DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

balã1

balã1 (bá-lã) sf bali/bale (bá-li) shi bãlj (bắljĭ) – sac mari mplin cu lucri; hãrar, hãrai, burdã, dengã, denghi
{ro: balot}
{fr: ballot, grand sac rempli}
{en: bale; large bound package}

§ bal1 (bálŭ) sn bali/bale (bá-li) – (unã cu balã1)
ex: lj-pitricu dzatsi bali di bumbac

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dãnga

dãnga (dắn-ga) adv – tsi s-vearsã pristi mãdzinj di mplin tsi easti; mplin (umplut, ndisat) pristi misurã; denga, dinga;
(expr: va fac dãnga! = va plãscãnescu (dãngãnescu) di mãcari)
{ro: doldora, cu vârf şi îndesat}
{fr: plein outre mesure, à regorger}
{en: completely full (to the borders, overflowing)}
ex: casa-i dãnga di fum; casa-a lui eara dãnga di nviscãmindu; mãcarã tuts ahãt multu, tsi vrea facã dãnga!
(expr: di va plãscãnea!)

§ dãng! (dắng) inter – zbor tsi caftã si sh-u-aducã cu vrondul faptu di-un lucru tsi plãscãneashti di mplin (dãnga) tsi easti

§ dinga (dín-ga) adv – (unã cu dãnga)
ex: dinga (mplinã pãnã la budzã) easti cupa; li-avea chimerli dinga di flurii (ahãntu mplini di nu mata ncãpea alti flurii)

§ denga (dén-ga) adv – (unã cu dãnga)
ex: sh-umplu cheljli denga (pãnã la budzã)

§ dengã (dén-gã) sf denghi (dén-ghi) shi dendzã (dén-dzã) – sac mari shi mplin di lucri tsi sã ncarcã pri-unã mulã (un di-unã parti, un di-alantã); denghi, hãrar, hãrai, burdã, bal, balã
{ro: balot mare}
{fr: grand ballot; la moitié d’une charge de bête de somme}
{en: bale; large sack full of raw or finished product}
ex: vindu multi dendzi (hãrãi, hãrãi umpluti ghini) di bumbac

§ denghi (dén-ghi) sf denghiuri (dén-ghĭurĭ) – (unã cu dengã)

§ dãngusescu (dãn-gu-sés-cu) vb IV dãngusii (dãn-gu-síĭ), dãnguseam (dãn-gu-seámŭ), dãngusitã (dãn-gu-sí-tã), dãngusiri/dãngusire (dãn-gu-sí-ri) – l-fac un lucru dãnga (cu umplearea tsi-lj fac); umplu un lucru di primansus (pristi misurã, pãnã la budzã, di nu mata pot s-bag altu tsiva); durdursescu, surusescu
{ro: umplea doldora}
{fr: remplir à regorger}
{en: fill until overflowing}

§ dãngusit (dãn-gu-sítŭ) adg dãngusitã (dãn-gu-sí-tã), dãngusits (dãn-gu-sítsĭ), dãngusiti/dãngusite (dãn-gu-sí-ti) – tsi easti faptu dãnga, di umplearea tsi-lj si fatsi; durdurdit, surusit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fortumã2

fortumã2 (fór-tu-mã) sf fortunj (fór-tunjĭ) – sartsinã purtatã deanumirea i ncãrcatã pi-unã pravdã (cal i gumar); sac mari di lãnã (hãrar mplin di lucri) tsi sã ncarcã pi mulãri; dauãli pãrtsã di la ncãrcãtura tsi s-bagã pri-unã pravdã; ncãrcãturã, furtii, greatsã, griatsã, sartsinã, var, vãrii
{ro: încărcătură, sarcină}
{fr: charge, fardeau}
{en: load}
ex: am dauã fortumi (furtii, di la doi calj) ti-alãsari; adush unã fortumã (sartsinã) di leamni; unã fortumã (furtii) di fãrinã; fortuma (ncãrcãtura) easti greauã ti calu-aestu; discãrcarã fortunjli (furtiili) di pi calj; nj-agiumsi fortuma di pãrmãtii; tricu nã cãrvani cu fortumi (furtii) di sari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

