Dictsiunar

DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

hârzâescu

RO:trebui, v … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:36043>2014-05-14 22:31:06.029746 »

hãrzãescu (hãr-zã-ĭés-cu) vb IV hãrzãii (hãr-zã-íĭ), hãrzãeam (hãr-zã-ĭámŭ), hãrzãitã (hãr-zã-í-tã), hãrzãiri/hãrzãire (hãr-zã-í-ri) – easti ananghi di tsiva i cariva; am ananghi; ãnj lipseashti; lipsescu, prindi
{ro: trebui}
{fr: devoir, falloir, être nécessaire}
{en: should, ought, must}
ex: vãsiljelu-l hãrzãea sh-nãs (ãlj lipsea, prindea s-lu aibã), un ahtari san; cãndu va ti hãrzãeascã (va s-ai ananghi, va tsã lipseascã) vãrãoarã agiutorlu a nostru; ti hãrzãeashti (tsã lipseashti) mumã

§ hãrzãit (hãr-zã-ítŭ) adg hãrzãitã (hãr-zã-í-tã), hãrzãits (hãr-zã-ítsĭ), hãrzãiti/hãrzãite (hãr-zã-í-ti) – di cari easti ananghi; lipsit
{ro: trebuit}
{fr: qui est nécessaire}
{en: which (what) is missed, needed, short of}

§ hãrzãiri/hãrzãire (hãr-zã-í-ri) sf hãrzãiri (hãr-zã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu hãrzãeashti tsiva; lipsiri
{ro: acţiunea de a trebui}
{fr: action de devoir, de falloir, d’être nécessaire}
{en: action of being needed, of being obliged to do something}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

hãrzãiri/hãrzãire

hãrzãiri/hãrzãire (hãr-zã-í-ri) sf – vedz tu hãrzãescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: hãrzãescu

hãrzãit

hãrzãit (hãr-zã-ítŭ) adg – vedz tu hãrzãescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: hãrzãescu

lipsescu

lipsescu (lip-sés-cu) (mi) vb IV lipsii (lip-síĭ), lipseam (lip-seámŭ), lipsitã (lip-sí-tã), lipsiri/lipsire (lip-sí-ri) – nu mi-aflu aclo iu u caftã arada (iu easti s-mi aflu); (un lucru) nu-ari atsea parti ti cari ari ananghi; easti ananghi di tsiva i cariva; ashi cum s-cadi s-hibã; prindi, hãrzãescu, istirisescu;
(expr:
1: lj-lipsescu drãnj = nu-ari unã drami di minti, nu-ari dip minti, easti lishor;
2: tsi tsã lipseashti? = tsi-ananghi ai ca s-ti-ameastits tu-aesti lucri? mutrea-ts huzmetea)
{ro: lipsi, trebui}
{fr: être absent, manquer; être nécessaire, falloir}
{en: miss, lack, want, be short of; must, shall, should}
ex: Andrushlu lipseashti (nu easti aoa), gri un ficior; lipsescu (easti ananghi ninga di; dusirã, s-featsirã afani) trei njilji; cara s-misurarã tuts puljlji, s-aflã cã un lipseashti (nu s-afla aclo); ti cãti lipsea (ti cãti eara ninga ananghi) trãdzea cãshtiga Toli; cu vreari, cu nivreari lji spuni, s-lja cãti lji lipsescu (di cãti ari-ananghi); aistã tehni ficiorlu u-anvitsã cum lipseashti (cum prindi); lipsea s-earai aclo tra s-vedz tsi alãvdari-lj featsirã a hilj-tui; s-lipseari (s-fure ananghi), ljau sh-giurat; lipseashti (prindi) ca s-nã turnãm; nu loai apã di-iu lipsea (di-iu prindea, di-iu eara ghini); lipseashti s-fudz di-acasã; nj-lipseashti (am ananghi di) un lucru ninga tra s-bitisescu casa; lja-u cãndu u-aflji, s-u ai trã cãndu lipseashti (trã cãndu va s-ai ananghi di ea); lu ndreg io cum lipseashti (cum prindi); tsi-ts lipseashti (tsi-ananghi ai) s-li scots tsãruhili, tini, om aush?; carishti iu mi duc di lipseashti (prindi s-vã caftu) ljirtari?; dzã sh-tini, cã nu-lj lipsescu drãnj!
(expr: cã nu easti glar!)

§ lipsit (lip-sítŭ) adg lipsitã (lip-sí-tã), lipsits (lip-sítsĭ), lipsiti/lipsite (lip-sí-ti) – (tsiva i cariva) di cari easti ananghi; hãrzãit, istirisit
{ro: lipsit, trebuit}
{fr: manqué, qui est absent; qui est nécessaire}
{en: which (what) is missed, lacked, short of, needed}
ex: ahtari om eara lipsit (eara ananghi di-ahtari om) ti la turmã; eara lipsit (eara hãrzãit) Nijopuli; cheatra cama lipsitã tu lumi (di cari lumea ari nai ma marea ananghi) easti cheatra di moarã; tuti cãti suntu lipsiti la un sumar shi la nã shauã

§ lipsi-ri/lipsire (lip-sí-ri) sf lipsiri (lip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lipseashti tsiva; hãrzãiri, istirisiri

{ro: acţiunea de a lipsi, de a trebui; lipsire}
{fr: action d’être absent, de manquer; d’être nécessaire, de falloir}
{en: action of missing, of lacking, of wanting, of needing, of being short of}
ex: lipsirli u-adusirã tu calea-aestã

§ nilipsit (ni-lip-sítŭ) adg nilipsitã (ni-lip-sí-tã), nilipsits (ni-lip-sítsĭ), nilipsiti/nilipsite (ni-lip-sí-ti) –
1: (tsiva i cariva) di cari nu easti ananghi; tsi nu lipseashti si s-facã;
2: tsi nu lipseashti dit (tsi s-aflã totna tu) un loc; tsi lipseashti totna si s-facã; nihãrzãit
{ro: nelipsit, care nu trebue, de care nu este lipsă, inutil}
{fr: qui ne manque pas, immanquable; qui n’est pas absent; qui n’est pas nécessaire, inutile}
{en: which (what) is not missed, not lacked, not short of, not needed}
ex: lucri nilipsiti (1: di cari nu-avem ananghi; icã (ii) tsi s-aflã totna); eara nilipsit di la measã (nu lipseashti vãrãoarã di la measã)

§ nilipsiri/nilipsire (ni-lip-sí-ri) sf nilipsiri (ni-lip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu lipseashti tsiva (nu lipseashti dit un loc, etc.); nihãrzãiri
{ro: acţiunea de a nu lipsi, de a nu trebui; nelipsire}
{fr: action de ne pas être absent, de ne pas manquer; de ne pas être nécessaire, de ne pas falloir}
{en: action of not missing, of not lacking, of not wanting, of not needing, of not being short of}

§ lipsitã (lip-sí-tã) sf fãrã plural – atsea di cari easti ananghi tra si s-facã (ghini) un lucru; ananghi, nivolji, ihtizai, ihtizã, htizã
{ro: lipsă, necesitate}
{fr: besoin, nécessité}
{en: lack, necessity, need}
ex: easti multu lipsitã (ananghi) s-adunãm; cãndu fu lipsitã (nivolji) s-dishcljidã shcoala; di grãtseascã nu nã easti lipsitã (ihtizai); ma multu, dascale, nu nã eshti lipsitã (ihtizai); nu fu lipsitã (ananghi) ca si s-pidipseascã

§ istirisescu (is-ti-ri-sés-cu) (mi) vb IV istirisii (is-ti-ri-síĭ), istiriseam (is-ti-ri-seámŭ), istirisitã (is-ti-ri-sí-tã), istirisiri/istirisire (is-ti-ri-sí-ri) – (unã cu lipsescu)

§ istirisit (is-ti-ri-sítŭ) adg istirisitã (is-ti-ri-sí-tã), istirisits (is-ti-ri-sítsĭ), istirisiti/istirisite (is-ti-ri-sí-ti) – (unã cu lipsit)

§ istirisiri/istirisire (is-ti-ri-sí-ri) sf istirisiri (is-ti-ri-sírĭ) – (unã cu lipsiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

voi2

voi2 (vóĭŭ) shi vroi (vróĭŭ) vb II vrui (vrúĭ), vream (vreámŭ), vrutã (vrú-tã), vreari/vreare (vreá-ri) –
1: am loatã apofasea s-fac tsiva; ãnj bag (u-am) tu minti s-fac un lucru; nj-fac nieti;
2: am mirachi, ãnj caftã inima; nj-aruc mirachea (sivdãlu); agãchipsescu, agãpisescu, agãpsescu, alãghescu, alughescu, vilisescu;
3: am trã dari, am borgi; burgescu, hriusescu, hursescu;
4: nj-cadi s-fac, easti ananghi; prindi, lipsescu, hãrzãescu;
5: cã easti… cã easti; icã… icã; em… em;
(expr:
1: nu nj-u va mintea = nu pot s-pistipsescu;
2: l-voi ca lunjina-a ocljilor; l-voi ca ocljilj din cap = am multã vreari, lu-agãpisescu multu, nu pot s-bãnedz fãrã el;
3: ma tsi u vrei? = tsi hãiri va s-ai, nu-am vãrã hãiri)
{ro: voi; iubi, îndrăgosti; datora; trebui; fie… fie}
{fr: vouloir; désirer, aimer; devoir, avoir des dettes; falloir; soit… soit}
{en: want, wish; desire, love; owe, be in debt; must, ought to; or… or}
ex: u va i nu va (u ari i nu u ari tu mirachi)?; disi nãs mi va (mi ari tu mirachi); ti voi pri tini; voi pãni; vrui s-yin s-ti ved ma nu mi-alãsã ploaea; voi, nu voi, va mi duc; va s-ljai pradz cãts s-vrei (ai orixi); cumnatili nu s-vor, s-mãcã ca cãtsalili; vru sh-nãs (avu sh-nãs mirachea), corbul, s-toarnã-acasã; voi (loai apofasea, nj-bag tu minti; am mirachea) tra s-acats un peashti; vrei (ai mirachea, ts-badz tu minti) s-ti ncrunj cu altã?; cara vrei (ai mirachea, loash apofasea) s-acumpri meari; vrui (aveam loatã apofasea; avui mirachea) nãoarã, vrui dauã-ori; tini nu vrusesh (nu u-avush tu minti); nu vream (nu-nj cãfta inima, nu-aveam mirachi trã) altu tsiva; nu mi vrei (nu mi-aprochi) sh-mini tu cãlivã?; shi sh-vrea multu mã-sa; s-vor (cãdzurã tu vreari) doilji; ma si s-vor (s-cãdzurã tu sivdã, tu vreari); si-nj ti vor (si sh-arucã sivdãlu pri tini) featili tuti; doilji s-nã lom, doilji s-nã vrem (s-nã vilisim); tsãni-ts groslu tsi tsã-l voi (tsi ts-am borgi); cãti liri-lj vreai (ãlj hurseai, lj-aveai trã dari)?; va (nj-lipseashti) un mes s-tsã li mbair; sumarlu-lj va (prindi) umpleari; furlji vor (lipsescu) vãtãmari; calea va (lipseashti) imnari sh-borgea va (lipseashti) plãtiri; va (lipseashti, prindi) s-tsã imnã tihea; vrea (prindea) vãtãmari di shcop; s-u-aflã: va (cã-i) moartã, va (cã-i) yii; va (icã) oarfãn, va (icã) avut

§ vrut1 (vrútŭ) adg vrutã (vrú-tã), vruts (vrútsĭ), vruti/vrute (vrú-ti) –
1: tsi sh-arcã sivdãlu pri cariva; tsi easti agãchipsit (vilisit) di cariva; agãchipsit, agãpisit, agãpsit, alãghit, alughit, vilisit;
2: dash, dashur, ahar, ahãr, durut, scumpu, sãrmai, yem, curbani, geanã, lele

{ro: iubit; drag}
{fr: aimé; cher, cheri}
{en: loved; dear, beloved}
ex: vor s-mi mãritã, vrute (geanlu-a meu); nu-lj yini si s-dispartã di vruta a lui (feata pri cari sh-arcã sivdãlu); mi-alãsã vruta; vruti shi nivruti (vilisiti sh-nivilisiti); tru-unã zãmani pulj nj-earam sh-tru grãdina-a vrutãljei mi primnam; di tuts easti vrut (durut)

§ vreari/vreare (vreá-ri) sf vreri (vrérĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ari loatã unã apofasi, sh-bagã tu minti, icã ari mirachea s-adarã tsiva; mirachi, orixi;
2: atsea tsi s-fatsi cãndu un sh-arucã sivdãlu pri cariva; atsea tsi-aducheashti un trã-atsel cu cari cãdzu tu sivdai; agapi, sivdã, sivdai, vilisiri, agãchipsiri, agãpisiri, agãpsiri, alughiri, alãghiri;
3: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ari unã borgi; burgiri, hriusiri, hursiri;
(expr: mor (sh-cher) di vreari trã el; nu-am iu s-lu bag di vreari = l-voi multu di multu, nu pot s-bãnedz fãrã el)
{ro: acţiunea de a voi; de a iubi, de a se îndrăgosti; de a datora; voinţă, învoire, iubire, îndrăgostire; datorie}
{fr: action de vouloir; de désirer, d’aimer; de devoir, d’avoir des dettes; volonté, amour, assentiment, gré}
{en: action of wanting, of wishing; of desiring, of loving; of owing, of being in debt; will, will power, love, desire, consent}
ex: vrearea-a noastrã eara s-armãnem aclo; va-ts dãm cãt va u-ai tu vreari (cãt va s-vrei tini); lu-alãsã dupã vrearea-a lui (dupã cum u vrea el); ca s-nã dats cu vreari bunã; iu-i vreari (agapi, vilisiri), easti sh-Dumnidzã; s-aduc dultsi grai di vreari (agãchipsiri, vilisiri); sh-avea arcatã vrearea (sivdaea) pri un arap; cu vreari, cu nivreari, li spuni; vrearea di la oclji acatsã; sh-arucã tutã vrearea pri nipoatã-sa; tuti lucrili buni s-fac cu uspitsãlji sh-cu vreari; s-dusi cu vrearea-a mea (cu volji, izini di la mini); cu cãtã vreari (mirachi, sivdã) u lo!; cãt avdzã di feata aestã, sh-arcã vrearea

§ vrut2 (vrútŭ) adv – cu vreari
{ro: afectuos, cu dragoste}
{fr: affectueusement, agréable}
{en: affectionately, fondly, lovingly}
ex: mutreashti vrut (cu vreari) la el

§ vreri/vrere (vré-ri) sf vreri (vrérĭ) – (unã cu vreari)

§ nivrut (ni-vrútŭ) adg nivrutã (ni-vrú-tã), nivruts (ni-vrútsĭ), nivruti/nivrute (ni-vrú-ti) – tsi nu easti vrut; tsi nu easti agãchipsit (vilisit) di cariva
{ro: neiubit}
{fr: qui n’est pas aimé}
{en: unloved}
ex: nivrut (tsi nu eara vrut) di tuts

§ nivreari/nivreare (ni-vreá-ri) sf nivreri (ni-vrérĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu nu ari vrearea (mirachea, orixea) icã nu ari loatã apofasea s-facã tsiva i s-lu va pi cariva; dushmãnilji, ihtrilji, niuspitsãlji, cãrezi, amahi, etc.
{ro: acţiunea de a nu voi (iubi); duşmănie}
{fr: action de ne pas vouloir (désirer, aimer); mal gré, inimitié}
{en: action of not wanting (wishing, desiring, loving); animosity, hostility}
ex: picurarlu, cu vreari, cu nivreari (cã vrea i cã nu vrea) lji spuni; di vreari, di nivreari (cã vrea i cã nu vrea)

§ paravoi (pá-ra-vóĭŭ) vb II paravrui (pá-ra-vrúĭ), paravream (pá-ra-vreámŭ), paravrutã (pá-ra-vrú-tã), paravreari/paravreare (pá-ra-vreá-ri) – voi multu di multu (ma multu di cum lipseashti); nj-aruc multu vrearea pri cariva
{ro: vrea prea mult, iubi prea mult}
{fr: vouloir trop; aimer trop}
{en: want too much, love too much}

§ paravrut (pá-ra-vrútŭ) adg paravrutã (pá-ra-vrú-tã), paravruts (pá-ra-vrútsĭ), paravruti/paravrute (pá-ra-vrú-ti) – cari easti multu di multu vrut
{ro: vrut prea mult, iubit prea mult}
{fr: qui est trop voulu; qui est trop aimé}
{en: wanted too much, loved too much}

§ paravreari/paravreare (pá-ra-vreá-ri) sf paravreri (pá-ra-vrérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-parava tsiva
{ro: acţiunea de a vrea prea mult, de a iubi prea mult}
{fr: action de vouloir trop; de aimer trop}
{en: action of wanting too much, of loving too much}