashtiptati/neashtiptate (neash-tip-tá-ti) – tsi nu easti ashtiptat; tsi nu easti aprucheat; tsi s-fatsi cãndu omlu nu s-ashteaptã ca si s-facã; neadãstat, neapãndãxit, neaprucheat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bashinghel

bashinghel (ba-shin-ghĭélŭ) adg bashinghelã (ba-shin-ghĭé-lã), bashinghelj (ba-shin-ghĭéljĭ), bashingheli/bashinghele (ba-shin-ghĭé-li) – tsi easti cu gura dishcljisã (hãscatã mari); hasca; (fig: bashinghel = (i) om tsi sta sh-hascã mash gura, fãrã s-lucreadzã, tsi nu para lu-ariseashti lucrul; (ii) un tsi easti niheamã hazo, tsi sta cu gura dishcljisã shi nu para aducheashti tsi-lj si dzãtsi)
{ro: căscăund, cu gura căscată}
{fr: bayeur aux corneilles, bouche béante}
{en: with wide open mouth}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciresh

ciresh (ci-réshĭŭ) sm ciresh (ci-réshĭ) – pom, cu frãndzã uvali shi lundzi, tsi fatsi lilici albi primuveara, criscut di om tu livãdz icã bãhceadz, trã yimishili (cireashili) njits sh-aroshi (cu-un os nãuntru) tsi li fatsi, dultsi sh-buni tu mãcari
{ro: cireş}
{fr: cerisier}
{en: cherry tree}
ex: bati sh-cuclu pri ciresh; mi-alinai trãsh tu chipita-a cireshlui

§ cireashi/cireashe (ci-reá-shi) sf cireashi/cireashe (ci-reá-shi) – yimisha faptã di pomlu ciresh, njicã, cãrnoasã sh-cu-un os nuntru, aroshi icã galbinã;
(expr:
1: cireashi n gurã = lucru tsi lu-ari omlu etim, lucru trã cari nu-ari-ananghi s-facã vãrã copus;
2: ca cireasha-atsea coaptã = cu multã nearãvdari (ashi cum ashteptsã s-cadã cãt cama-agonja cireashili coapti di pi pom), cu multã cãldurã, cu vreari, cu dultseami;
3: tuts cu cireashili sh-noi cu mãceashili = tuts s-aleapsirã cu lucrili buni sh-noi armasim cu-atseali nibunili)
{ro: cireaşă}
{fr: cerise}
{en: cherry}
ex: cireashili s-coapsirã; lj-apreasi limba peri pãnã s-u lja, sh-tora s-lj-u da a vãsiljelui cireashi n gurã?
(expr: s-lj-u da etimã?); lu-ashtipta cu gura hãscatã tuts, ca cireasha-atsea coapta
(expr: cu multã nearãvdari); lu-aveaglji ca cireasha-atsea coapta; shi eara mushatã cum nu si spuni, shi naltã shi aruminã ca cireasha coaptã (aroshi la fatsã ca cireasha coaptã); u videai cum cãdea, ca vãrã cireashi coaptã

§ cirishar1 (ci-ri-shĭárŭ) sm cirishari (ci-ri-shĭárĭ) – omlu tsi vindi cireashi (n cali i tu ducheani)
{ro: vânzător de cireşi}
{fr: vendeur de cerises}
{en: cherry seller}
ex: cirisharlu li vindu cireashili

§ Cirishar2 (Ci-ri-shĭárŭ) sm fãrã pl – atsel di-anshasilea mes a anlui (cãndu s-coc cireashili, namisa di Mai shi Alunar); Chershar, Tsirishar, Heristi, Tiristi
{ro: Iunie}
{fr: Juin}
{en: June}
ex: tu meslu-al Cirishar s-fac cireashili; di pri meslu Cirishar; Cirisharlu li coapsi poamili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

discacãr

discacãr (dis-cá-cãrŭ) (mi) vb I discãcãrai (dis-cã-cã-ráĭ), discã-cãram (dis-cã-cã-rámŭ), discãcãratã (dis-cã-cã-rá-tã), discãcãra-ri/discãcãrare (dis-cã-cã-rá-ri) – ndipãrtedz dauãli cicioari un di-alantu;
(expr:
1: mi discacãr di-arãdeari = cãpãescu di multa arãdeari tsi u fac;
2: stau cu gura discãcãratã = stau cu gura dishcljisã multu, cu gura hãscatã)
{ro: (se) răscăcăra}
{fr: écarter les jambes}
{en: spread one’s legs}
ex: mi discãcãrai multu; ti discãcãrash (tsã disfeatsish, stai cu cicioarili diparti un di-alantu) ca multu, oaspe!

§ discãcãrat (dis-cã-cã-rátŭ) adg discãcãratã (dis-cã-cã-rá-tã), discãcãrats (dis-cã-cã-rátsĭ), discãcãra-ti/discãcãrate (dis-cã-cã-rá-ti) – tsi sta cu cicioarili diparti un di-alantu
{ro: răscăcărat}
{fr: qui reste avec ses jambes bien écartées}
{en: with his legs well spread out}
ex: un aush discãcãrat, pisti foc shadi bãgat (angucitoari: ugeaclu)

§ discãcãrari/discãcãrare (dis-cã-cã-rá-ri) sf discãcãrãri (dis-cã-cã-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu sh-discacãrã (shi ndipãrteadzã) cicioarili un di-alantu; discãcãrãturã
{ro: acţiunea de a (se) răscăcăra; răscăcărare}
{fr: action d’écarter les jambes; écartement des jambes}
{en: action of spreading one’s legs; spread of one’s legs}

§ discãcãrãturã (dis-cã-cã-rã-tú-rã) sf discãcãrãturi (dis-cã-cã-rã-túrĭ) – catastasea tu cari s-aflã cicioarili cãndu suntu discãcãrati
{ro: răscăcărare}
{fr: grand écartement des jambes}
{en: large spread of one’s legs}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gurã

gurã (gú-rã) sf guri/gure (gú-ri) shi guri (gúrĭ) – guva tsi s-aflã tu partea di nghios a caplui di om (mãrdzinitã di dauã budzã, cu cari zburashti sh-prit cari intrã mãcarea tu trup); guva dit caplu-a prãvdzãlor (cu cari mãcã shi prit cari scot bots); muts, mutsã, mutscã, zurnã, arostu, arostru; (fig:
1: gurã = (i) dishcljidzãturã dit lucri ca saclu, punga, putslu, etc. tsi sh-u-aduc cu gura; guvã; (ii) boatsi, zbor, grai; (iii) om, insu; (iv) yiu, tu banã; (v) bãshari; (vi) unã ascãpitari prit gãrgãlan di apã (di-unã cumatã di mãcari, etc.); expr:
2: tserlu-a gurãljei = partea di nsus (tãvanea, cubelu) a gurãljei;
3: cad tu gura di lup = mi fac afan, mi fac cãipi, mi cher, cãipusescu;
4: am guri multi (ti hrãniri) = am multsã cilimeanj, oaminj, sufliti tsi lipseashti s-lã dau di mãcari;
5: nu-am gurã s-grescu = nu-am nitsiunã furnjii, ndreptu ca s-dzãc un zbor; nj-easti-arshini tra si scot un zbor dit gurã;
6: gurã s-avea, vreai greascã = zbor tsi s-dzãtsi trã un lucru tsi nu-l videm, cu tuti cã easti ningã noi, dinintea-a ocljilor, lucru tsi-l cãftãm shi nu-l videm;
7: gurã ari, gurã nu-ari = zbor tsi s-dzãtsi trã nveastili tsi s-poartã ghini cu soacrili;
8: nu nã grim cu gura = him cãrtits, ncãceats;
9: nj-aspargu gura = l-zburãscu di-arãu, l-cacuzburãscu;
10: aspealã-ts gura = s-nu zburãshti urãt di omlu bun, s-nu-l zburãshti di-arãu, s-nu-l cacuzburãshti;
11: nu-l trec n gurã = nu-l zburãscu di-arãu, nu-l cacuzburãscu;
12: am gura-aspartã = (i) zburãscu lucri uruti sh-arushinoasi; zburãscu vruti sh-nivruti; (ii) zburãscu sh-aspun misticadz tsi lipsea s-lji tsãn ascumtsã; nu pot s-tsãn misticadz;
13: am gurã; am gura mari; u-adar gura nã palmã; mi doari gura di zburãri; nu mi satur di gurã; nj-neadzi gura ca unã moarã aspartã; nu-nj tatsi gura; etc. = zburãscu multi, vruti sh-nivruti, agonja sh-fãrã s-astãmãtsescu; nu mi satur di zbor;
14: apã-nj njardzi gura = (i) zburãscu ghini sh-limpidi; (ii) zburãscu multi, vruti sh-nivruti, agonja sh-fãrã s-astãmãtsescu;
15: am gura bunã = zburãscu ghini;
16: am gura dultsi, am gurã di njari = zburãscu mushat, cu boatsi bunã sh-dultsi;
17: am gura hani = dzãc tut tsi minduescu, tsi shtiu, nu pot s-tsãn un mistiryiu;
18: nj-afirescu gura = am cãshtigã cãndu zburãscu tra s-nu dzãc tsi nu lipseashti;
19: u dzãc cu giumitati di gurã = zburãscu, cu tuti cã nu para voi sã zburãscu (cã nu para pistipsescu c-atseali tsi dzãc suntu dealihea, etc.);
20: cari gura nu-l doari, muntsãlj disicã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel cari zghileashti di arsunã sh-muntsãlj, cari nu-ari altu lucru shi zburashti geaba, tu vimtu;
21: zburãscu gurã cu gurã = zburãscu cu cariva tu-un loc iu s-nu poatã s-mi avdã vãrnu;
22: s-bashi n gurã = suntu oaspits bunj;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hahã

hahã (há-hã) sm hahanj (há-hanjĭ) – om tsi sta cu gura hãscatã cã nu aducheashti tsiva di tsi-lj si dzãtsi; om glar shi lipsit di giudicatã; ahmac, anoit, cshura, ciulja, chirut, dabolja, divanã, glar, hazo, hazuscu, hut, hljara, mighetã, hasca, haihui, haihum, leangã, lefcã, lishor, shahulcu, tabolja, ta-o-to, ljoco, shapshal, shabsha, shamandur, tivichel, temblã, turlu, uzun
{ro: prostănac, găgăuţă}
{fr: badaud, nigaud}
{en: stupid, fool}
ex: sh-easti hahã (glar); s-alinã ca un hahã sh-acatsã s-adunã meari; hahãlu atsel cai lu ntreabã

§ haha (há-ha) sm hahanj (há-hanjĭ) – (unã cu hahã)
ex: easti un haha; ca vãrã chirut shi haha tsi easti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

haihui

haihui (háĭ-húĭ) invar – un tsi alagã cãljurli, dit un loc tu altu, fãrã nitsiun scupo tu banã sh-fãrã s-aibã tu minti s-facã tsiva; un tsi nu lu-arãseashti s-lucreadzã shi nu pari s-aibã un loc iu s-bãneadzã, cu casa sh-cu lucrul; hailum, hahã, vagabondu, ciumagarã, dilbi-der, dilingiu, birdush, ciuhljan, hulandar, pezevenghiu
{ro: zăpăcit, vagabond, haimana}
{fr: étourdi, écervelé, niais, vagabond, fainéant}
{en: vagabond, tramp}
ex: sh-eara niheamã hai-hui; dzua tutã cai lu veadi, haihui (vagabondu) ncoa, nclo

§ haihum (háĭ-húmŭ) sm haihumeanj (haĭ-hú-meanjĭ) – (unã cu haihui)
ex: easti un haihum, alagã tutã dzua cu gura hãscatã

§ haihulãchi/haihulãche (haĭ-hu-lắ-chi) sf haihulãchi (haĭ-hu-lắchĭ) – bana tsi u treatsi, dzuã di dzuã un vagabondu, un haihui
{ro: vagabondaj}
{fr: vagabondage}
{en: vagabondage, vagrancy}
ex: nveatsã-l si s-ashtearnã pi zãnati, cã haihulãchea nu va-lj creascã fumealja

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hascu1

hascu1 (hás-cu) vb I hãscai (hãs-cáĭ), hãscam (hãs-cámŭ), hãscatã (hãs-cá-tã), hãscari/hãscare (hãs-cá-ri) –
1: dishcljid gura mari sh-ljau un adiljatic ahãndos tu plumunj (cãndu nj-easti somnu, escu multu avursit, etc.);
2: dishcljid gura shi stau cu ea dishcljisã ma multu chiro; cascu;
(expr:
1: hascã (gura, usha, etc.) = dishcljidi (gura, usha, etc.);
2: u hascu n gurã = lj-am multu mirachi, sivdai, vreari; u voi multu; pistipsescu tut tsi-nj dzãtsi;
3: hascu gura = (i) ascultu (mutrescu, etc.) cu gura dishcljisã, cu multã cãshtigã; (ii) mi ciudisescu di tsi avdu i ved;
4: altu hascã sh-altu s-cumãnicã; altu hascã gura sh-altu nchirdãseashti = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva sã ndreadzi, ashteaptã sã-lj si da un lucru, ma easti altu tsi va lu-aproachi)
{ro: căsca}
{fr: bayer, demeurer (être) bouche béante; bâiller}
{en: stand gaping; yawn}
ex: tuts ãlj hãsca n gurã
(expr: ãlj shidea ãn fatsã sh-lu-asculta cu gura dishcljisã di-atseali tsi-avdza); n gurã u hãsca
(expr: u vrea multu, murea sh-chirea trã nãsã); tsi hashti acshi?
(expr: tsi stai di mutreshti acshi cu ocljilj sh-cu gura dishcljisã?)

§ hãscat (hãs-cátŭ) adg hãscatã (hãs-cá-tã), hãscats (hãs-cátsĭ), hãscati/hãscate (hãs-cá-ti) – tsi sta cu gura dishcljisã n fatsa-al cuiva (tsi-lj zburashti tsiva, tsi fatsi tsiva, etc.); tsi easti mutrit cu gura hãscatã; tsi easti dishcljis; cãscat;
(expr:
1: ashteptu cu gura hãscatã = ashteptu cu multã nearãvdari, mizi pot s-ashteptu;
2: ascultu cu gura hãscatã = ascultu cu multã cãshtigã;
3: armãn (stau) cu gura hãscatã = mi ciudusescu di-atseali tsi ved)
{ro: căscat}
{fr: bayé, demeuré bouche béante; bâillé; béant, entrebâillé}
{en: who stands gaping; yawned}
ex: tuts ashtipta cu gura hãscatã
(expr: cu mari mirachi, cu nearãvdari); armãnea cu gura hãscatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn