|
|
hãrlu
hãrlu (hắr-lu) invar – vedz tu hãzãrcu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: hãzãrcuboshi/boshe
boshi/boshe (bó-shi) sf bosh (bóshĭ) – hiintsã scoasã di mintea-a omlui tsi s-aspuni la oaminjlji cu mintea slabã (ma multu noaptea sh-tu locurli ermi, apãrãtsiti, fãrã oaminj), cari pistipsescu cã easti suflitlu-a unui om mortu tsi ari dipusã diznou pri loc; hiintsã scoasã dit mintea-a omlui cu cari s-aspar njitlji (cã va yinã sã-lj lja cu nãsh, ma s-nu hibã bunj, ma s-nu s-ducã s-doarmã cãndu esti oara, etc.); fandagmã, fandazmã, stihio, stihii, scheahtru, scheastrã, bubushar, bubair, babughear; etc.
{ro: fantomă}
{fr: fantôme, spectre}
{en: bogey man, phantom}
ex: par ca nã boshi (fandazmã); canda hiu ficiuric io, s-mi-aspari cu bosha?
§ bubã1 (bú-bã) sf bubi/bube (bú-bi) – hiintsã scoasã dit mintea-a omlui, cu cari pãrintsãlj caftã s-lj-asparã njitslji, tra s-lji facã s-ascultã
{ro: gogoriţă}
{fr: croque-mitaine}
{en: bogey-man}
ex: va yinã buba s-vã lja
§ bu! (búŭŭŭ) inter – zbor cu cari oaminjlji mãri caftã s-lji lãhtãrseascã cilimeanjlji
{ro: interjecţie cu care se caută a li se face frică copilaşilor}
{fr: interjection par laquelle on fait peur aux petits enfants}
{en: interjection with which people try to scare little children}
ex: buuuu! tats cã yini bosha s-ti lja
§ tãrbosh (tãr-bóshĭŭ) sm pl(?) – par hiptu tu loc sh-faptu cu palji shi stranji veclji tra si sh-u-aducã cu-un om (cu cari s-aspar puljlji tra s-nu yinã la agri); hiintsã scoasã di mintea-a omlui cu cari s-aspar njitslji (cã va yinã sã-lj lja cu nãsh, ma s-nu hibã bunj, ma s-nu s-ducã s-doarmã cãndu esti oara, etc.); goshi, scheahtrã, scheastrã; bubushar, bubair, babughear; etc.
{ro: sperietoare, momâie}
{fr: épouvantail, spectre}
{en: scarecrow, bogey man} – aspãrem ficiorlji s-tacã cu tãrboshlu (gosha, bubusharlu)
§ goshi/goshe (gó-shi) sf gosh (góshĭ) – (unã cu tãrbosh)
cali/cale
cali/cale (cá-li) sf cãljuri (cã-ljĭúrĭ) – unã fashi di loc (loc multu strimtu shi lungu), ndreptu maxus tra s-urdinã pri el omlu, prãvdzãli shi amãxili; fasha di loc dit un cãsãbã tsi poartã unã numã shi ari casi di-unã parti sh-di-alantã; drum, sucachi, cãrari; (fig:
1: cali = (i) dutsearea i vinjirea dit un loc tu altu; (ii) furtia tsi s-poartã cu dutsearea i vinjirea (calea) dit un loc tu altu; (iii) minti bunã, giudicatã bunã; (iv) urnimii, minti, nvitsari; (v) oarã (ca tu: unã oarã, dauã ori, etc.); (vi) atsea tsi fac cu dutsearea iuva; expr:
2: calea, calea; calea-calea (adv) = pri cali, cãndu imnu, imnãndalui);
3: lj-acats calea = lj-es dininti n cali, lj-astalj calea, aveglju calea tra s-lu-acats (s-lu-agudescu, s-nu poatã s-treacã, etc.);
4: ljau calea mari = ljau calea-a moartiljei, trag s-mor, sã ncljid ocljilj;
5: ljau cali; nj-ljau calea di gushi = nchisescu s-mi duc iuva;
6: lom cali (lungã, mari, dit un loc tu altu, etc.) = fãtsem cali (lungã, mari, dit un loc tu altu, etc.);
7: alag cãljurli, bat cãljurli = cutriir lumea;
8: nj-trag calea = nchisescu diznou tra s-fug;
9: nj-mutrescu calea = nj-mutrescu huzmetea, lucrulu-a meu, nu mi-ameastic tu lucri xeani;
10: lja calea-a tatã-sui = easti ca tatã-su, fatsi lucrili ca tatã-su, njardzi pi urmili a tatã-sui;
11: aruc (fac) nã cali = fac nã cali cu-unã furtii di lucri;
12: hiu pri unã cali cu el = minduescu unã soi cu el, hiu tu-unã minti cu el, hiu sinfuni;
13: nj-escu ãn cali = hiu ghini, escu cum lipseashti, nj-escu tu aeari;
14: lu-aduc tu (ãn) cali; ãl bag di cali = l-cãndãrsescu, lj-umplu mintea, l-fac s-lja unã apofasi, l-fac s-adarã atseali tsi voi mini;
15: bag di cali = mi mbun cu cariva; li ndreg lucrili cu cariva;
16: ãlj dau di cali = u-aduchescu huzmetea, l-dizleg lucrul, lj-aflu cearei a unui lucru;
16: u aflu di cali = minduescu cã easti ghini, ljau apofasea;
17: u-aflu cu cali = pistipsescu cã easti ghini (s-fac tsiva);
18: ãlj dau unã cali = lu urnipsescu, lj-aspun cum s-facã;
19: ãlj dau cali = (i) (lj-dau di cali) u-aduchescu huzmetea, l-dizleg lucrul, lj-aflu cearei a unui lucru; (ii) l-sãlãghescu, lu-alas s-fugã;
20: mi calcã calea = nj-si caftã (nj-si cadi) tra s-lu fac mini lucrul;
21: unã cali mi dush = mi dush unãoarã;
22: mi duc, iu mi scoati calea = mi duc naljurea, iutsi s-hibã, iu-nj ved ocljilj;
23: (hoara) easti “trei” ori cali (diparti di-aoa) = tra s-agiundzem di-aoa n hoarã va nã lja ca trei ori di chiro;
24: (omlu) a caliljei, a calealui; easti cu cali, easti n calea-al Dumnidzã, etc. = (omlu) a caliljei ndreaptã, bunã, a ndriptatiljei; (omlu) a dealihealui, dealihea;
25: om di prit cãljuri = om tsi nu easti di fumealji bunã, tsi criscu prit cãljuri, tsi nu easti bun trã tsiva, tsi alagã hulandar;
cash
cash (cashĭŭ) sn cãshuri (cắ-shĭurĭ) – [pluralu ari shi noima di “ma multi turlii di cash”] – unã soi di lugurii adratã dit laptili ncljigat (cu-unã soi di mãeauã), cãlcat, ndisat, apitrusit sh-tsãnut di-aradã tu-armirã i foalji tra s-nu s-aspargã; numã tsi s-da la tuti turliili di-ahtari lugurii;
(expr: cash bun, cash dultsi = cash dultsi, cash proaspit, cash dit foalji)
{ro: brânză}
{fr: fromage}
{en: cheese}
ex: trã earna-aestã bãgãm doi folj di cash bun
(expr: cash dultsi); pãni cu cash... nu ti saturi vãrnãoarã!; armãnlu tu cãshuri, ca capra tu creacuri; mãcã pãni cu cash; nã armasirã dauã talari di cash; frati, frati, ma cashlu-i cu paradz
§ cãshar (cã-shĭárŭ) sm cãshari (cã-shĭárĭ) – atsel tsi fatsi cashlu; baci
{ro: baci; cel care face brânza}
{fr: fromager}
{en: cheese maker}
ex: a cãsharlor lã da fushti
§ cãshari/cãshare (cã-shĭá-ri) sf cãsheri (cã-shĭérĭ) – loclu (casa, stanea, etc.) iu s-fatsi cashlu; stani, strungã (iu s-fatsi cashlu); cãshãrii (fig:
1: cãshari = (i) aveari, cãtãndii; (ii) loc ngãrdit iu s-tsãn oi, prãvdzã)
{ro: loc unde se face brânza}
{fr: fromagerie}
{en: place where the cheese is made}
ex: iu bãgash cãshari? (stani); nu shtii tsi-i la cãsheri (stãnj); mi duc la cãshari (strungã); cãsharea s-hibã ghini, cã oili psusirã; cãshari di portsi s-nu fats!; cu gumarlu-adrash cãshari (fig: aveari)?; omlu aestu nu-adarã cãshari (fig: aveari); tsi cãshari ari? (fig: tsi aveari ari? cãt avut easti?); ncljidi oili tu cãshari (loclu ngãrdit); nu-adari cãshari tini (fig: nu va fats cãtãndii cã nu eshti om tsi ti-arãseashti lucrul, nu eshti cilistisitor)
§ cãshãrii/cãshãrie (cã-shã-rí-i) sf cãshãrii (cã-shã-ríĭ) – (unã cu cãshari)
ex: la cãshãrii, bacilu-nj deadi s-mãc ushmar; bacilu nã dusi la cãshãrii sh-nã deadi cash dultsi
§ cãshãrishti/cãshãrishte (cã-shã-rísh-ti) sf cãshãrishti (cã-shã-ríshtĭ) – loclu iu-avea nãoarã sh-un chiro unã cãshari
ciresh
ciresh (ci-réshĭŭ) sm ciresh (ci-réshĭ) – pom, cu frãndzã uvali shi lundzi, tsi fatsi lilici albi primuveara, criscut di om tu livãdz icã bãhceadz, trã yimishili (cireashili) njits sh-aroshi (cu-un os nãuntru) tsi li fatsi, dultsi sh-buni tu mãcari
{ro: cireş}
{fr: cerisier}
{en: cherry tree}
ex: bati sh-cuclu pri ciresh; mi-alinai trãsh tu chipita-a cireshlui
§ cireashi/cireashe (ci-reá-shi) sf cireashi/cireashe (ci-reá-shi) – yimisha faptã di pomlu ciresh, njicã, cãrnoasã sh-cu-un os nuntru, aroshi icã galbinã;
(expr:
1: cireashi n gurã = lucru tsi lu-ari omlu etim, lucru trã cari nu-ari-ananghi s-facã vãrã copus;
2: ca cireasha-atsea coaptã = cu multã nearãvdari (ashi cum ashteptsã s-cadã cãt cama-agonja cireashili coapti di pi pom), cu multã cãldurã, cu vreari, cu dultseami;
3: tuts cu cireashili sh-noi cu mãceashili = tuts s-aleapsirã cu lucrili buni sh-noi armasim cu-atseali nibunili)
{ro: cireaşă}
{fr: cerise}
{en: cherry}
ex: cireashili s-coapsirã; lj-apreasi limba peri pãnã s-u lja, sh-tora s-lj-u da a vãsiljelui cireashi n gurã?
(expr: s-lj-u da etimã?); lu-ashtipta cu gura hãscatã tuts, ca cireasha-atsea coapta
(expr: cu multã nearãvdari); lu-aveaglji ca cireasha-atsea coapta; shi eara mushatã cum nu si spuni, shi naltã shi aruminã ca cireasha coaptã (aroshi la fatsã ca cireasha coaptã); u videai cum cãdea, ca vãrã cireashi coaptã
§ cirishar1 (ci-ri-shĭárŭ) sm cirishari (ci-ri-shĭárĭ) – omlu tsi vindi cireashi (n cali i tu ducheani)
{ro: vânzător de cireşi}
{fr: vendeur de cerises}
{en: cherry seller}
ex: cirisharlu li vindu cireashili
§ Cirishar2 (Ci-ri-shĭárŭ) sm fãrã pl – atsel di-anshasilea mes a anlui (cãndu s-coc cireashili, namisa di Mai shi Alunar); Chershar, Tsirishar, Heristi, Tiristi
{ro: Iunie}
{fr: Juin}
{en: June}
ex: tu meslu-al Cirishar s-fac cireashili; di pri meslu Cirishar; Cirisharlu li coapsi poamili
§ Chershar (chĭer-shĭárŭ) sm – (unã cu Cirishar2)
cobã
cobã (có-bã) sf pl(?) – semnu (tihisiri, faptã, hiintsã, cucuvai, etc.) tsi-lj da a omlui unã noimã slabã cã va patã unã mari taxirati (cã va-lj intrã harlu n casã, bunãoarã); semnu-arãu, cubilichi, cubilji, cubãiri, gramarauã, tersãnã; taxirati
{ro: cobe, nenorocire}
{fr: présage funeste, malheur}
{en: bad omen, foreboding bad happenings, misfortune}
ex: tsi cobã (taxirati) u agudi; cobã (gramarauã, semnu slab) ãnj fu; coba (cucuvaea, gramaraua, semnul slab) aurlã tutã dzua
§ cubilji/cubilje (cu-bí-lji) sf cubilj (cu-bíljĭ) – (unã cu cobã)
ex: easti cubilji (cobã, gramarauã); vimtul arãsunã lungu, lungu ca ti cubilji
§ cubilichi/cubiliche (cu-bi-lí-chi) sf cubilichi (cu-bi-líchĭ) – (unã cu cubilji)
ex: striga, ti cubilichi arauã
§ cob1 (cóbŭ) adg cobã (có-bã), cobi (cóbĭ), cobi/cobe (có-bi) – tsi s-aflã tu-unã halã urutã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; tsi easti dip singur shi nvirinat; tsi easti oarfãn di pãrintsã; mãrat, corbu, morvu, singur, shungru, manoleac, munolcu, axolit
{ro: singur şi nenorocit}
{fr: tout à fait seul et attristé, malheureux, orphelin}
{en: utterly alone and sad}
ex: armasi cob (oarfãn di pãrintsã); coblu di (mãratlu) giugiunar!; s-armãnã nãs, coblu (dip singur) shi lailu
§ cob2 (cóbŭ) adv invar – (unã cu cob1)
§ cubãescu (cu-bã-ĭés-cu) vb IV cubãii (cu-bã-íĭ), cubãeam (cu-bã-ĭámŭ), cubãitã (cu-bã-í-tã), cubãiri/cubãire (cu-bã-í-ri) – dzãc zboarã tsi-aspun cã-nj yini ergu cã cariva va s-moarã; am (fac pri cariva s-aducheascã) unã noimã slabã cã va si s-facã unã mari taxirati (cã va-lj intrã harlu n casã, bunãoarã); aruc blãsteami pri cariva; plãngu multu (cãndu-nj moari cariva); culedz, blastim, butsescu
{ro: cobi; blestema}
{fr: présager la mort; maudire}
{en: predict bad happenings; presage death, forebode; curse}
ex: di tru ugeac unã cucuvai cubãeashti (mi fatsi sã-nj yinã ergu cã va moarã cariva di soi); unã cucuveauã cubãea pri casã; ma s-cubãea sh-ma s-dipira
dashar
dashar (dá-shĭarŭ) adg dasharã (dá-shĭa-rã), dashari (dá-shĭarĭ), dashari/dashare (dá-shĭa-ri) – domnul a casãljei i a fumealjiljei (doamna-a unei casã, a unei fumealji); nicuchir, nicuchirlu a casãljei
{ro: stăpânul casei}
{fr: maître de la maison, propriétaire}
{en: master of the house}
ex: meashti, Doamne, Lazarlu, s-tsã bãneadzã dasharlu
dor2
dor2 (dórŭ) vb II durui (du-rúĭ), duream (du-reámŭ), durutã (du-rú-tã), dureari/dureare (du-reá-ri) – aduchescu multã vreari trã cariva; agãchipsescu, agãpisescu, agãpsescu, alãghescu, alughescu, vilisescu, etc.;
(expr:
1: mi doari buriclu trã cariva = lu am (u am) tu mari vreari;
2: mi doari inima = mi-ariseashti multu)
{ro: dori, voi}
{fr: desirer, aimer, être affligé}
{en: love, desire}
ex: mã-sa ca mumã, durea (vrea multu) sã-l bashi; durea (vrea multu, avea mari mirachi) s-aibã un ficior; el ashi s-agiungã durea (vrea); muma doari (viliseashti); nj-am nã mumã tsi-nj mi doari (mi va multu); mash tini shtii cãt doari (multu va) mama; ma doari (ari mirachea) s-mi veadã; inima-lj doari trã (aducheashti un pon trã; icã expr: mi-arãseashti multu pri) mini; fumealja s-doari (s-va multu); picurarlu s-vrea shi s-durea (vrea multu) mash cu cãsharlu; dor (voi, am mirachea) tra s-mor; di nu-l dori (vrei) di vrei s-lu-alash?; s-doari (s-va multu) loclu-ts, s-doari vatra pãrinteascã, s-dor oaminjlji a tãi; di oara tsi u vidzu, acãtsã sã-l doarã buriclu
(expr: nchisi s-u aibã tu vreari, ãlj cãdzu tu vreari)
§ durut2 (du-rútŭ) adg durutã (du-rú-tã), duruts (du-rútsĭ), duruti/durute (du-rú-ti) – tsi-aducheashti unã vreari; tsi easti multu vrut; alãghit, alughit, vilisit, agãpisit, etc.; dash, dashur, ahar, ahãr, vrut, scumpu, sãrmai
{ro: iubit, drag, duios}
{fr: désiré, aimé, aimant, cher; chéri}
{en: dear, beloved, loved}
ex: noi him duruts dupã (noi ãlj vrem multu) oaminjlji a noshtri; s-eara durutã trã noi (s-nã vrea sh-ahãt multu), cãtse nu yinea s-nã veadã?; vrutlu sh-durutlu a meu hilj; si-nj alash durutlu (vrutlu) tatã; duruts (vruts) armãnj; sh-nji ciuciurã un grai durut (multu vrut, dultsi); muma easti durutã (easti cu multã vreari); tsi durutã (dultsi, tsi-aspunea multã vreari) s-videa atumtsea fatsa-a ljei; durut ea tut strigã
§ durea-ri2/dureare (du-reá-ri) sf dureri (du-réri) – atsea tsi fatsi un cãndu aducheashti multã vreari trã cariva; agãchipsiri, agãpisiri, agãpsiri, alãghiri, alughiri, vilisiri, etc.
{ro: acţiunea de a iubi; iubire}
{fr: action de desirer, de sentir amour, d’être affligé}
{en: action of loving}
etim
etim (é-timŭ) adg etimã (é-ti-mã), etinj (é-tinjĭ) etimi/etime (é-ti-mi) – (lucru) tsi s-ari ndreaptã (adratã ashi cum lipseashti) trã tsi u-ari tu minti omlu s-facã; tsi easti bitisit, ndreptu; etmu, lesta, hãzãrcu, hãzãri, hãrlu, protim, protmu, bitisit, ndreptu
{ro: gata, pregătit}
{fr: prêt, préparé}
{en: ready, prepared}
ex: hiu etim s-yin; easti etim s-fugã
§ etmu (ét-mu) adg etmã (ét-mã), etnji (ét-nji) etmi/etme (ét-ni) – (unã cu etim)
§ etimãsescu (e-ti-mã-sés-cu) (mi) vb IV etimãsii (e-ti-mã-síĭ), etimãseam (e-ti-mã-seámŭ), etimãsitã (e-ti-mã-sí-tã), etimãsiri/etimãsire (e-ti-mã-sí-ri) – fac (lu ndreg, l-bitisescu) un lucru s-hibã etim (ashi cum lipseashti) trã tsi u-am tu minti s-fac cu el; l-fac un lucru hãzãri; ndreg, bitisescu
{ro: (se) pregăti}
{fr: (se) préparer, apprêter}
{en: get/make ready, prepare}
§ etimãsit (e-ti-mã-sítŭ) adg etimãsitã (e-ti-mã-sí-tã), etimãsits (e-ti-mã-sítsĭ), etimãsiti/etimãsite (e-ti-mã-sí-ti) – tsi easti faptu etim (hãzãri, lesta, etc.); tsi easti bitisit, ndreptu
{ro: pregătit}
{fr: préparé, apprêté}
{en: made ready, prepared}
§ etimãsiri/etimãsire (e-ti-mã-sí-ri) sf etimãsiri (e-ti-mã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-etimãseashti un lucru; etimãsii, bitisiri, ndridzeari, ndreadziri
{ro: acţiunea de a (se) pregăti; pregătire}
{fr: action de (se) préparer, de s’apprêter}
{en: action of getting/making ready, of preparing}
§ etimãsii/etimãsie (e-ti-mã-sí-i) sf etimãsii (e-ti-mã-siĭ) – etimãsirea (bitisita, ndridzearea) a unui lucru; etimãsiri, bitisitã, ndridzeari, protimii
{ro: pregătire}
{fr: préparation, preparatif, apprêt}
{en: preparation}
filipsescu
filipsescu (fi-lip-sés-cu) (mi) vb IV filipsii (fi-lip-síĭ), filipseam (fi-lip-seámŭ), filipsitã (fi-lip-sí-tã), filipsiri/filipsire (fi-lip-sí-ri) – acljem cariva tra s-shadã la measã shi s-mãcã; ãlj dau a unui s-mãcã shi s-bea (s-prãndzã, s-tsinã, s-bea yin, etc.); uspitedz, mescu
{ro: ospăta}
{fr: traiter, régaler, donner à manger (à dîner, etc.)}
{en: treat, have someone for dinner}
ex: sã ndreagã measa, tra s-filipseascã oaspili; mãcarã shi-l filipsirã ghini; l-filipsii asearã; cara s-nj-easã ghini aestu lucru, va s-vã filipsescu (mescu) cu-unã beari cu cealgageadz; nã filipsim doilji tu-unã shichirgirii; va s-adar unã pitã s-aduc s-ti filipsescu; harlu, pushclja shi hulera s-adunarã la harlu sã s-filipseascã (s-mãcã shi s-bea)
§ filipsit (fi-lip-sítŭ) adg filipsitã (fi-lip-sí-tã), filipsits (fi-lip-sítsĭ), filipsi-ti/filipsite (fi-lip-sí-ti) – tsi (easti acljimat shi) ari shidzutã la measã tra s-mãcã; uspãtat, miscut
{ro: ospătat}
{fr: traité, régalé, à qui on a donné à manger (à dîner, etc.)}
{en: treated, dined}
§ filipsiri/filipsire (fi-lip-sí-ri) sf filipsiri (fi-lip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti filipsit; uspãtari, mishteari
{ro: acţiunea de a ospăta}
{fr: action de traiter, de régaler, de donner à manger (à dîner, etc.)}
{en: action of treating, of having someone for dinner}
ex: sh-filipsirea sh-ari arada-a ljei
fuverã
fuverã (fu-vé-rã) sf fuveri/fuvere (fu-vé-ri) – zbor (purtari, etc.) cu cari omlu sh-aspuni vrearea (sh-putearea) tsi u ari tra s-lji facã arãu a unui altu om; lãhtara tsi u-aducheashti cariva cãndu veadi cã cariva va s-lji facã arãu; fuvertã, fuvirsiri, cãnusiri
{ro: ame-ninţare, intimidare}
{fr: ménace, intimidation}
{en: threat, menace, intimidation}
§ fuvertã (fu-vér-tã) sf fuverti/fuverte (fu-vér-ti) shi fuvertsã (fu-vér-tsã) – (unã cu fuverã)
ex: cu fuverta l-featsi s-fugã
§ fuviros (fu-vi-rósŭ) adg (shi adv) fuviroasã (fu-vi-rŭá-sã), fuvirosh (fu-vi-róshĭ), fuviroasi/fuviroase (fu-vi-rŭá-si) – tsi lu-aspari pi cariva cu fuverta tsi u-aspuni; tsi lãhtãrseashti multu cu purtarea (zburãrea, fuverta, etc.) tsi u fatsi cariva
{ro: ame-ninţător, înfiorător}
{fr: ménaçant, redoutable, terrifiant}
{en: threatening, dangerous, terrifying}
ex: giunar fuviros (lãhtãros); arbinesh analtsã sh-fuvirosh (lãhtãrsitori)
§ fuvirsescu (fu-vir-sés-cu) vb IV fuvirsii (fu-vir-síĭ), fuvirseam (fu-vir-seámŭ), fuvirsitã (fu-vir-sí-tã), fuvirsiri/fuvirsire (fu-vir-sí-ri) – cu zborlu (minarea di mãnã, etc.) nj-aspun imutea (nietea, scupolu) cã voi s-lji fac arãu a unui (tra s-lu-aspar, tra s-lu fac sã-nj da tsiva i s-facã tsi-lj caftu, etc.); lj-fac fricã; cãnusescu, lãhtãrsescu
{ro: ameninţa, intimida}
{fr: ménacer, intimider}
{en: threaten, intimidate}
ex: l-fuvirsii (cãnusii, lãhtãrsii) cu zboarã greali; harlu lji stãtea hãrlu cu-apala shi-l fuvirsea s-lji talji caplu
§ fuvirsit (fu-vir-sítŭ) adg fuvirsitã (fu-vir-sí-tã), fuvirsits (fu-vir-sítsĭ), fuvirsiti/fuvirsite (fu-vir-sí-ti) – tsi-lj s-aspuni (cari veadi, cari aducheashti) cã cariva ari scupolu (sh-cã poati) s-lji facã arãu; tsi ari fricã di tsiva (di cariva) cã va-lj facã arãu; cãnusit, lãhtãrsit
{ro: ameninţat, intimidat}
{fr: ménacé, intimidé}
{en: threatened, intimidated}
§ fuvirsiri/fuvirsire (fu-vir-sí-ri) sf fuvirsiri (fu-vir-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti fuvirsit; cãnusiri, lãhtãrsiri