|
|
hârtaki
RO:carte de joc … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:36033>2014-05-14 22:31:06.024962 »
tsiyarohartâ
RO:foiţă de ţigară … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:48166>2014-05-14 22:31:14.28365 »
hartã1
hartã1 (hár-tã) sf hãr-tsã (hắr-tsã) – aspunearea pri unã acoalã a unui loc ashi cum easti (cu tuti lucrili ligati di el sh-cu tuti hãrli a lui ca: arãuri, muntsã, cãsãbadz cu cãljurli tsi-lj leagã, etc.)
{ro: hartă}
{fr: carte géographique}
{en: geographical map}
ex: mutream harta-a Ivropiljei
hartã2
hartã2 (hár-tã) sf fãrã pl – pricunushteari a bunlui tsi-lj s-ari faptã; efharistii, efhãrãstisiri, ushnurlãcã, birhuzuri, shuchir, shuchiur, spulaiti, biricheavis
{ro: mulţumită, datorită}
{fr: grace à}
{en: thanks to}
ex: s-avets hartã (s-lã u pricunushtets) a zulãchilor, cã nãsã vrea vãsilipseascã aoatsi!
hãrtachi/hãrtache
hãrtachi/hãrtache (hãr-tá-chi) hãrtãchi (hãr-tắchĭ) – carti dit gioclu di cãrtsã (ca preftu, fandi, as, etc.); carti
{ro: carte de joc}
{fr: carte à jouer}
{en: playing card}
ex: nu-agãrshashti s-lja sh-cãrtsãli di gioc, hãrtãchili; tsi altã featsish, di gioclu cu hãrtãchili?
§ hartupexi (har-tu-pécsĭ) sm hartupexeanj (har-tu-péc-seanjĭ) – (un) tsi lu-arãseashti multu s-gioacã cãrtsã; agiucãtor, giucãtor, pantagi, cumargi
{ro: jucător de cărţi; cartofor}
{fr: joueur passioné de cartes}
{en: card player; gambler (cards)}
ex: eara nãoarã un hartupexi, un agiucãtor di cãrtsã; cari hartupexi ari intratã tu paradis pãnã tora, s-intrã sh-nãs?
hãrtã*
hãrtã* (hắr-tã) – fimininlu singular di la adgictivlu “hãrtu”; vedz hãrtu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãhãrtã
hãrtã (hắr-tã) sf hãrti/hãrte (hắr-ti) – cãni di-avinãtoari, cu truplu analtu, suptsãri shi zveltu sh-cu cicioarili lundzi cari alagã multu agonja; oshã, ligon
{ro: ogar}
{fr: roquet; lévrier, chien d’arrêt}
{en: pug-dog; setter, pointer, greyhound}
ex: cu hãrta shcljoapã nu s-dutsi avinari
birhuzuri/birhuzure
birhuzuri/birhuzure (bir-hu-zú-ri) sf birhuzuri (bir-hu-zúrĭ) – efharistii, efhãrãstisiri, ushnurlãcã, shuchir, shuchiur, birichea-vis, spulaiti, hartã
{ro: mulţumire}
{fr: remerciment}
{en: thanks}
ex: s-ts-aduc birhuzuri (efharistii)
biricheavis
biricheavis (bi-ri-chĭá-visŭ) invar – pricunushteari a bunlui tsi-lj s-ari faptã; efharistii, efhãrãstisiri, ushnurlãcã, birhuzuri, shuchir, shuchiur, spulaiti, hartã
{ro: mulţumită}
{fr: grace}
{en: thanks}
ex: va lã u avem tu biricheavis (efharistii, shuchir) pãnã s-bãnãm
bumboanã
bumboanã (bum-boà-nã) sf bumboani/bumboane (bum-bŭá-ni) – dultseami (ma multu ti njits) faptã dit siropea di zahari acãtsatã, anjurizmatã mushat, multi ori amisticatã sh-cu alti lucri (ca, bunãoarã, ciuculatã, nuts, etc.) sh-turnatã deapoea tu njits cumãts, a curi lã si da multi hromi sh-formi (ca mãrdzeali, gurgulji, bãstunj njits, etc.); bambonã, toapã, cocã, cufetã, zãhãratã, zãhãrtari
{ro: bomboană}
{fr: bonbon}
{en: candy}
§ bambonã (bam-bó-nã) sf bamboni/bambone (bam-bó-ni) – (unã cu bumboanã)
carti/carte
carti/carte (cár-ti) sf cãrtsã (cắr-tsã) –
1: luguria (acoala) faptã dit mãtsinarea-a leamnilor sh-alichirea cumãtslor tsi es dit aestã mãtsinari, ufilisitã la scriari; acoalã, coalã, hãrtii, frãndzã;
2: zboarã scriati pi-unã acoalã pitricutã cu om (cu poshta) la cariva tra sã-lj si da hãbãri; acoala pri cari suntu scriati aesti zboarã; pistulii, scriitoari, scriturã;
3: acoali ligati deadun tu cari s-au scriatã puizii, spuneri, nvitsãturi, etc.; vivlii, chitachi;
4: acoali ligati deadun tu cari s-au scriatã arãdz di numi, di isãchi, etc.; tifteri, catastih, catalog, condicã, aradã, chitapi;
5: acoalã datã di chivernisi ca mãrtirilji cã un lucru easti dealihea ashi cum easti scriat tu-acoalã (tu cari s-aspuni, bunãoarã, iu shi cãndu s-ari amintatã, nsuratã i moartã omlu, etc.);
6: carti dit gioclu di cãrtsã; hãrtachi;
7: parã adrat dit unã acoalã di carti (tu loc tra s-hibã adrat dit un metal ca bãcãri, asimi i malãmã); (fig:
1: carti = nvitsãturã, culturã, sculii; expr:
2: om cu carti; om tsi nvitsã carti = om ãnvitsat, tsi ari faptã sculii multã;
3: l-tricui tu cartea-a mortsãlor = pistipsescu cã muri, cã ari moartã; l-tricui tu psihuharti;
4: u leg cartea di cãrnicocilu di par = mi-alas di carti, di nvitsãturã)
{ro: hârtie; scrisoare; carte, registru, act, carte de joc, monedă de hârtie}
{fr: papier; lettre; livre, régistre, acte (d’état civile), carte de jeu, monnaie}
{en: paper; letter; book, register, legal document, playing card, paper money}
ex: boatsi nu-ari sh-multi greashti (angucitoari: cartea); gãljina-i albã sh-oauãli lãi (angucitoari: cartea); carti (acoalã) trã scriari; caftã carti (acoalã) sh-cundilj; slãghi feata ca cartea (acoala, hãrtia); firidzli alãchiti cu cãrtsã (acoali); loai doauã coali di carti (hãrtii) albã, di carti vinitã; cãmeasha easti albã ca cartea (ca unã acoalã); di tr-atsea vã scrisim carti (pistulii); pitricui carti (pistulii) tu xeani; lo Budash nã carti (scriitoari) lai; adar nã carti (scriu nã pistulii, scriturã) tra s-lj-u pitrec; cãti frãndzã ari cartea (vivlia) aestã?; mi dush n pãzari di-acumpãrai nã carti (vivlii); cãftarã cãrtsã (vivlii) armãneshti di bisearicã cari s-hibã scriati cu gramati latinicheshti; pri tuts nã tricurã tu carti (tifteri); lu-avea tricutã tu cartea
(expr: arada, psihuhartea) a mortsãlor; cãrtsãli trã America li scosh; dusi sã nveatsã carti; easti om cu carti
(expr: tsi s-ari dusã la sculii, tsi easti nvitsat); ari carti (fig: nvitsãturã) dunjaea; mash di carti (fig: di sculii, di nvitsãturã) s-nu-armãnã orbu; nãoarã s-nu-am sh-eu nã carti (di gioc, hãrtachi)!; nu s-alasã di cãrtsã (agiucarea cu cãrtsãli di gioc) agiucãtorlu; trapshu unã carti (hãrtachi, carti di-agioc) shi-nj ishi un as
cocã2
cocã2 (có-cã) sf cocã (có-cã) – dultseami (ma multu ti njits) faptã dit siropea di zahari acãtsatã, anjurizmatã mushat, multi ori amisticatã sh-cu alti lucri (ca, bunãoarã, ciuculatã, poami, nuts, etc.) sh-turnatã deapoea tu njits cumãts, a curi lã si da multi hromi sh-formi (ca mãrdzeali, gurgulji, bãstunj njits, etc.); bumboanã, bambonã, cufetã, toafã, zãhãratã, zãhãrtari, fructi, poami, yimishi;
(expr: nica-lj dzãtsi-a oului cocã = easti nica ageamit di minti, nu-lj criscu mintea)
{ro: bomboană}
{fr: bonbon}
{en: candy}
ex: unã cocã tu cãtsãnã; umplui poala di cocã
colindu
colindu (có-lin-du) sn colindi/colinde (có-lin-di) –
1: unã soi di culac tsi undzeashti cu-un nel, faptu s-hibã moali sh-dultsi; culindã, culac, ghivrec, ghiuvrec, clurã; zãhãrtari (bumboanã, ciuculatã, poami, etc.) tsi s-da a njitslor cari-alagã cu colinda seara, ninti di Crãciun;
2: unã soi di bãstuni (shcop) cu cari njitslji alagã cu colinda seara di Crãciun; culindar
{ro: covrig, colăcel}
{fr: craquelin rond; fruits, bombons, chocolat, etc. qu’on donne aux chanteurs de Noël}
{en: bagel; fruits, candies, chocolates, etc. given to the children caroling Christmas eve}
ex: culindarlji au tu mãnã cãti unã colindã (culac)
§ culindã (cu-lín-dã) sf culindi/culinde (cu-lín-di) – (unã cu colindu)
§ Colinda1 (Có-lin-da) sf fãrã pl – noaptea (dzua) di nãintea-a Crãciunlui
{ro: Moş Ajun}
{fr: la veille de Noël}
{en: Christmas eve}
§ colinda2 (có-lin-da) invar – atsea tsi fac njitslji seara di Crãciun, cãndu alagã di casã-casã tra s-lã oarã a oaminjlor
{ro: colinde}
{fr: chants de Noël, chantés par les enfants, la veille de Noël}
{en: children’s caroling, the evening before Christmas}
ex: nãinti di Crãciun, ficiorlji s-duc colinda (alagã cu colinda)
§ culindu (cu-lín-du) sm invar – (unã cu colinda2)
§ culindar (cu-lin-dárŭ) sm, sf culindarã (cu-lin-dá-rã), culindari (cu-lin-dárĭ), culindari/culindare (cu-lin-dá-ri) –
1: ficior (featã) tsi alagã cu colinda (tsi s-dutsi cu colinda);
2: unã soi di bãstuni (shcop) cu cari njitslji alagã cu colinda seara di Crãciun; colindu
{ro: colindător}
{fr: chanteur de Noël}
{en: Christmas caroler}
ex: nj-trec prit minti, ca prit yis, culindarlji (ficiorlji tsi-alagã cu colinda); culindarlji au tu mãnã cãti unã colindã (culac)
§ culindedz (cu-lin-dédzŭ) vb I culindai (cu-lin-dáĭ), culindam (cu-lin-dámŭ), culindatã (cu-lin-dá-tã), culinda-ri/culindare (cu-lin-dá-ri) – alag cu colinda di casã-casã
cufetã
cufetã (cu-fé-tã) sf cufeti/cufete (cu-fé-ti) – dultseami (ma multu ti njits) faptã dit siropea di zahari acãtsatã, anjurizmatã mushat, multi ori amisticatã sh-cu alti lucri (ca, bunãoarã, ciuculatã, nuts, poami, etc.) sh-turnatã deapoea tu njits cumãts, a curi lã si da multi hromi sh-formi (ca mãrdzeali, gurgulji, bãstunj njits, etc.); bumboanã, bambonã, cocã, toafã, zãhãratã, zãhãrtari
{ro: bomboană}
{fr: bonbon}
{en: candy}
ex: s-tsã ljai cufeti tra s-mãts; lj-avea gepurli mplini di cufeti
§ cofetã (co-fé-tã) sf cofeti/cofete (co-fé-ti) – (unã cu cufetã)
ex: lj-umplu gepurli di cofeti
dishertu1
dishertu1 (di-shĭér-tu) vb I dishirtai (di-shir-táĭ), dishirtam (di-shir-támŭ), dishirtatã (di-shir-tá-tã), dishirtari/dishirtare (di-shir-tá-ri) – gulescu un vas di lucrili tsi li ari nuntru; versu unã muljiturã (apã, lapti yin, etc.) dit un vas tu altu; beau tut tsi s-aflã tu-unã scafã (putir, shishi, etc.); gulescu, versu, tornu, aruc, scot
{ro: deşerta, goli, vărsa}
{fr: vider, désemplir, verser}
{en: empty out, pour}
ex: dishirtats (gulits, virsats) gãletsli di lapti; dishartã (vearsã) yinlu dit poci; tuti li dishirtai (virsai, gulii) tu cãzani; ti Ayiu-Yioryi easti adetea si s-dishartã (guleascã, s-aminã) tufechili; pi noi sh-dishirtã (sh-arcã) inatea
§ dishirtat (di-shir-tátŭ) adg dishirtatã (di-shir-tá-tã), dishirtats (di-shir-tátsĭ), dishirtati/di-shirtate (di-shir-tá-ti) – (vaslu) tsi easti gulit di lucrili tsi ari nuntru; (luguria) tsi easti gulitã dit un vas tu altu; gulit, virsat, turnat, arcat, scos
{ro: deşertat, golit, vărsat}
{fr: vidé, désempli, versé}
{en: emptied out, poured}
ex: sats dishirtats (gulits) di grãn; tufechea shi pishtoljli nu eara dishirtati (aminati) di anj di dzãli
§ dishirtari/dishirtare (di-shir-tá-ri) sf dishirtãri (di-shir-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dishartã tsiva; guliri, virsari, turnari, arcari, scuteari
{ro: acţiunea de a deşerta, de a goli, de a vărsa; deşertare, golire, vărsare}
{fr: action de vider, de désemplir, de verser}
{en: action of emptying out, of pouring}
§ dishertu2 (di-shĭér-tu) adg dishartã (di-shĭár-tã), dishertsã (di-shĭér-tsã, dishar-ti/disharte (di-shĭár-ti) – (vas) tsi nu-ari tsiva nãuntru; gol
{ro: deşert, gol}
{fr: vide}
{en: empty}
ex: cãldãrli suntu disharti (goali); vas dishertu (gol); hãmbarea nã shadi dishartã (goalã)
§ dishir-tãciuni/dishirtãciune (di-shir-tã-cĭú-ni) sf dishirtãciunj (di-shir-tã-cĭúnjĭ) – lucru tsi nu-ari vãrã tinjii; lucru fãrã nitsiunã simasii
{ro: deşertăciune}
{fr: chose sans valeur ou importance}
efharisto
efharisto (ef-ha-ris-tó) adv – zborlu tsi-l dzãtsi un tri pricu-nushtearea-a bunlui tsi-lj s-ari faptã; shuchir
{ro: mulţumesc}
{fr: merci, grace, remerciement}
{en: thanks, acknowledgement}
ex: noi lã dzãsim efharisto; lj-dzãsh efharisto trã tuti tsi featsi trã mini
§ efharistisescu (ef-ha-ris-ti-sés-cu) (mi) vb IV efharistisii (ef-ha-ris-ti-síĭ), efharistiseam (ef-ha-ris-ti-seámŭ), efharistisitã (ef-ha-ris-ti-sí-tã), efharistisiri/efharistisire (ef-ha-ris-ti-sí-ri) – lj-pricunoscu a unui bunlu tsi-nj lu featsi shi-lj dzãc efharisto
{ro: mulţumi}
{fr: (se) contenter, satisfaire}
{en: content, satisfy}
ex: mi efharistisi cu-un zbor bun sh-la loclu-a lui mi efharistisii, tsi s-fac
§ efharistisit (ef-ha-ris-ti-sítŭ) adg efharistisitã (ef-ha-ris-ti-sí-tã), efharistisits (ef-ha-ris-ti-sítsĭ), efharistisiti/efharistisite (ef-ha-ris-ti-sí-ti) – tsi easti apudidit di bunlu tsi-lj s-ari faptã
{ro: mulţumit}
{fr: contenté, satisfait}
{en: content, satisfied}
ex: mi hãrsescu s-ti ved efharistisit
§ efharistisiri/efharistisire (ef-ha-ris-ti-sí-ri) sf efharistisiri (ef-ha-ris-ti-sírĭ) – atsea tsi fatsi un tsi ifhãristiseasti pri cariva
{ro: acţiunea de a mulţumi; mulţumire}
{fr: action de contenter, de satisfaire; satisfaction}
{en: action of contenting, of satisfying; satisfaction}
§ efhãristisescu (ef-hã-ris-ti-sés-cu) (mi) vb IV efhãristisii (ef-hã-ris-ti-síĭ), efhãristiseam (ef-hã-ris-ti-seámŭ), efhãristisitã (ef-hã-ris-ti-sí-tã), efhãristisi-ri/efhãristisire (ef-hã-ris-ti-sí-ri) – (unã cu efharistisescu)
§ efhãristisit (ef-hã-ris-ti-sítŭ) adg efhãristisitã (ef-hã-ris-ti-sí-tã), efhãristisits (ef-hã-ris-ti-sítsĭ), efhãristisiti/efhãristisite (ef-hã-ris-ti-sí-ti) – (unã cu efharistisit)
§ efhãristisiri/efhãristisire (ef-hã-ris-ti-sí-ri) sf efhãristisiri (ef-hã-ris-ti-sírĭ) – (unã cu efharistisiri)
hãrtu
hãrtu (hắr-tu) adg hãrtã (hắr-tã), hãrtsã (hắr-tsã), hãrti/hãrte (hắr-ti) – cari mãcã ca un tsi nu s-fãnãteashti vãrãoarã; hirtu, hãrbut, hãrlãput, lemargu, lixur, tãmah, limos, lingarsu; (fig: hãrtu = (i) cãni njic, slab, tsi mizi s-minã pri loc; (ii) om tsi easti fãrã haractir, pezevenghiu, pushclju)
{ro: lacom}
{fr: gourmand}
{en: greedy}
ex: tsi suntu hãrtsã (lemaryi) trã mãcari gretslji!; nu-ari ma hãrtsã di picurarlu tsi lu-arãseashti s-mãcã multu; avem shi noi un hãrtu di cãni (fig: un cãni slab, tsi nu poati s-facã tsiva!); cari mutreashti la zborlu-a hãrtului atsel (zborlu-a atsilui om slab, pezevenghiu)
§ hirtu (hír-tu) adg hirtã (hír-tã), hirtsã (hír-tsã), hirti/hirte (hír-ti) – (unã cu hãrtu)
§ hãrbut (hãr-bútŭ) adg hãrbutã (hãr-bú-tã), hãrbuts (hãr-bútsĭ), hãrbuti/hãrbute (hãr-bú-ti) – (unã cu hãrtu)
ex: om hãrbut (tsi mãcã multu)
§ hãrlãput (hãr-lã-pútŭ) adg hãrlãputã (hãr-lã-pú-tã), hãrlãputs (hãr-lã-pútsĭ), hãrlãputi/hãr-lãpute (hãr-lã-pú-ti) – (unã cu hãrtu)
ex: nu lipseashti omlu s-hibã hãrlãput (lemargu)