DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

hãrzãescu

hãrzãescu (hãr-zã-ĭés-cu) vb IV hãrzãii (hãr-zã-íĭ), hãrzãeam (hãr-zã-ĭámŭ), hãrzãitã (hãr-zã-í-tã), hãrzãiri/hãrzãire (hãr-zã-í-ri) – easti ananghi di tsiva i cariva; am ananghi; ãnj lipseashti; lipsescu, prindi
{ro: trebui}
{fr: devoir, falloir, être nécessaire}
{en: should, ought, must}
ex: vãsiljelu-l hãrzãea sh-nãs (ãlj lipsea, prindea s-lu aibã), un ahtari san; cãndu va ti hãrzãeascã (va s-ai ananghi, va tsã lipseascã) vãrãoarã agiutorlu a nostru; ti hãrzãeashti (tsã lipseashti) mumã

§ hãrzãit (hãr-zã-ítŭ) adg hãrzãitã (hãr-zã-í-tã), hãrzãits (hãr-zã-ítsĭ), hãrzãiti/hãrzãite (hãr-zã-í-ti) – di cari easti ananghi; lipsit
{ro: trebuit}
{fr: qui est nécessaire}
{en: which (what) is missed, needed, short of}

§ hãrzãiri/hãrzãire (hãr-zã-í-ri) sf hãrzãiri (hãr-zã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu hãrzãeashti tsiva; lipsiri
{ro: acţiunea de a trebui}
{fr: action de devoir, de falloir, d’être nécessaire}
{en: action of being needed, of being obliged to do something}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lipsescu

lipsescu (lip-sés-cu) (mi) vb IV lipsii (lip-síĭ), lipseam (lip-seámŭ), lipsitã (lip-sí-tã), lipsiri/lipsire (lip-sí-ri) – nu mi-aflu aclo iu u caftã arada (iu easti s-mi aflu); (un lucru) nu-ari atsea parti ti cari ari ananghi; easti ananghi di tsiva i cariva; ashi cum s-cadi s-hibã; prindi, hãrzãescu, istirisescu;
(expr:
1: lj-lipsescu drãnj = nu-ari unã drami di minti, nu-ari dip minti, easti lishor;
2: tsi tsã lipseashti? = tsi-ananghi ai ca s-ti-ameastits tu-aesti lucri? mutrea-ts huzmetea)
{ro: lipsi, trebui}
{fr: être absent, manquer; être nécessaire, falloir}
{en: miss, lack, want, be short of; must, shall, should}
ex: Andrushlu lipseashti (nu easti aoa), gri un ficior; lipsescu (easti ananghi ninga di; dusirã, s-featsirã afani) trei njilji; cara s-misurarã tuts puljlji, s-aflã cã un lipseashti (nu s-afla aclo); ti cãti lipsea (ti cãti eara ninga ananghi) trãdzea cãshtiga Toli; cu vreari, cu nivreari lji spuni, s-lja cãti lji lipsescu (di cãti ari-ananghi); aistã tehni ficiorlu u-anvitsã cum lipseashti (cum prindi); lipsea s-earai aclo tra s-vedz tsi alãvdari-lj featsirã a hilj-tui; s-lipseari (s-fure ananghi), ljau sh-giurat; lipseashti (prindi) ca s-nã turnãm; nu loai apã di-iu lipsea (di-iu prindea, di-iu eara ghini); lipseashti s-fudz di-acasã; nj-lipseashti (am ananghi di) un lucru ninga tra s-bitisescu casa; lja-u cãndu u-aflji, s-u ai trã cãndu lipseashti (trã cãndu va s-ai ananghi di ea); lu ndreg io cum lipseashti (cum prindi); tsi-ts lipseashti (tsi-ananghi ai) s-li scots tsãruhili, tini, om aush?; carishti iu mi duc di lipseashti (prindi s-vã caftu) ljirtari?; dzã sh-tini, cã nu-lj lipsescu drãnj!
(expr: cã nu easti glar!)

§ lipsit (lip-sítŭ) adg lipsitã (lip-sí-tã), lipsits (lip-sítsĭ), lipsiti/lipsite (lip-sí-ti) – (tsiva i cariva) di cari easti ananghi; hãrzãit, istirisit
{ro: lipsit, trebuit}
{fr: manqué, qui est absent; qui est nécessaire}
{en: which (what) is missed, lacked, short of, needed}
ex: ahtari om eara lipsit (eara ananghi di-ahtari om) ti la turmã; eara lipsit (eara hãrzãit) Nijopuli; cheatra cama lipsitã tu lumi (di cari lumea ari nai ma marea ananghi) easti cheatra di moarã; tuti cãti suntu lipsiti la un sumar shi la nã shauã

§ lipsi-ri/lipsire (lip-sí-ri) sf lipsiri (lip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lipseashti tsiva; hãrzãiri, istirisiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

voi2

voi2 (vóĭŭ) shi vroi (vróĭŭ) vb II vrui (vrúĭ), vream (vreámŭ), vrutã (vrú-tã), vreari/vreare (vreá-ri) –
1: am loatã apofasea s-fac tsiva; ãnj bag (u-am) tu minti s-fac un lucru; nj-fac nieti;
2: am mirachi, ãnj caftã inima; nj-aruc mirachea (sivdãlu); agãchipsescu, agãpisescu, agãpsescu, alãghescu, alughescu, vilisescu;
3: am trã dari, am borgi; burgescu, hriusescu, hursescu;
4: nj-cadi s-fac, easti ananghi; prindi, lipsescu, hãrzãescu;
5: cã easti… cã easti; icã… icã; em… em;
(expr:
1: nu nj-u va mintea = nu pot s-pistipsescu;
2: l-voi ca lunjina-a ocljilor; l-voi ca ocljilj din cap = am multã vreari, lu-agãpisescu multu, nu pot s-bãnedz fãrã el;
3: ma tsi u vrei? = tsi hãiri va s-ai, nu-am vãrã hãiri)
{ro: voi; iubi, îndrăgosti; datora; trebui; fie… fie}
{fr: vouloir; désirer, aimer; devoir, avoir des dettes; falloir; soit… soit}
{en: want, wish; desire, love; owe, be in debt; must, ought to; or… or}
ex: u va i nu va (u ari i nu u ari tu mirachi)?; disi nãs mi va (mi ari tu mirachi); ti voi pri tini; voi pãni; vrui s-yin s-ti ved ma nu mi-alãsã ploaea; voi, nu voi, va mi duc; va s-ljai pradz cãts s-vrei (ai orixi); cumnatili nu s-vor, s-mãcã ca cãtsalili; vru sh-nãs (avu sh-nãs mirachea), corbul, s-toarnã-acasã; voi (loai apofasea, nj-bag tu minti; am mirachea) tra s-acats un peashti; vrei (ai mirachea, ts-badz tu minti) s-ti ncrunj cu altã?; cara vrei (ai mirachea, loash apofasea) s-acumpri meari; vrui (aveam loatã apofasea; avui mirachea) nãoarã, vrui dauã-ori; tini nu vrusesh (nu u-avush tu minti); nu vream (nu-nj cãfta inima, nu-aveam mirachi trã) altu tsiva; nu mi vrei (nu mi-aprochi) sh-mini tu cãlivã?; shi sh-vrea multu mã-sa; s-vor (cãdzurã tu vreari) doilji; ma si s-vor (s-cãdzurã tu sivdã, tu vreari); si-nj ti vor (si sh-arucã sivdãlu pri tini) featili tuti; doilji s-nã lom, doilji s-nã vrem (s-nã vilisim); tsãni-ts groslu tsi tsã-l voi (tsi ts-am borgi); cãti liri-lj vreai (ãlj hurseai, lj-aveai trã dari)?; va (nj-lipseashti) un mes s-tsã li mbair; sumarlu-lj va (prindi) umpleari; furlji vor (lipsescu) vãtãmari; calea va (lipseashti) imnari sh-borgea va (lipseashti) plãtiri; va (lipseashti, prindi) s-tsã imnã tihea; vrea (prindea) vãtãmari di shcop; s-u-aflã: va (cã-i) moartã, va (cã-i) yii; va (icã) oarfãn, va (icã) avut

§ vrut1 (vrútŭ) adg vrutã (vrú-tã), vruts (vrútsĭ), vruti/vrute (vrú-ti) –
1: tsi sh-arcã sivdãlu pri cariva; tsi easti agãchipsit (vilisit) di cariva; agãchipsit, agãpisit, agãpsit, alãghit, alughit, vilisit;
2: dash, dashur, ahar, ahãr, durut, scumpu, sãrmai, yem, curbani, geanã, lele

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn