DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

hranã

hranã (hrá-nã) sf fãrã pl – atseali tsi mãcã lumea (pãni, lapti, carni, zãrzãvãts, yimishi, etc.) tra s-poatã s-bãneadzã; apa traptã dit loc (cu tuti luguriili tsi li ari tuchiti tu nãsã) di cari ari ananghi planta tra s-creascã shi s-bãneadzã; nãfãcã, mãcari; (fig: hranã = itsi lugurii tsi lu-agiutã un lucru (suflit, minduiri, etc.) tra s-creascã, s-bãneadzã shi s-nu moarã)
{ro: hrană}
{fr: nourriture}
{en: food, nourishment}
ex: mutrea-lj hrana (atseali tsi mãcã, mãcarea) sã-lj cunoshti bana; nji scot singur hrana; cu-aesti dauã bratsã aduc hrana acasã; adush niheamã hranã ti prãvdzã

§ hrãnescu (hrã-nés-cu) (mi) vb IV hrãnii (hrã-níĭ), hrãneam (hrã-neámŭ), hrãnitã (hrã-ní-tã), hrãniri/hrãnire (hrã-ní-ri) – dau hranã a unui tra s-mãcã; mãc tsiva tra s-bãnedz; dau s-mãcã;
(expr:
1: ti hrãnescu ca pulj orbu = tsã li dau tuti etimi, cum lj-si da mãcarea n gurã a puljlui orbu, njic, cãt s-ari amintatã;
2: hrãnescu furlji = lã dau apanghiu, lj-ascundu, lã dau s-mãcã a furlor avinats;
3: hrãneashti unã casã = lã da s-mãcã a fumealjiljei tsi bãneadzã n casã)
{ro: hrăni}
{fr: nourrir}
{en: feed}
ex: njic ãnj escu, shi nj-ahãrdzescu, suflit di om hrãnescu (angucitoari: tsãtsãli di muljari); dauã cãciubi tu-unã aripã; frati, frati nu hrãneashti, ma cavai di cari nu lu-ari; vrea mi hrãnits digeaba; l-bãgã tu cutia di-asimi shi-l hrãnea tut cu zahari; mi hrãnescu ghini; mini u feci amarea tra s-vã hrãnits cu nãsã; unã ayinji multu bunã, cu cari sh-hrãnea fumealja; cu tsi scoati tatã-nju nã hrãnim noi; cum feci cum nu feci, ti hrãnii sh-ti criscui; li bitisi tuti shi s-hrãnea cu-amuri di pri-arug; cãt s-alumta, cãti fãtsea, casã nu hrãnea
(expr: nu putea s-amintã cãt lipseashti ta s-poatã s-hrãneascã fumealja-lj)

§ hrãnit (hrã-nítŭ) adg hrãnitã (hrã-ní-tã), hrãnits (hrã-nítsĭ), hrãniti/hrãnite (hrã-ní-ti) – tsi-lj si deadi s-mãcã; tsi easti mãcat
{ro: hrănit}
{fr: nourri}
{en: feeded}

§ hrãniri/hrãnire (hrã-ní-ri) sf hrãniri (hrã-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti hrãnit
{ro: acţiunea de a hrăni; hrănire}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mamã3

mamã3 (má-mã) sf mami/mame (má-mi) – partea di nãinti a gãrgãlanlui tsi s-lãrdzeashti shi s-fatsi ca unã pungã (sh-tu cari sta cãtivãrãoarã mãcarea ninti ca s-treacã tu stumahi); mamcã, gushi, bãrghelã, bãrghelj;
(expr: alasã (bagã, fatsi) mamã = fatsi aveari, lj-njardzi lucrul ghini)
{ro: guşă}
{fr: goître, jabot}
{en: goitre, crop}
ex: aushlu-aestu ari mamã (mamcã, bãrghelã) mari; alãsã mamã (featsi bãrghelã, gushi); s-avea dusã s-lji discãntã di mamã, di hãrnit tsi easti bãgã mamã; ma featsi mamã; sh-umplu mama (sh-umplu gusha); gãsca ari mama (gusha) mplinã; aestu porcu ari cama marea mamã (gushi)

§ mamcã (mám-cã) sf mãmtsi (mắm-tsi) – (unã cu mamã3)

§ mãmos (mã-mósŭ) adg mãmoasã (mã-mŭá-sã), mãmosh (mã-móshĭ), mãmoasi/mãmoase (mã-mŭá-si) – tsi ari (tsi easti cu) mamã (gushi, bãrghelã)
{ro: guşat}
{fr: goîtreux}
{en: goitrous}
ex: tu-atsea hoarã, cu njic cu mari suntu mãmosh (cu mamã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã