{ro: învrednici, merita}
{fr: mériter, faire mériter, accorder en grâce; se rendre digne}
{en: be able to; deserve, merit}
ex: si vã axits (s-u aflats cu cali)

§ axit2 (ac-sítŭ) adg axitã (ac-sí-tã), axits (ac-sítsĭ), axiti/axite (ac-sí-ti) – tsi s-ari aspusã acshu s-facã tsiva; tsi ari aflatã cu cali s-facã tsiva; axiusit, axizit, ahãrzit, texiusit, cataxipsit
{ro: învrednicit}
{fr: mérité, rendu digne}
{en: been able to; deserved, merited}

§ axiri2/axire (ac-sí-ri) sf axiri (ac-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu axeashti, axiusiri, axiziri, ahãrziri, texi-usiri, cataxipsiri
{ro: acţiunea de a învrednici, de a merita; învred-nicire}
{fr: action de mériter, de se faire mériter, de se rendre digne}
{en: action of being able to, of being worthy of, of deserving}

§ axiusescu (ac-si-u-sés-cu) (mi) vb IV axiusii (ac-si-u-síĭ), axiuseam (ac-si-u-seámŭ), axiusitã (ac-si-u-sí-tã), axiu-siri/axiusire (ac-si-u-sí-ri) – (unã cu axescu2)
ex: mi-axiusi (ahãrzi) Dumnidzã s-bãnedz

§ axiusit (ac-si-u-sítŭ) adg axiusitã (ac-si-u-sí-tã), axiusits (ac-si-u-sítsĭ), axiusiti/axiusite (ac-si-u-sí-ti) – (unã cu axit2)

§ axiusiri/axiusire (ac-si-u-sí-ri) sf axiusiri (ac-si-u-sírĭ) – (unã cu axiri2)

§ texiusescu (tec-si-u-sés-cu) vb IV texiusii (tec-si-u-síĭ), texiuseam (tec-si-u-seámŭ), texiusitã (tec-si-u-sí-tã), texiusiri/texiusire (tec-si-u-sí-ri) – (unã cu axescu2)
ex: hara s-avets shi s-vã hãrsits cã trã tsi cã texiusitã s-hits pãrintsãlj a aishtei hilji

§ texiusit (tec-si-u-sítŭ) adg texiusitã (tec-si-u-sí-tã), texiusits (tec-si-u-sítsĭ), texiusiti/texiusite (tec-si-u-sí-ti) – (unã cu axit2)

§ texiusiri/texiusire (tec-si-u-sí-ri) sf texiusiri (tec-si-u-sírĭ) – (unã cu axiri2)

§ axizescu (ac-si-zés-cu) vb IV axizii (ac-si-zíĭ), axizeam (ac-si-zeámŭ), axizitã (ac-si-zí-tã), axiziri/axizire (ac-si-zí-ri) – am hãri tsi mi fac vrut (cu tinjii) trã cariva (tsi va s-mi aibã); ahãrdzescu; am unã tinjii (pãhã); custisescu, fac
{ro: valora, merita, costa}
{fr: valoir, mériter, coûter}
{en: have a value, cost}
ex: om tsi nu axizeashti (fatsi, custiseashti, ahãrdzeashti) tsiva; cãt axizescu (fac, custisescu, ahãrdzescu)

§ axizit (ac-si-zítŭ) adg axizitã (ac-si-zí-tã), axizits (ac-si-zítsĭ), axiziti/axizite (ac-si-zí-ti) – tsi ari hãri tra s-hibã vrut di cariva; tsi ari tinjia (pãhãlu)…; ahãrdzit
{ro: valorat, meritat}
{fr: mérité, évalué}
{en: with a certain value, cost}

§ axiziri/axi-zire (ac-si-zí-ri) sf axiziri (ac-si-zírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu-lj da unã tinjii (bagã un pãhã) a unui lucru; ahãrdziri
{ro: acţiunea de a valora, de a merita; valorare, meritare}
{fr: action d’évaluer, de mériter}
{en: action of having (giving to something) a value}

(expr:
1: (ljau pri cariva; ved) cu bunlu; cu bunlu lj-mãc caplu = caftu cu zboarã buni tra s-lu-aduc pi calea-atsea buna, s-facã tsi voi mini, s-lu-arãd, icã s-lu fac pri cariva s-aducheascã un lucru;
2: nu-i di bun (cã nu yini) = ari pãtsãtã tsiva (di nu yini);
3: ãlj fac un bun = lu-agiut)
{ro: bine}
{fr: bien}
{en: good}
ex: bun (ghineatsã) s-ai; di shideari, bun va s-veadã; vedz cu bunlu (mutrea cu zboarã buni), bre crishtine!; ãl lo cu bunlu; s-lj-u da cu bunlu muljari, cã di nu, bunlu nu va lj-aflã; cu bunlu-lj mãts caplu-a-alãntui
(expr: cu zboarã buni lu-aduts pi calea tsi ti-arãseashti, lu-arãdz); tini tsi-nj lu featsish aestu bun (aestã ghineatsã); omlu-aestu tsi nu yini, nu va s-lji hibã bun
(expr: ari pãtsãtã tsiva di nu vinji); nu lj-u bunã a featãljei (pati tsiva feata, ari tsiva); di bun vãr nu fudzi; cu bunlu-lj mãts caplu-alãntui
(expr: pots s-fats tsi vrei cu el, pots s-ts-agiundzi scupolu)

§ bun3 (búnŭ) sn bunuri (bú-nurĭ) – un lucru tsi fatsi parti dit avearea-a unui om; un lucru bun; periusii
{ro: bun, avere}
{fr: bien, avoir, fortune}
{en: asset, goods, fortune}
ex: ãlj lo tuti bunurli (tutã periusia, avearea)

§ bun4 (búnŭ) sm pl(?) – lãngoari (gãrnuts scos) di njits
{ro: bubă}
{fr: ?}
{en: ?}
ex: bunlu s-ts-u da! s-ti-agudeascã bunlu! (sã scots gãrnuslu)

§ bunac (bu-nácŭ) adg bunacã (bu-ná-cã), bunats (bu-nátsĭ), bunatsi/bunatse (bu-ná-tsi) – (unã cu bun)
ex: o, bunaca (buna)-a noastrã hljinã!

§ bunã-teatsã (bu-nã-teá-tsã) sf bunãtets (bu-nã-tétsĭ) – harea tsi u ari omlu tsi easti bun, tsi easti njilãos; lucrul bun tsi-l fatsi cariva; agiutorlu dat a unui om tsi ari ananghi; un lucru tsi easti arisit, bun; bunãtati, buneatsã, ghineatsã, ghinãteatsã, bunatsã, sivapi
{ro: buneţe, bunătate, binefacere}
{fr: bonté, bienfait}
{en: goodness, kindness, benefit}
ex: fã bunãtets (ghinets) la tutã lumea; sh-io va-ts fac vãrã bunãteatsã, cari s-u-aducã oara; vidzu cã Yeani nu-ari mardzini tu bunãteatsã

§ bunãtati/bunãtate (bu-nã-tá-ti) sf bunãtãts (bu-nã-tắtsĭ) – (unã cu bunãteatsã)

§ buneatsã (bu-neá-tsã) sf bunets (bu-nétsĭ) – (unã cu bunã-teatsã)
ex: s-meascã picurarlji cu bunets (lucri buni, bunãtãts) din hoarã; zburashti cu buneatsã (cu bunãteatsã, cu inima bunã); adusi multi bunets (bunãtãts, lucruri buni); sh-nãs va-lj facã vãrã buneatsã (bun); fã-nj unã buneatsã shi mprumutã-nj dauã liri; am vidzutã di la nãs multi bunets; buneatsa tsi u fats, totna s-u tats

§ bunatsã1 (bu-ná-tsã) sf fãrã pl – (unã cu bunãteatsã)

§ bunatsã2 (bu-ná-tsã) sf fãrã pl – chiro mushat cu soari (ma multu di earnã)
{ro: timp plăcut}
{fr: beau temps (surtout l’hiver)}
{en: good, pleasant weather (mainly during the winter)}
ex: nu avea vimtu eara mash bunatsã (chiro mushat)

§ bunshor (bun-shĭórŭ) adg bunshoarã (bun-shĭŭá-rã), bunshori (bun-shĭórĭ), bunshoari/bunsoare (bun-shĭŭá-ri) – easti bun ahãt cãt lipseashti; agiundzi cãt bun easti
{ro: bunicel}
{fr: assez bon}
{en: sufficiently good}
ex: yinlu easti bunshor; avea piculj bunshor

§ bunuescu (bu-nu-ĭés-cu) vb IV bunuii (bu-nu-íĭ), bunueam (bu-nu-ĭámŭ), bunuitã (bu-nu-í-tã), bunuiri/bunuire (bu-nu-í-ri) –
1: lj-fac un bun a unui;
2: fac un semnu i dzãc un zbor di vreari (sãnãtati, urari, tinjii, ambãreatsã, etc.) cãndu mi dispartu icã mi aflu cu cariva; ghinuescu, cãlimirsescu, hiritisescu, hiritsescu, prishin-descu
{ro: face bine; saluta}
{fr: faire du bien; saluer}
{en: do good; greet, salute}

§ bunuit (bu-nu-ítŭ) adg bunuitã (bu-nu-í-tã), bunuits (bu-nu-ítsĭ), bunuiti/bunuite (bu-nu-í-ti) –
1: tsi-lj s-ari faptã un bun;
2: tsi-lj s-ari dzãsã un zbor (i-lj s-ari faptã un semnu) cãndu s-dispãrtsã i s-adunã cu cariva, tra sã-lj s-aspunã vreari (tinjii, etc.); (atsel) cu cari omlu sh-ari alãxitã zboarã di sãnãtati; ghinuit, cãlimirsit, hiritisit, hiritsit, prishindit
{ro: căruia i s-a făcut un bine; salutat}
{fr: à qui on a fait un bien; salué}
{en: done good; greeted, saluted}

§ bunuiri/bunuire (bu-nu-í-ri) sf bunuiri (bu-nu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bunueashti lumea; fãtseari bun; ghinuiri, cãlimirsiri, hiritisiri, hiritsiri, prishindiri
{ro: acţiunea de a saluta; salutare}
{fr: action de saluer, de se souhaiter réciproquement une bonne santé; salutation}
{en: action of greeting, of saluting}

§ mbun (mbúnŭ) (mi) vb I mbunai (mbu-náĭ), mbunam (mbu-námŭ), mbunatã (mbu-ná-tã), mbuna-ri/mbunare (mbu-ná-ri) – cu-atseali tsi-lj fac (tsi-lj dzãc, tsi-lj dau, etc.) lu-adar cariva s-hibã ma bun, s-isihãseascã, s-agãrshascã cripãrli tsi ari icã inatea tsi nj-u poartã; l-ljertu sh-mi fac oaspi diznou cu cariva cu cari mi-aveam ncãceatã ninti; mbunedz, ambun, ambunedz, azbun, arãzbun, puitescu, puituescu, apuituescu, dizver
{ro: (se) îmbuna, (se) împăca}
{fr: apaiser, (se) réconcilier}
{en: appease, soothe; make up, reconcile}
ex: vã nvets io cum s-adrats, tra s-vã mbunats (s-v-aduchits, s-vã fãtsets bunj un cu-alantu), s-nu-lj parã arãu a vãrnui; mutri s-u mbunã (s-u arãzbunã); cama njica, s-li mbunã mãrli surãri, gri; s-nã mbunãm cu nãs (s-nã ljirtãm, s-nã fãtsem oaspits diznou, s-nã dizvirãm cu nãs); mizia lu mbunã (lu-apuitui) di plãngu

§ mbunedz (mbu-nédzŭ) (mi) vb I mbunai (mbu-náĭ), mbunam (mbu-námŭ), mbunatã (mbu-ná-tã), mbunari/mbunare (mbu-ná-ri) – (unã cu mbun)
ex: stats, lã dzãsi ficiorlu, cã vã mbunedz mini; mbu-neadzã-l (mbunã-l, fã-l si s-aducheascã ma ghini, s-isihãseascã) cu un mer; tora trã preasinj s-ljirtarã fratslji shi si mbunarã

§ mbunat (mbu-nátŭ) adg mbunatã (mbu-ná-tã), mbunats (mbu-nátsĭ), mbunati/mbunate (mbu-ná-ti) – tsi easti faptu si s-aducheascã ma ghini, ma bun, dupã zboarãli tsi-lj si dzãsirã i faptili tsi-lj si featsirã; tsi s-ari faptã oaspi diznou cu un cu cari s-avea ncãceatã ninti; ambunat, azbunat, arãzbunat, puitit, puituit, apuituit, dizvirat
{ro: îmbunat, împăcat}
{fr: apaisé, réconcilié}
{en: appeased, soothed; reconciled}
ex: ficiorlu lã u mpãrtsã, cum prindea shi tuts armasirã mbunats

§ mbunari/mbunare (mbu-ná-ri) sf mbunãri (mbu-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si mbuneadzã; ambunari, azbunari, arãzbunari, puitiri, puituiri, apuituiri, dizvirari, bãrishi
{ro: acţiunea de a (se) îmbuna, de a (se) împăca; îmbunare, împăcare}
{fr: action d’apaiser, de (se) réconcilier; reconciliation}
{en: action of appeasing, of soothing; of making up, of reconciling; reconciliation}

§ nimbunat (nim-bu-nátŭ) adg nimbunatã (nim-bu-ná-tã), nimbunats (nim-bu-nátsĭ), nimbunati/nimbunate (nim-bu-ná-ti) – tsi nu easti mbunat; tsi nu easti faptu si s-aducheascã ma ghini, ma bun dupã zboarãli tsi-lj si dzãsirã i faptili tsi-lj si featsirã; tsi nu s-ari faptã oaspi diznou cu un cu cari s-avea ncãceatã ninti
{ro: neîmpăcat}
{fr: qui n’est pas apaisé; qui n’est pas réconcilié; irréconciliable, implacable}
{en: who is not appeased; who is not reconciled; unreconciled}
ex: arãi shi nimbunats

§ nimbunari/nimbunare (nim-bu-ná-ri) sf nimbunãri (nim-bu-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu si mbuneadzã
{ro: acţiunea de a nu (se) îmbuna, de a nu (se) împăca; neîmpăcare}
{fr: action de ne pas apaiser, de ne pas (se) réconcilier}
{en: action of not appeasing, of not soothing; of not making up, of not reconciling}

§ ambun (am-búnŭ) (mi) vb I ambunai (am-bu-náĭ), ambunam (am-bu-námŭ), ambunatã (am-bu-ná-tã), ambunari/ambunare (am-bu-ná-ri) – (unã cu mbun)

§ ambunedz (am-bu-nédzŭ) (mi) vb I ambunai (am-bu-náĭ), ambunam (am-bu-námŭ), ambunatã (am-bu-ná-tã), ambuna-ri/ambunare (am-bu-ná-ri) – (unã cu mbun)

§ ambunat (am-bu-nátŭ) adg ambunatã (am-bu-ná-tã), ambunats (am-bu-nátsĭ), ambunati/ambunate (am-bu-ná-ti) – (unã cu mbunat)

§ ambunari/ambunare (am-bu-ná-ri) sf ambunãri (am-bu-nắrĭ) – (unã cu mbunari)

§ bunãoarã (bu-nã-ŭá-rã) adv – ca unã paradigmã; tsi sh-u-adutsi cu lucrul di cari zburãm
{ro: de exemplu}
{fr: par exemple}
{en: for instance}

§ azbun (az-búnŭ) (mi) vb I azbunai (az-bu-náĭ), azbunam (az-bu-námŭ), azbunatã (az-bu-ná-tã), azbunari/azbunare (az-bu-ná-ri) – cu-atseali tsi-lj fac (tsi-lj dzãc, tsi-lj dau, etc.) lu-ambunedz, l-fac s-agãrshascã cripãrli tsi li ari; u min mãna lishor pristi truplu-a unei hiintsã (njic i mari, bãrbat i muljari, om i pravdã, etc.), multi ori cu zboarã dultsi di vreari i bãsheri, shi-l fac s-isihãseascã; mbun, mbunedz, ambun, ambunedz, arãzbun; diznjerdu, zdrudescu, hãrsescu
{ro: linişti, îmbuna, mângâia}
{fr: apaiser, consoler, caresser}
{en: appease, comfort, caress}
ex: Rahila nu vrea sã s-azbunã (diznjardã); va lu-azbunãm (va lu mbunãm, isihãsim)

§ azbunat (az-bu-nátŭ) adg azbunatã (az-bu-ná-tã), azbunats (az-bu-nátsĭ), azbunati/azbunate (az-bu-ná-ti) – tsi easti diznjirdat sh-isihãsit cu mãna i zboarãli dzãsi; mbunat, ambunat, arãzbunat; diznjirdat, zdrudit, hãrsit
{ro: liniştit, mângâiat}
{fr: apaisé, consolé, caressé}
{en: appeased, comforted, caressed}

§ azbunari/azbunare (az-bu-ná-ri) sf azbunãri (az-bu-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti mbunat i hãidipsit; zboarãli dzãsi i faptili cu cari s-hãidipseashti cariva; mbunari, ambunari, arãzbunari; diznjirdari, diznjirdãciuni, diznjerdu, zdrudiri, hãrsiri; cãnachi, hadyi
{ro: acţiunea de a linişti, de a mângâia; liniştire, mângâiere}
{fr: action d’apaiser, de consoler, de caresser; caresse, consolation}
{en: action of appeasing, of comforting, of caressing; caress, consolation}

§ cãnãchearcu (cã-nã-chĭár-cu) adg cãnãchearcã (cã-nã-chĭár-cã), cãnãcheartsi (cã-nã-chĭár-tsi), cãnãcheartsi/cãnãcheartse (cã-nã-chĭár-tsi) – (unã cu cãnãchipsit)

{ro: acţiunea de a dezmier-da; dezmierdare}
{fr: action de cajoler, de caresser, de dorloter}
{en: action of caressing, of fondling, of pampering}
ex: tu diznjirdãri (hãidipsiri) s-ti-afundu

§ nidiznjirdat (ni-diz-njir-dátŭ) adg nidiznjirdatã (ni-diz-njir-dá-tã), nidiznjirdats (ni-diz-njir-dátsĭ), nidiznjirdati/nidiznjirdate (ni-diz-njir-dá-ti) – tsi nu easti hãidipsit cu mãna i zboarãli dzãsi; nicãnãchipsit, nihãidipsit, nizdrudit, nihãrsit, etc.
{ro: nedezmierdat}
{fr: qui n’est pas cajolé (caressé, dorloté)}
{en: who is not caressed (fondled, pampered)}

§ nidiznjirdari/nidiznjirdare (ni-diz-njir-dá-ri) sf nidiznjirdãri (ni-diz-njir-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-diznjardã tsiva i cariva; nipushputirea cu mãna; nicãnãchipsiri, nihãidipsiri, nipushputiri, nizdrudiri, nihãrsiri
{ro: acţiunea de a nu dezmierda}
{fr: action de ne pas cajoler, de ne pas caresser, de ne pas dorlo-ter}
{en: action of not caressing, of not fondling, of not pampe-ring}

§ diznjirdãciuni (diz-njir-dã-cĭú-ni) sf diznjirdãciunj (diz-njir-dã-cĭúnjĭ) – (unã cu diznjerdu1)
ex: diznjirdãciunjli a mã-sai lu-adusirã s-nu-ascultã ni di mã-sa ni di tatã-su

§ diznjirdos (diz-njir-dósŭ) adg diznjirdoasã (diz-njir-dŭá-sã), diznjirdosh (diz-njir-dóshĭ), diznjirdoasi/diznjirdoase (diz-njir-dŭá-si) – (om, zbor, etc.) tsi diznjardã; diznjirdãtor
{ro: dezmierdător}
{fr: qui caresse, caressant}
{en: caressing}
ex: tsi-sh tsãn curatã limba ca diznjirdos cuibair; shi-nj dzãsi-anarga: tsi lai zbor!, ca soarili cal-du, diznjirdos

§ diznjirdãtor (diz-njir-dã-tórŭ) adg diznjirdãtoa-ri/diznjirdãtoare (diz-njir-dã-tŭá-ri), diznjirdãtori (diz-njir-dã-tórĭ), diznjirdãtoari/diznjirdãtoare (diz-njir-dã-tŭá-ri) – (unã cu diznjirdos)

§ ndziminat (ndzi-mi-nátŭ) adg ndziminatã (ndzi-mi-ná-tã), ndziminats (ndzi-mi-nátsĭ), ndziminati/ndziminate (ndzi-mi-ná-ti) – tsi s-ari amintatã dzeamin; tsi s-ari faptã preaclji cu-un altu; tsi s-ari ligatã stres cu-un altu; tsi ari fitrusitã sh-criscutã deadun cu-un altu
{ro: îngemănat; înperecheat}
{fr: jumelé; appareillé; uni étroitement}
{en: paired; tied very closely}
ex: dzatsi frats ndziminats (amintats dzeaminj, tsi suntu preaclji) shi tu-unã groapã ngrupats (angucitoari: aljlu); trup tsi easti ndziminat sh-adunat; nj-armasirã dauã pãrpodz nindziminati (fãrã preaclji)

§ ndziminari/ndziminare (ndzi-mi-ná-ri) sf ndziminãri (ndzi-mi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu dauã hiintsi i lucri si ndzimineadzã
{ro: acţiunea de a îngemăna; de a înperechea; îngemănare; înperechere}
{fr: action de jumeler; d’appareiller; d’unir étroitement}
{en: action of pairing; of tying very closely}

(expr: dusi, muri); dzãlili-lj suntu misurati sh-dushmanlu va lu-acatsã sh-va-l vatãmã

§ njadzã-dzuã (njĭá-dzã-dzú-ŭã) sf, adv – mesea di dzuã; prãndzu oarã; njadzã-prãndzu; prãndzu mari
{ro: amiază}
{fr: midi}
{en: noon}
ex: si scula tu njadzã-dzuã (oara-a prãndzului)

§ dzãuã (dzắ-ŭã) sf dzãli/dzãle (dzắ-li) – (unã cu dzuã)

§ zãuã (zắ-ŭã) sf zãli/zãle (zắ-li) – (unã cu dzuã)

§ dzã (dzã) sf fãrã pl (scriat ahoryea icã tu bitisita-a unui zbor) – (unã cu dzuã)

§ zu (zu) sf fãrã pl – (unã cu dzuã)
ex: tru zu di sãrbãtoari; tru zu di earnã

§ zã (zã) sf fãrã pl [scriat ahoryea ca zã, icã tu bitisita-a unui zbor ca zã icã -zã] – (unã cu dzuã)
ex: a doaua-zã (andoaua dzuã); a trea-zã (antreia dzuã)

§ z sf fãrã pl [scriat tu bitisita-a unui zbor ca z icã -z] – (unã cu dzuã)
ex: a daua-z (andaua dzuã)

§ dzuar (dzu-árŭ) sn dzuari/dzuare (dzu-á-ri) – acoali mãri di carti, bãgati deadun sh-vinduti di-aradã cati dzuã, tu cari s-aflã ti-pusiti hãbãrli shi nalili tsi s-fac tu lumi; timiridã, fimiridã, gazetã, frãndzã
{ro: ziar, gazetă}
{fr: gazette}
{en: newspaper}