|
|
hãrtu
hãrtu (hắr-tu) adg hãrtã (hắr-tã), hãrtsã (hắr-tsã), hãrti/hãrte (hắr-ti) – cari mãcã ca un tsi nu s-fãnãteashti vãrãoarã; hirtu, hãrbut, hãrlãput, lemargu, lixur, tãmah, limos, lingarsu; (fig: hãrtu = (i) cãni njic, slab, tsi mizi s-minã pri loc; (ii) om tsi easti fãrã haractir, pezevenghiu, pushclju)
{ro: lacom}
{fr: gourmand}
{en: greedy}
ex: tsi suntu hãrtsã (lemaryi) trã mãcari gretslji!; nu-ari ma hãrtsã di picurarlu tsi lu-arãseashti s-mãcã multu; avem shi noi un hãrtu di cãni (fig: un cãni slab, tsi nu poati s-facã tsiva!); cari mutreashti la zborlu-a hãrtului atsel (zborlu-a atsilui om slab, pezevenghiu)
§ hirtu (hír-tu) adg hirtã (hír-tã), hirtsã (hír-tsã), hirti/hirte (hír-ti) – (unã cu hãrtu)
§ hãrbut (hãr-bútŭ) adg hãrbutã (hãr-bú-tã), hãrbuts (hãr-bútsĭ), hãrbuti/hãrbute (hãr-bú-ti) – (unã cu hãrtu)
ex: om hãrbut (tsi mãcã multu)
§ hãrlãput (hãr-lã-pútŭ) adg hãrlãputã (hãr-lã-pú-tã), hãrlãputs (hãr-lã-pútsĭ), hãrlãputi/hãr-lãpute (hãr-lã-pú-ti) – (unã cu hãrtu)
ex: nu lipseashti omlu s-hibã hãrlãput (lemargu)
hartupexi
hartupexi (har-tu-pécsĭ) sm – vedz tu hãrtachi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: hãrtachiasot
asot (á-sotŭ) adg asotã (á-so-tã), asots (á-sotsĭ), asoti/asote (á-so-ti) – tsi nu s-saturã vãrnãoarã di-atseali tsi ari sh-caftã s-aibã cãt ma multu; cari nu s-aducheashti vãrãoarã fãnãtit; tsi nu s-saturã vãrnãoarã di tsi ari, di mãcari sh-di beari; lemargu, tãmah, tãmã-chear, limos, lingarsu, lixur, hãrbut, hãrlãput, hirtu, hãrtu
{ro: nesăţios}
{fr: gaspilleur, insatiable}
{en: insatiable}
ex: nu easti avoleto si intrã pãreasinjli tru inima mbitatlui shi a asotlui (nisãturatlui)
cumarã2
cumarã2 (cu-má-rã) sf cumãri (cu-mắrĭ) – agioc di cãrtsã iu tihea-aspuni ma multu, cari va s-amintã
{ro: joc de noroc}
{fr: jeu de hasard}
{en: game of luck}
ex: om tsi gioacã cumarã
§ cumargi (cu-mar-gí) sm cumargeadz (cu-már-gĭádzĭ) – (un) tsi lu-arãseashti multu s-gioacã cãrtsã; hartupexi, agiucãtor, giucãtor, pantagi
{ro: jucător de cărţi; cartofor}
{fr: joueur passioné de cartes; celui qui joue aux jeux de hasard avec de l’argent}
{en: card player; gambler}
gioc1
gioc1 (gĭócŭ) (mi) vb I giucai (gĭu-cáĭ), giucam (gĭu-cámŭ), giucatã (gĭu-cá-tã), giucari/giucare (gĭu-cá-ri) – min mãnjli sh-cicioarli sh-mi frãngu, dupã cãntitsili tsi li avdu, singur, cu cariva altu i cu-unã parei mari di oaminj tu cor; trag corlu tu misuhori; nj-treatsi oara, cu paradz i fãrã paradz, acasã i la cafine, tra s-amintu tu giocurli di cãrtsã (tavli, zãri, etc.); fac tsiva trã gustu, tra s-mi hãrsescu; agioc; (fig:
1: gioc = fac, ljau, arãd, etc.; expr:
