DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

asot

asot (á-sotŭ) adg asotã (á-so-tã), asots (á-sotsĭ), asoti/asote (á-so-ti) – tsi nu s-saturã vãrnãoarã di-atseali tsi ari sh-caftã s-aibã cãt ma multu; cari nu s-aducheashti vãrãoarã fãnãtit; tsi nu s-saturã vãrnãoarã di tsi ari, di mãcari sh-di beari; lemargu, tãmah, tãmã-chear, limos, lingarsu, lixur, hãrbut, hãrlãput, hirtu, hãrtu
{ro: nesăţios}
{fr: gaspilleur, insatiable}
{en: insatiable}
ex: nu easti avoleto si intrã pãreasinjli tru inima mbitatlui shi a asotlui (nisãturatlui)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cumarã2

cumarã2 (cu-má-rã) sf cumãri (cu-mắrĭ) – agioc di cãrtsã iu tihea-aspuni ma multu, cari va s-amintã
{ro: joc de noroc}
{fr: jeu de hasard}
{en: game of luck}
ex: om tsi gioacã cumarã

§ cumargi (cu-mar-gí) sm cumargeadz (cu-már-gĭádzĭ) – (un) tsi lu-arãseashti multu s-gioacã cãrtsã; hartupexi, agiucãtor, giucãtor, pantagi
{ro: jucător de cărţi; cartofor}
{fr: joueur passioné de cartes; celui qui joue aux jeux de hasard avec de l’argent}
{en: card player; gambler}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gioc1

gioc1 (gĭócŭ) (mi) vb I giucai (gĭu-cáĭ), giucam (gĭu-cámŭ), giucatã (gĭu-cá-tã), giucari/giucare (gĭu-cá-ri) – min mãnjli sh-cicioarli sh-mi frãngu, dupã cãntitsili tsi li avdu, singur, cu cariva altu i cu-unã parei mari di oaminj tu cor; trag corlu tu misuhori; nj-treatsi oara, cu paradz i fãrã paradz, acasã i la cafine, tra s-amintu tu giocurli di cãrtsã (tavli, zãri, etc.); fac tsiva trã gustu, tra s-mi hãrsescu; agioc; (fig:
1: gioc = fac, ljau, arãd, etc.; expr:
2: nj-u gioacã; nj-u gioacã hunerea = nj-u fatsi, mi-arãdi;
3: mi gioc cu cariva = fac shicadz;
4: ãnj gioacã mãnjli = va s-mi-agunjisescu;
5: ãnj gioacã calu = fac tsi voi cã am mari treatsiri, shtiu tsi fac, s-nu-ts hibã fricã;
6: li giucai mearili cu nãsã = u-arãsii, mi-agiucai cu sinili-a ljei, u bãgai tu-ashtirnut;
7: gioacã preftul di bilje = l-fac lucrul cã voi i cã nu voi;
8: ãnj gioacã ocljul = ãnj bati ocljul, am unã noimã, aduchescu tsiva;
9: l-gioc pri tipsii = fac tsi voi cu el, l-pidipsescu, l-munduescu;
10: cara intrai tu cor, va s-gioc = unãoarã tsi mi-acãtsai di-un lucru, lipseashti s-lu fac, s-lu bitisescu;
11: (dzãc, fac, lucredz) nu mi-agioc! = (dzãc, fac, lucredz) salami! nu fac shicadz, nu mash tra sã-nj treacã oara)
{ro: juca; dansa}
{fr: jouer; danser}
{en: play; dance}
ex: patru toacã, sh-nã njilji nu vrea s-gioacã (angucitoari: cicioarli shi coada-a calui); featsirã numtã mari, giucarã, ansãrirã sh-adusirã apoea sh-aushlu; giucãm cãrtsã cu soatsãli; gioacã multu mushat; tra s-gioacã trã Stã-Vinjiri; giucam cãrtsãli un chiro; mutrea tsi-nj giucã (fig: tsi-nj featsi) calea; nj-u giucã
(expr: nj-u featsi, mi-arãsi) ghini; shtiu cum s-lã u gioacã
(expr: s-lj-arãdã); doilji sh-u-avea cã sh-giucarã hunerea
(expr: cã s-arãsirã) un cu-alantu; s-vã bag vula, damca dinãpoi, tra s-nu-nj giucats vãrã murafeti
(expr: s-nu nj-u fãtsets, s-nu mi-arãdets); li giucai tuti
(expr: li loai, li mutai tuti lucrili) din casã; lu-arãsh la gioc shi-lj loai tuts paradzlji; lo sã-lj gioacã (fig: batã) ocljul stãngu; aide, gioacã-ts mãnjli
(expr: agunjisea-ti, minã-ti, tsi stai); cari s-acatsã n cor lipseashti s-gioacã
(expr: macã mi-acãtsai, lipseashti s-u bitisescu); eara vãrã tsi-lj giucã ocljul
(expr: vãrã tsi shtii, tsi aducheashti); nicã astãdz va-nj ti gioc
(expr: sh-adzã va-nj ti-agioc angrãshca); ãlj gioacã calu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hãrtachi/hãrtache

hãrtachi/hãrtache (hãr-tá-chi) hãrtãchi (hãr-tắchĭ) – carti dit gioclu di cãrtsã (ca preftu, fandi, as, etc.); carti
{ro: carte de joc}
{fr: carte à jouer}
{en: playing card}
ex: nu-agãrshashti s-lja sh-cãrtsãli di gioc, hãrtãchili; tsi altã featsish, di gioclu cu hãrtãchili?

§ hartupexi (har-tu-pécsĭ) sm hartupexeanj (har-tu-péc-seanjĭ) – (un) tsi lu-arãseashti multu s-gioacã cãrtsã; agiucãtor, giucãtor, pantagi, cumargi
{ro: jucător de cărţi; cartofor}
{fr: joueur passioné de cartes}
{en: card player; gambler (cards)}
ex: eara nãoarã un hartupexi, un agiucãtor di cãrtsã; cari hartupexi ari intratã tu paradis pãnã tora, s-intrã sh-nãs?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hãrtu

hãrtu (hắr-tu) adg hãrtã (hắr-tã), hãrtsã (hắr-tsã), hãrti/hãrte (hắr-ti) – cari mãcã ca un tsi nu s-fãnãteashti vãrãoarã; hirtu, hãrbut, hãrlãput, lemargu, lixur, tãmah, limos, lingarsu; (fig: hãrtu = (i) cãni njic, slab, tsi mizi s-minã pri loc; (ii) om tsi easti fãrã haractir, pezevenghiu, pushclju)
{ro: lacom}
{fr: gourmand}
{en: greedy}
ex: tsi suntu hãrtsã (lemaryi) trã mãcari gretslji!; nu-ari ma hãrtsã di picurarlu tsi lu-arãseashti s-mãcã multu; avem shi noi un hãrtu di cãni (fig: un cãni slab, tsi nu poati s-facã tsiva!); cari mutreashti la zborlu-a hãrtului atsel (zborlu-a atsilui om slab, pezevenghiu)

§ hirtu (hír-tu) adg hirtã (hír-tã), hirtsã (hír-tsã), hirti/hirte (hír-ti) – (unã cu hãrtu)

§ hãrbut (hãr-bútŭ) adg hãrbutã (hãr-bú-tã), hãrbuts (hãr-bútsĭ), hãrbuti/hãrbute (hãr-bú-ti) – (unã cu hãrtu)
ex: om hãrbut (tsi mãcã multu)

§ hãrlãput (hãr-lã-pútŭ) adg hãrlãputã (hãr-lã-pú-tã), hãrlãputs (hãr-lã-pútsĭ), hãrlãputi/hãr-lãpute (hãr-lã-pú-ti) – (unã cu hãrtu)
ex: nu lipseashti omlu s-hibã hãrlãput (lemargu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã