§ mãn2 (mắnŭ) vb II mash (máshĭŭ), mãneam (mã-neámŭ), masã (má-sã), mãneari/mãneare (mã-neá-ri) – (unã cu armãn2)
ex: masim (armasim, tricum noaptea) tu un trap agru; va s-mãnem (s-ar-mãnem, s-tritsem) seara Bituli

§ mas1 (másŭ) adg masã (má-sã), mash (máshĭ), masi/mase (má-si) – (unã cu armas1)

§ mãnea-ri2/mãneare (mã-neá-ri) sf mãneri (mã-nérĭ) – (unã cu armãneari)

§ arãmãn2 (a-rã-mắnŭ) vb II arãmash (a-rã-máshĭŭ), arãmãneam (a-rã-mã-neámŭ), arãmasã (a-rã-má-sã), arãmãneari/arãmãneare (a-rã-mã-neá-ri) – (unã cu armãn2)
ex: dusi s-lja apã cu talarlu shi arãmasi aclo; mãratlu arãmasi gol ca tufechea

§ arãmas (a-rã-másŭ) adg arãmasã (a-rã-má-sã), arãmash (a-rã-máshĭ), arãmasi/arãmase (a-rã-má-si) – (unã cu armas)

§ arãmãneari/arãmãneare (a-rã-mã-neá-ri) sf arãmãneri (a-rã-mã-nérĭ) – (unã cu armãneari)

§ armãsãturã (ar-mã-sã-tú-rã) sf armãsãturi (ar-mã-sã-túrĭ) – atsea tsi-armãni dupã tsi si mparti tsiva (s-ari mãcatã, s-ari loatã unã parti, etc.); atsea tsi-armãni dupã tsi s-ari vindutã unã pãrmãtii; arãmãsãturã, armas, arestu, restu, sãvurã, sãburã, bãtãlãmã, pãtãlãmã
{ro: rămăsătură, rămăşiţă}
{fr: reste}
{en: rest}
ex: bãneadzã cu-armãsãturi di la misalea-a altui; lã deadi armãsãturi

§ arãmã-sãturã (a-rã-mã-sã-tú-rã) sf arãmãsãturi (a-rã-mã-sã-túrĭ) – (unã cu armãsãturã)

§ armas2 (ar-másŭ) sn armasi/armase (ar-má-si) – (unã cu armãsãturã)
ex: avem un armas (restu, armãsãturã) di niscãntsã aslanj

{ro: neaşteptat, neprimit}
{fr: qui n’est pas attendu, qui n’est pas accueilli; inattendu}
{en: who is not waited, who is not received; unexpected}

§ neashtiptari/neashtiptare (neash-tip-tá-ri) sf neashtiptãri (neash-tip-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu easti ashtiptat (aprucheat); neadãstari, neapãndãxiri, neaprucheari
{ro: acţiunea de a nu (se) aştepta, de a nu primi; neaşteptare}
{fr: action de ne pas (s’)attendre}
{en: action of not waiting}

§ neash-tiptati (neash-tip-tá-ti) adv – (cu pripuzitsia “pri” nãinti) tsi s-fatsi cãndu lumea nu s-ashteaptã ca si s-facã; aniorihta, dinapan-diha
{ro: pe neaşteptate}
{fr: à l’improviste}
{en: unexpectedly}
ex: dupã putsãn, pri neashtiptati (aniorihta)

§ shteptu (shtép-tu) (mi) vb I shtiptai (shtip-táĭ), shtiptam (shtip-támŭ), shtiptatã (shtip-tá-tã), shtiptari/shtiptare (shtip-tá-ri) – (unã cu ashteptu)
ex: shteaptã (ashteaptã) ghifta ca trei dzãli

§ shtiptat (shtip-tátŭ) adg shtiptatã (shtip-tá-tã), shtiptats (shtip-tátsĭ), shtiptati/shtiptate (shtip-tá-ti) – (unã cu ashtiptat)

§ shtiptari/shtiptare (shtip-tá-ri) sf shtiptãri (shtip-tắrĭ) – (unã cu ashtiptari)

§ Chershar (chĭer-shĭárŭ) sm – (unã cu Cirishar2)

§ Tsirishar (Tsi-ri-shĭárŭ) sm – (unã cu Cirishar2)

§ Heristi (He-ris-tí) sm – (unã cu Cirishar2)

§ Tiristi (Thi-ris-tí) sm – (unã cu Cirishar2)

23: nji si dusi gura la ureaclji = nji sã featsi unã foami mari, hiu multu-agiun;
24: bag tu gurã; bag tsiva n gurã = mãc;
25: ljau nã gurã = mãc niheamã, unã mãshcãturã;
26: nj-curmu di la gurã = nu mãc cãt voi tra s-dau s-mãcã altu;
27: nji s-usucã gura = (i) mi-acatsã unã seati mari sh-mizi pot s-ashteptu s-beau tsiva; (ii) zburãscu multu, nji s-usucã gura di-ahãtã zburãri;
28: hiu cu suflitlu la gurã = (i) mizi pot s-adilj, mizi pot s-ljau anasi; (ii) nj-caftu arihatea dupã tsi fac un mari copus; (iii) hiu multu lãndzit shi etim sã-nj dau suflitlu, s-mor;
29: nj-adutsi suflitlu la gurã = nj-adutsi suflitlu la nari; chicusescu, mi nvirinã multu, mi cãrteashti multu cu-atseali tsi-nj fatsi, mi-adutsi tu-unã halã di nu shtiu tsi altu s-fac; nj-yini tu nãri;
30: agãrshescu di la mãnã pãn la gurã = agãrshescu multu agonja;
31: lj-u-astup gura; lj-u ncljid gura; lj-acats gura = l-fac s-tacã, nu lu-alas sã zburascã, l-fac s-nu poatã s-dzãcã vãr zbor;
32: nj-si lja gura; nu-nj s-avdi gura; u ncljish gura = amutsãscu, tac shi nu scot un zbor dit gurã;
33: ãlj ljau zborlu din gurã = (i) dzãc un zbor tamam atumtsea cãndu un altu easti etim s-lu dzãcã idyiul zbor; (ii) lj-talj zborlu, lj-curmu zborlu tra sã zburãscu mini;
34: mi lja gura pri dininti = zburãscu ninti ca s-mi minduescu trã tsi easti ghini s-dzãc, dzãc tsi nu lipsea s-dzãc, mi dau di padi cu atseali tsi dzãc;
35: nu-nj si dutsi pãnea la gurã; nu-nj si bagã n gurã = mãc fãrã orixi, nu ved hãiri di mãcarea tsi-u fac, escu nvirinat shi nu-am orixi tra s-mãc tsiva;
36: di gurã-gurã = di la om la om;
37: easti mash gura di nãs = nãs zburashti mash, s-alavdã sh-nu fatsi tsiva;
38: mi ljau dupã gura-a lui = fac ashi cum dzãtsi el, ashi cum mi urnipseashti;
39: ashteptu (sã-nj si da) n gurã; ashteptu pãnea n gurã; ashteptu s-nji cadã hica n gurã = voi s-li aflu tuti lucrili etimi, adrati, fãrã lucru; ashteptu sã-nj si da tuti lucrili fãrã tra s-fac tsiva trã eali;
40: ashteptu cu gura hãscatã = ashteptu cu multã nearãvdari, mizi pot s-ashteptu;
41: stau cu gura hãscatã = mi ciudusescu di-atseali tsi ved;
42: nj-alasã gura bali (apã) = zãlipsescu, nj-si fatsi mari orixi;
43: nu bag ghini n gurã; pãnã s-dishcljidz gura = dinãoarã, unãshunã, sticlu-aestu, pãnã s-dzãts “meau!”;
44: nj-alãxescu (nj-fac) gura = alãxescu atseali tsi mãc; alãxescu arada cu cari mãc mãcãrurli; nj-alãxescu nustimada tsi u-am ãn gurã;
45: va-nj badz gura sum nari = nu mi mealã dip;
46: gura-lj dzãtsi, narea-lj avdi = tsi zburashti cu boatsea apusã, tsi zburashti peagalea;
47: (dzãtsi) tsi-lj yini n gurã = (dzãtsi) tsi-lj treatsi prit minti, fãrã si s-mindueascã ghini;
48: canda ari jarlu n gurã = (om) tsi nu poati s-tsãnã un mistico;
49: ts-alasã gura lapti = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva ari mari mirachi trã un lucru;
50: aurlu (zghilescu) cãt nji ncapi (nj-u poati) gura = aurlu cãt pot di vãrtos, cu boatsea cãt ma mari)
{ro: gură; bot; voce; etc.}
{fr: bouche; gueule; voix; etc.}
{en: mouth; voice; etc.}
ex: unã mãnãstiri cu nipãrtica tu mesi sh-cu calj alghi deavãrliga (angucitoari: gura); boatsea njicã sh-gura mari (angucitoari: tufechea); un arap cu gura dishcljisã (angu-citoari: cireaplu); nã featã cu mãnjli n gechi, u ljai mbratsã fãr s-u ntreghi, cu seati mari u bash ãn gurã, sh-ti saturi di laptili tsi-lj curã (angucitoari: plosca); nã bisearicã cu calj alghi (angucitoari: gura sh-dintsãlj); altu hascã gura sh-altu nchirdãseashti; di gurã s-bati caplu; cari sh-aveaglji gura, caplu-a lui sh-aveaglji; suntu shapti guri (fig: inshi); cãdzut tu gurã di lup
(expr: faptu afan); yin stiihiili s-nã lja gura (fig: boatsea); lu-agiumsirã cu gurã (yiu, tu banã); si-sh agiungã mã-sa cu gurã (yii, tu banã); atumtsea-lj vinji gura (zborlu, boatsea; expr: nchisi sã zburascã, nye); lji si lo gura
(expr: chiru boatsea; nu mata putu sã zburascã; dãmlusi); ari guri multi
(expr: oaminj tsi vor hrãniri, cilimeanj multsã); lj-acãtsã gura-a Hristolui
(expr: lji ncljisi gura; Hristolu nu-avu tsi s-dzãcã); cari u dishcljisi gura, nã palmã u-adrã
(expr: zburãscu multi, vruti sh-nivruti); nu-sh grescu cu gura
(expr: suntu ncãceats); ari gurã ficiorlu-aestu
(expr: zburashti multu, shtii sã zburascã; nu mi treatsi n gurã
(expr: nu mi zburashti di-arãu, nu mi cacuzburashti); ti ncãceash? tsi-asparsish gura?
(expr: l-zburãsh di-arãu? l-cacuzburãsh?); nã s-avea dusã gura la ureaclji di foami
(expr: nji s-avea faptã unã foami mari, earam multu-agiunj); nu bãgã tsiva n gurã
(expr: nu mãcã tsiva) di trei dzãli; pãn calu s-lja nã gurã
(expr: s-mãcã, s-pascã niheamã); ficiori tsi-ashteaptã n gurã
(expr: s-lã si da tuti etimi), ca tsiva pulj orghi; ashtipta cu gura hãscatã
(expr: cu nearãvdari) tuts, ca cireasha-atsea coapta; tu avlii eara nã fãntãnã, cu apã aratsi, cã bali ts-alãsa gura
(expr: zilipseai s-beai apã); lji s-avea uscatã gura
(expr: lj-eara multã seati); nu li bagã ghini n gurã
(expr: unãshunã, cãt ahiursi s-mãcã); nvirinat, cã nu-lj si bãga tsiva n gurã
(expr: cã nu-avea orixi dip); nu lã si dutsea pãnea la gurã
(expr: nu-avea orixi, nu para vrea s-mãcã), macã mãca ahoryea; nu-lj si bagã n gurã mãshcãturã di pãni
(expr: easti nvirinat sh-nu-lj yini s-mãcã, nu-ari chefi, nu-ari orixi); gura-a ta s-ti scadã sh-a lumiljei s-ti-alavdã; cari nu-l doari gura, tutã dzua matsinã; cari aurlã pravatos, gura-a lui va-l doarã; vai astuchi gura-a lumiljei?; gura chirii nu-nj caftã, ma nitsi cu chirii-i datã; sh-u nvitsã gura cu minciunj, shi s-va s-aspunã alihea, nu poati; s-nu ti saturi di gura-a lui, ahãntu bun om; lj-u scoasi amalmã prit gurã; cu gura oaspi sh-cu inima ts-u hearbi; gura lilici shi inima cirnici; di gurã s-bati caplu; gura nu caftã chirii ti zburãri; gura nu dzãtsi: nimal!; pãnã n gurã hiu sãtul; tsi-lj yini la cur, li dzãtsi la gurã; cu gura muntsãlj scolj; nu tsi intrã n gurã, ma tsi easi din gurã easti amãrtii; tsi easi din gurã easti-arãu, nu tsi badz; gura ndreadzi, gura-aspardzi; njicã-i sh-broasca, ma gurã mari ari; gura nu-ari sãturari, cãtu-lj dai, ahãt caftã

§ guritsã1 (gu-rí-tsã) sf guritsã (gu-rí-tsã) – gurã njicã; gurshoarã
{ro: guriţă}
{fr: petite bouche}
{en: small mouth}
ex: nu-lj s-avdi guritsa (gura-a lui njicã); ts-yinea s-lã sorghi guritsa

§ gurshoarã (gur-shĭŭá-rã) sf gurshori (gur-shĭórĭ) – (unã cu guritsã1)
ex: gurshoara (guritsa) lã si strãmbã

§ gurahan (gu-ra-hánŭ) sm, sf, adg gurahanã (gu-ra-há-nã), gurahanj (gu-ra-hánjĭ), gurahani/gurahane (gu-ra-há-ni) – tsi ari gura mari sh-aurlã vãrtos (tsi ari gura hani); ficior tsi plãndzi, njiureadzã sh-aurlã multu
{ro: cu gura mare; copil miorlâitor}
{fr: qui a une grande bouche; enfant pleurnicheur}
{en: with big mouth; whining child}

(expr: cu gura dishcljisã, s-ciudusea tsi videa); tutã hoara armasi cu gura hãscatã
(expr: s-ciudusi), cãndu u vidzu; ashtipta cu gura hãscatã tuts
(expr: cu nearãvdari, etinj s-lã s-arucã mãcarea n gurã), ca cireasha-atsea coapta

§ hãscari/hãscare (hãs-cá-ri) sf hãscãri (hãs-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva hascã; cãscari
{ro: acţiunea de a căsca; căscare, căscat}
{fr: action de bayer, de demeurer (être) bouche béante; de bâiller; bâillement}
{en: action of standing and gaping; of yawning; yawn}
ex: ca hãscarea om di om

§ cascu (cás-cu) vb I cãscai (cãs-cáĭ), cãscam (cãs-cámŭ), cãscatã (cãs-cá-tã), cãscari/cãscare (cãs-cá-ri) – (unã cu hascu1)
ex: cascã ficiorlu, lj-u somnu; cascã (fig: dishcljidi) gura niheamã; alasã usha s-cascã (fig: si sta dishcljisã) niheamã

§ cãscat (cãs-cátŭ) adg cãscatã (cãs-cá-tã), cãscats (cãs-cátsĭ), cãscati/cãscate (cãs-cá-ti) – (unã cu hãscat)
ex: unã moashi cu gura cãscatã (cu gura dishcljisã) (angucitoari: oala); vulpea lu-ascultã cu gura cãscatã
(expr: cu multã cãshtigã); armasi cu gura cãscatã (armasi multu ciudisit)

§ cãscari/cãscare (cãs-cá-ri) sf cãscãri (cãs-cắrĭ) – (unã cu hãscari)
ex: cãscarea easti semnul a heavrãljei; mi-acãtsã unã cãscari di nu puteam s-mi-acumtinescu

§ hasca1 invar – tsi easti (sta) cu gura dishcljisã; bashinghel; (fig:
1: hasca = om tsi sta sh-hascã mash gura, fãrã s-lucreadzã, tsi nu para lu-ariseashti lucrul; expr:
2: fãtsem hasca = adeti veaclji armãneascã dit Dumãnica di Pãreasinj cãndu njitslji sta cu gura dishcljisã tra s-acatsã hãlvãlu ligat di un hir, spindzurat di tãvani i di-unã shtsalã, tsi-l leagãnã, di-unã parti sh-di-alantã ãn fatsa-a lor, un ma mari, pãrinti i pap)
{ro: cu gura căscată}
{fr: bouche béante}
{en: with wide open mouth}

§ hasca2 invar – un tsi easti niheamã hazo, lipsit di minti, fãrã giudicatã, tu zbor i tu fapti, tsi sta cu gura dishcljisã shi nu para aducheashti mari lucru di tsi-lj si dzãtsi; hascanifur, ageamit, ahmac, anoit, hut, cshura, ciulja, chirut, dabo-lja, divanã, glar, hazo, hazuscu, hljara, hahã, hai-hui, haihum, leangã, lefcã, temblã, lishor, shahulcu, tabolja, ta-o-to, ljoco, shapshal, shabsha, shamandur, tivichel, turlu, uzun, etc.
{ro: prostănac; gură-cască}
{fr: bouche béante, vaurien, sot, nigaud}
{en: fool, rascal, no good}
ex: hasca (hazo) sh-easti

§ hasca-nifur (has-ca-ní-furŭ) sm, sf, adg hascanifurã (has-ca-ní-fu-rã), hascanifuri (has-ca-ní-furĭ), hascanifuri/hascanifure (has-ca-ní-fu-ri) – (unã cu hasca2)
ex: easti niheamã hascanifur (ca hazo)

{ro: privit, observat, îngrijit}
{fr: regardé, observé, soigné}
{en: looked at, observed, taken care of}
ex: calu fu mutrit ghini; eara mutritã ghini, ca s-nupu aibã tsiva di mãcari cu nãsã

§ mutriri/mutrire (mu-trí-ri) sf mutriri (mu-trírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva mutreashti; muntriri, mbriri, briri, bruiri, buriri, cãtãndisiri, frundisiri, frundixiri
{ro: acţiunea de a privi, de a observa, de a îngriji; privire, observare, îngrijire}
{fr: action de regarder, d’observer, de soigner}
{en: action of looking at, of observing, of taking care of}
ex: s-nu ti saturi di mutriri; nipututlu va mutriri

§ muntrescu (mun-trés-cu) (mi) vb IV muntrii (mun-tríĭ), muntream (mun-treámŭ), muntritã (mun-trí-tã), muntriri/muntrire (mun-trí-ri) – (unã cu mutrescu)
ex: mi muntrea cu cãshtigã; cu oclji nu muntreashti; muntrii deavãrliga tra s-lu ved, nu vidzui tsiva; atsel njiclu lj-muntreashti (ari ngãtan) casa shi aushaticlu

§ muntrit (mun-trítŭ) adg muntritã (mun-trí-tã), muntrits (mun-trítsĭ), muntriti/muntrite (mun-trí-ti) – (unã cu mutrit)

§ muntri-ri/muntrire (mun-trí-ri) sf muntriri (mun-trírĭ) – (unã cu mutri-ri)

§ bruescu (bru-ĭés-cu) (mi) vb IV bruii (bru-íĭ), brueam (bru-ĭámŭ), bruitã (bru-í-tã), bruiri/bruire (bru-í-ri) – (unã cu mutrescu)
ex: sh-fricã ocljilj sh-brui (sh-mutri) s-veadã; treamburi ma brueshti (mutreshti) la eali; tsi mi brueshti (mutreshti) acshi; sh-brueasti lucrul
(expr: sh-mutreashti di lucrulu-a lui, nu-l mealã aestu lucru)

§ bruit (bru-ítŭ) adg bruitã (bru-í-tã), bruits (bru-ítsĭ), bruiti/bruite (bru-í-ti) – (unã cu mutrit)

§ bruiri/bruire (bru-í-ri) sf bruiri (bru-írĭ) – (unã cu mutriri)

§ burescu1 (bu-rés-cu) (mi) vb IV burii (bu-ríĭ), buream (bu-reámŭ), buritã (bu-rí-tã), buriri/burire (bu-rí-ri) – (unã cu mutrescu)
ex: burii (mutrii) la casa-a lui

§ burit1 (bu-rítŭ) adg buritã (bu-rí-tã), burits (bu-rítsĭ), buriti/burite (bu-rí-ti) – (unã cu mutrit)

§ buriri1/burire (bu-rí-ri) sf buriri (bu-rírĭ) – (unã cu mutriri)
ex: burirea (mutrirea)-a aishtei ciudii

§ brescu (brés-cu) (mi) vb IV brii (bríĭ), bream (breámŭ), britã (brí-tã), bri-ri/brire (brí-ri) – (unã cu mutrescu)
ex: cãndu breashti (mutreashti), tsi sã-lj veadã ocljilj?; brea-mi (mutrea-mi) cu unlu, s-ti brescu (s-ti mutrescu) cu doilji

§ brit (brítŭ) adg britã (brí-tã), brits (brítsĭ), briti/brite (brí-ti) – (unã cu mutrit)

§ briri/brire (brí-ri) sf briri (brírĭ) – (unã cu mutriri)

§ mbrescu (mbrés-cu) (mi) vb IV mbrii (mbríĭ), mbream (mbreámŭ), mbritã (mbrí-tã), mbriri/mbrire (mbrí-ri) – (unã cu mutrescu)

§ mbrit (mbrítŭ) adg mbritã (mbrí-tã), mbrits (mbrítsĭ), mbriti/mbrite (mbrí-ti) – (unã cu mutrit)

§ mbriri/mbrire (mbrí-ri) sf mbriri (mbrírĭ) – (unã cu mutriri)

§ nimutrit (ni-mu-trítŭ) adg nimutritã (ni-mu-trí-tã), nimutrits (ni-mu-trítsĭ), nimutriti/nimutrite (ni-mu-trí-ti) – (atsel, atsea) tsi nu easti mutrit; tsi nu easti bãgat oarã; tsi nu lj-ari cãshtiga (ngãtanlu, frundida) cariva
{ro: neprivit, neobservat, neîngrijit}
{fr: qui n’est pas regardé, qui n’est pas observé, qui n’est pas soigné}
{en: who is not looked at, who is not observed, who is not taken care of}
ex: lãndzit nimutrit

§ nimutri-ri/nimutrire (ni-mu-trí-ri) sf nimutriri (ni-mu-trírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu mutreashti
{ro: acţiunea de a nu privi, de a nu observa, de a nu îngriji; neîngrijire}
{fr: action de ne pas regarder, de ne pas observer, de ne pas soigner}
{en: action of not looking at, of not observing, of not taking care of}

§ nibruit (ni-bru-ítŭ) adg nibruitã (ni-bru-í-tã), nibruits (ni-bru-ítsĭ), nibrui-ti/nibruite (ni-bru-í-ti) – (unã cu nimutrit)

§ nibruiri/nibruire (ni-bru-í-ri) sf nibruiri (ni-bru-írĭ) – (unã cu nimutriri)

§ niburit1 (ni-bu-rítŭ) adg niburitã (ni-bu-rí-tã), niburits (ni-bu-rítsĭ), niburiti/niburite (ni-bu-rí-ti) – (unã cu nimutrit)

§ niburi-ri1/niburire (ni-bu-rí-ri) sf niburiri (ni-bu-rírĭ) – (unã cu nimutriri)

§ agrumutrescu (a-gru-mu-trés-cu) (mi) vb IV agrumutrii (a-gru-mu-tríĭ), agrumutream (a-gru-mu-treámŭ), agru-mutritã (a-gru-mu-trí-tã), agrumutriri/agrumutrire (a-gru-mu-trí-ri) – mutrescu agru (cu ocljilj fucosh, cu fatsa nisursitã, etc., ca un agruom di la munti, tsi bãneadzã singur sh-nu paraveadi altã lumi)
{ro: privi sălbatic}
{fr: regarder sauvage}
{en: look wildly at}
ex: mi agrumutreashti sh-mi-aspari

§ agrumutrit (a-gru-mu-trítŭ) adg agrumutritã (a-gru-mu-trí-tã), agrumutrits (a-gru-mu-trítsĭ), agrumutriti/agrumutrite (a-gru-mu-trí-ti) – cari easti mutrit agru di cariva
{ro: privi sălbatic}
{fr: regarder sauvage}
{en: look wildly at}

§ agrumutriri/agrumutrire (a-gru-mu-trí-ri) sf agrumutriri (a-gru-mu-trírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva agrumutreashti
{ro: acţiunea de a privi sălbatic}
{fr: action de regarder sauvage}
{en: action of looking wildly at}

§ mutritã (mu-trí-tã) sf mutriti/mu-trite (mu-trí-ti) – atsea tsi fatsi un cãndu sh-arucã ocljilj pri tsiva icã ari angãtan di tsiva; angãtanlu tsi lu-ari cariva di-un lãndzit; cãftarea tsi u fatsi un cãndu va s-aflã tsiva; britã, mbritã, bruitã, mutriri, muntriri, mbriri, briri, bruiri, buriri, cãtãndisiri, frundisiri, frundixiri;
(expr:
1: nj-si loarã ocljilj di mutritã = ashtiptai multu chiro;
2: nj-aspindzur mutrita = nj-aspindzur ocljilj; mutrescu cu cãshtigã tra s-ved tsi s-fatsi; shed cu gura hãscatã sh-mi ciudisescu di tsi ved sh-di tsi avdu)
{ro: privire, observaţie, îngrijire}
{fr: regard, observation, soin}
{en: look, observation, care}
ex: tsi mutritã (videari) di aslan!; di oarã, oarã, sh-arca mutrita (mutrirea) pi gioni; di nãs sh-aspindzurã mutrita (sh-aspindzurã ocljilj, sta cu gura hãscatã); mutrita (frundisirea, bruirea, mutrirea) tsi-lj featsirã aclo nu s-aspuni; mutrita-a (videarea-a) ljei eara ntreagã ca-ali fandazmã; cupia va mutritã (mutriri, frundidã)

§ nimutritã (ni-mu-trí-tã) sf nimutriti/nimu-trite (ni-mu-trí-ti) – atsea tsi fatsi un cãndu nu sh-arucã ocljilj pri tsiva; atsea tsi fatsi un cãndu nu ari angãtan di tsiva
{ro: neprivire, neîngrijire}
{fr: sans soin}
{en: without care}

§ muntritã (mun-trí-tã) sf muntriti/muntrite (mun-trí-ti) – (unã cu mutritã)
ex: muntrita-a lui alãga n cãmpu; lj-arucã nã muntritã di cari s-asparã; nu eara urut tu muntritã (videari, vidzutã)

§ bruitã (bru-í-tã) sf bruiti/bruite (bru-í-ti) – (unã cu mutritã)
ex: unã bunã bruitã (vidzutã, cãftari, etc.)

§ britã (brí-tã) sf briti/brite (brí-ti) – (unã cu mutritã)

§ mbritã (mbrí-tã) sf mbriti/mbrite (mbrí-ti) – (unã cu mutritã)