2: nj-u gioacã; nj-u gioacã hunerea = nj-u fatsi, mi-arãdi;
3: mi gioc cu cariva = fac shicadz;
4: ãnj gioacã mãnjli = va s-mi-agunjisescu;
5: ãnj gioacã calu = fac tsi voi cã am mari treatsiri, shtiu tsi fac, s-nu-ts hibã fricã;
6: li giucai mearili cu nãsã = u-arãsii, mi-agiucai cu sinili-a ljei, u bãgai tu-ashtirnut;
7: gioacã preftul di bilje = l-fac lucrul cã voi i cã nu voi;
8: ãnj gioacã ocljul = ãnj bati ocljul, am unã noimã, aduchescu tsiva;
9: l-gioc pri tipsii = fac tsi voi cu el, l-pidipsescu, l-munduescu;
10: cara intrai tu cor, va s-gioc = unãoarã tsi mi-acãtsai di-un lucru, lipseashti s-lu fac, s-lu bitisescu;
11: (dzãc, fac, lucredz) nu mi-agioc! = (dzãc, fac, lucredz) salami! nu fac shicadz, nu mash tra sã-nj treacã oara)
{ro: juca; dansa}
{fr: jouer; danser}
{en: play; dance}
ex: patru toacã, sh-nã njilji nu vrea s-gioacã (angucitoari: cicioarli shi coada-a calui); featsirã numtã mari, giucarã, ansãrirã sh-adusirã apoea sh-aushlu; giucãm cãrtsã cu soatsãli; gioacã multu mushat; tra s-gioacã trã Stã-Vinjiri; giucam cãrtsãli un chiro; mutrea tsi-nj giucã (fig: tsi-nj featsi) calea; nj-u giucã
(expr: nj-u featsi, mi-arãsi) ghini; shtiu cum s-lã u gioacã
(expr: s-lj-arãdã); doilji sh-u-avea cã sh-giucarã hunerea
(expr: cã s-arãsirã) un cu-alantu; s-vã bag vula, damca dinãpoi, tra s-nu-nj giucats vãrã murafeti
(expr: s-nu nj-u fãtsets, s-nu mi-arãdets); li giucai tuti
(expr: li loai, li mutai tuti lucrili) din casã; lu-arãsh la gioc shi-lj loai tuts paradzlji; lo sã-lj gioacã (fig: batã) ocljul stãngu; aide, gioacã-ts mãnjli
(expr: agunjisea-ti, minã-ti, tsi stai); cari s-acatsã n cor lipseashti s-gioacã
(expr: macã mi-acãtsai, lipseashti s-u bitisescu); eara vãrã tsi-lj giucã ocljul
(expr: vãrã tsi shtii, tsi aducheashti); nicã astãdz va-nj ti gioc
(expr: sh-adzã va-nj ti-agioc angrãshca); ãlj gioacã calu
hãrlãput
hãrlãput (hãr-lã-pútŭ) adg – vedz tu hãrtu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: hãrtuhãrtachi/hãrtache
hãrtachi/hãrtache (hãr-tá-chi) hãrtãchi (hãr-tắchĭ) – carti dit gioclu di cãrtsã (ca preftu, fandi, as, etc.); carti
{ro: carte de joc}
{fr: carte à jouer}
{en: playing card}
ex: nu-agãrshashti s-lja sh-cãrtsãli di gioc, hãrtãchili; tsi altã featsish, di gioclu cu hãrtãchili?
§ hartupexi (har-tu-pécsĭ) sm hartupexeanj (har-tu-péc-seanjĭ) – (un) tsi lu-arãseashti multu s-gioacã cãrtsã; agiucãtor, giucãtor, pantagi, cumargi
{ro: jucător de cărţi; cartofor}
{fr: joueur passioné de cartes}
{en: card player; gambler (cards)}
ex: eara nãoarã un hartupexi, un agiucãtor di cãrtsã; cari hartupexi ari intratã tu paradis pãnã tora, s-intrã sh-nãs?
hãrtã*
hãrtã* (hắr-tã) – fimininlu singular di la adgictivlu “hãrtu”; vedz hãrtu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãlihud
lihud (lí-hudŭ) adg lihudã (lí-hu-dã), lihudz (lí-hudzĭ), lihu-di/lihude (lí-hu-di) – tsi lj-easti multã foami; tsi creapã di foami; lishinat di foami (tsi-lj gurleadzã matsãli, tsi-lj si dutsi gura la ureaclji, tsi-lj s-alicheashti buriclu di foami, tsi lj-intrã luplu tu matsi, tsi lj-aurlã luplu tu pãnticã, etc.); tsi lu-arãseashti s-bea i s-mãcã (agonja sh-multu) sh-atumtsea cãndu nu lj-easti foami i s-ari sãturatã chiola; agiun, fumitos, afumitos, lemargu, limos, hãrbut, hãrlãput, hirtu, hãrtu, lixur, tãmah, lingarsu
{ro: lihnit, lacom}
{fr: défaillant, mort de faim, gourmand}
{en: extremely hungry, starving, greedy (for food)}
ex: vinji la noi lihud (agiun, lishinat di foami) cã nu-avea tsi s-mãcã
§ lihudeatsã (li-hu-deá-tsã) sf lihudets(?) (li-hu-détsĭ) – atsea tsi-aducheashti omlu a curi stumahi-lj caftã multu s-mãcã (cã easti-agiun, i cã easti lemargu); agiunatic, foami, limã, limãryii, lixurilji, etc.
{ro: foame, lăcomie}
{fr: faim, gourmandise}
{en: hunger, gluttony}
limã1
limã1 (lí-mã) sf limi/lime (lí-mi) – mirachea mari tsi u-ari atsel tsi lu-arãseashti s-bea i s-mãcã (agonja sh-multu) sh-atumtsea cãndu nu lj-easti foami i s-ari sãturatã chiola; limãryii, lexuiri, lixurii, lixurilji, lixurlichi, tãmãhchirlãchi
{ro: lăcomie}
{fr: gourmandise, appétit vorace}
{en: greediness, gluttony, voracious appetite}
ex: lima (limãryia) tsi u bati lumea di adzã; ari mari limã (easti multu lemargu)
§ limãryii/limãryie (li-mãr-yí-i) sf limãryii (li-mãr-yíĭ) – (unã cu limã1)
§ limos (li-mósŭ) adg limoasã (li-mŭá-sã), limosh (li-móshĭ), limoasi/limoase (li-mŭá-si) – tsi lu-arãseashti s-mãcã multu; cari mãcã ca un tsi nu s-fãnãteashti vãrãoarã; lemaryu, hãrbut, hãrlãput, hirtu, hãrtu, lixur, tãmah, lingarsu, lihud
{ro: lacom}
{fr: gourmand}
{en: greedy}
ex: easti limos, mãcã pãnã creapã
§ lemargu (lé-mar-ghu) adg lemargã (lé-mar-ghã), lemaryi (lé-mar-yi), lemaryi/lemarye (lé-mar-yi) – (unã cu limos)
ex: omlu lemargu easti azgunit di tuts; avem un cãni lemargu
§ limãxescu (li-mãc-sés-cu) vb IV limãxii (li-mãc-síĭ), limãxeam (li-mãc-seámŭ), limãxitã (li-mãc-sí-tã), limãxiri/limãxire (li-mãc-sí-ri) – am mari limã tri mãcari (ti lucri, etc.); mi-arã-seashti s-mãc i s-beau cu limã (ca un limos); limuxescu, limãr-yisescu, lingãrsescu
{ro: (se) lăcomi}
{fr: être gourmand, gour-mander, convoiter}
{en: be greedy, eat or drink greedily, desire}
§ limãxit (li-mãc-sítŭ) adg limãxitã (li-mãc-sí-tã), limãxits (li-mãc-sítsĭ), limãxiti/limãxite (li-mãc-sí-ti) – tsi ari mãcatã i biutã (tsi va s-mãcã i s-bea) cu limã (ca un limos); limuxit, limãryisit, lingãrsit
{ro: lăcomit; dorit cu lăcomie}
{fr: qui est gourmand, convoiteux; qui est convoité}
{en: be greedy; desired with greed}
§ limãxiri/limãxire (li-mãc-sí-ri) sf limãxiri (li-mãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva limãxeashti; limuxiri, limãryisiri, lingãrsiri