furtii/furtie

furtii/furtie (fur-tí-i) sf furtii (fur-tíĭ) – lucru greu purtat deanumirea i ncãrcat pi-unã pravdã (cal i gumar); sac mari di lãnã (hãrar mplin di lucri) tsi sã ncarcã pi mulãri; dauãli pãrtsã di la ncãrcãtura tsi s-bagã pri-unã pravdã; ncãrcãturã, fortumã, greatsã, griatsã, sartsinã, var, vãrii (fig:
1: furtii pri suflit = minduiri greali sh-cripãri purtati tu suflit; expr:
2: lj-cad furtii; nj-mi fac furtii = mi-angrec, l-pãlãcãrsescu multu;
3: u-aruc furtia = u-aruc cãbatea, stepsul)
{ro: încărcătură, sarcină}
{fr: poids, fardeau; obligation; insistance}
{en: load, burden; duty; insistence}
ex: discãrcarã furtiili la hani; acumpãrai nã furtii di yiptu; hirãi pri cheptu mutã shi ndoapãrã furtii; cu cãrvãnj tsi trag furtii; mula vitsearcã tradzi furtii greauã; furtii di peshtsã scosh; lu-am furtii pisti cap; s-lja furtia shi si ntreabã sh-trã el; gumarlu poartã nã furtii di palji; cãdzu furtii
(expr: si-angricã multu); lj-cãdzu furtii multu
(expr: ãlj si-angricã multu); nj-si featsi furtii
(expr: nji si ngricã multu); cum s-fatsi, c-amirãlu s-u-arucã tutã furtia (stepsul, cãbatea) pri mini?

§ furtsatã2 (fur-tsá-tã) sf furtsati/furtsate (fur-tsá-ti) – (unã cu furtii)
ex: furtsata (sartsina, furtia) lj-arupsi bratsãli; mizi s-mina di griutatea a furtsatãljei

§ nfurtusescu (nfur-tu-sés-cu) (mi) vb IV nfurtusii (nfur-tu-síĭ), nfurtuseam (nfur-tu-seámŭ), nfurtusitã (nfur-tu-sí-tã), nfurtusiri/nfurtusire (nfur-tu-sí-ri) – ncarcu unã furtii tu tsiva i pri cariva (amaxi, pravdã, cal, gumar, etc.) tra s-u poartã iuva; ncarcu, ãncarcu, ancarcu, carcu, nsãrtsinedz;
(expr:
1: mi nfurtusescu a unui = lj-caftu, l-pãlãcãrsescu; mi ngrec, lj-bag zori, etc.;
2: lu ncarcu pristi oclji = lu ncarcu multu di multu, pristi misurã;
3: lu nfurtusescu cu bunets = lu ipruhriusesu, l-fac s-nji hurseascã tsiva)
{ro: încărca}
{fr: charger}
{en: load}
ex: nãsã si nfurtusi (si ncãrcã) cu cãmeshli tra s-li ducã la izvur; mi nfurtusi cu multi bunets
(expr: mi ipuhriusi, mi featsi s-lji voi tsiva trãninti, s-am nã borgi); nfurtusirã calu pristi oclji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hãrai/hãrae

hãrai/hãrae (hã-rá-i) sf hãrãi (hã-rắĭ) – sac mari di lãnã tsi sã ncarcã (cu lucri) pi mulãri; hãrar, sac, burdã, dengã, denghi, bal, balã;
(expr: hãrai; ca unã hãrai = easti multu mari)
{ro: sac mare de lănă (balot) ce se ncarcă pe catâri}
{fr: grand sac de laine (ballot) qu’on charge sur le mulets}
{en: large wool bag (bale) loaded on mules}
ex: hãrãi (sats mãri) pri cheptu mutã; inima: hãrai
(expr: largã cãt un sac mari)

§ hãrar (hã-rárŭ) sm hãrari (hã-rárĭ) shi sn hãrari/hãrare (hã-rá-ri) – (unã cu hãrai)
ex: umplu tuts hãrarili; hãrari di lãnã; li adunai tuti, cu bun cu-arãu tu-un hãrar

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ncarcu1

ncarcu1 (ncár-cu) (mi) vb I ncãrcai (ncãr-cáĭ), ncãrcam (ncãr-cámŭ), ncãrcatã (ncãr-cá-tã), ncãrcari/ncãrcare (ncãr-cá-ri) – bag unã furtii tu tsiva i pri cariva (amaxi, pravdã, cal, gumar, etc.) tra s-u poartã iuva; lj-dau unã sartsinã tra s-u ducã iuva i s-u facã; ãncarcu, ancarcu, carcu, furtusescu, nsãrtsinedz; (fig:
1: ncarcu = ndreg cu lucri (stranji mushati, giuvaricadz, etc.) tra s-aspun ma mushat (ma tinjisit, ma pripsit, etc.); ndreg, armãtusescu, putusescu, stulsescu; expr:
2: ncarcu ti… = nchisescu ti..., ncarcu tra s-mi duc…;
3: nji ncarcu suflitlu (inima) = fac un arãu, unã-amãrtii shi-nj cadi greu tu suflit; amãrtipsescu;
4: u ncarcu (dit lumea-aestã) = mor, lji ncljid ocljilj, dau dolj-a preftului, etc.);
5: nji ncarcu stumahea = mãc ma multu dicãt lipseashti;
6: ncarcu tufechea (arivolea, etc.) = bag gugoashi tu tufechi (arãvoli, etc.);
7: lj-mi ncarcu = lj-caftu, l-pãlãcãrsescu, lj-mi ngrec sã-nj facã un lucru, unã buneatsã;
8: muljari ncãrcatã = muljari cu sartsinã, tsi-ashteaptã njic)
{ro: încărca}
{fr: (se) charger}
{en: load}
ex: yini tra sã ncarcã yiptu; s-nu ncartsã
(expr: s-nu nchiseshti) ti Macrinitsa; lu ncãrcã (nsãrtsinã) tra s-lji ducã el hãbarea; nji ncãrcai suflitlu
(expr: feci unã amãrtii); s-tsã ncartsã suflitlu
(expr: s-amãrtipseshti) tri unã furculitsã?; aduchi cã ncarcã dit lumea aestã
(expr: aduchi cã moari); a patra dzuã ncãrcã
(expr: muri); lj-mi ncãrcai
(expr: lj-mi ngricai) ta sã-nj facã aestã buneatsã; lj-mi ncãrcai sh-mini
(expr: mi feci sh-mini ta sã-lj hiu nã sartsinã); lu ncãrcai pri nãs (lj-ded a lui sartsina) trã aestu lucru; s-putearim s-lj-u ncarcu furtia cu trampa

§ ncãrcat1 (ncãr-cátŭ) adg ncãrcatã (ncãr-cá-tã), ncãrcats (ncãr-cátsĭ), ncãrcati/ncãrcate (ncãr-cá-ti) – (amaxi, cal, gumar, etc.) tsi-lj s-ari bãgatã unã furtii trã purtari; ãncãrcat, ancãrcat, cãrcat, furtusit, nsãrtsinat, mplin, umplut
{ro: încărcat}
{fr: chargé}
{en: loaded}
ex: cu caljlji ncãrcats cu ljin; calj ghini ncãrcats; pom ncãrcat cu poami (mplin, cu multi poami); yini ncãrcatã din pãzari; ashteaptã acasã fumeljli ncãrcati
(expr: etimi trã vgari); ncãrcatã (durusitã) cu noauãli hãri; ncãrcats (mplinj) di paradz; ilecã ncãrcatã cu (fig: cusutã cu hiri di) hrisafi; bidenj ncãrcati (fig: stulsiti cu ghunã scumpã); niveastili ncãrcati

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sac1

sac1 (sácŭ) sm sats (sátsĭ) shi sn sacuri (sá-curĭ) – lugurii (ca unãsoi di ceantã, pungã mari) adratã di pãndzã (carti, plasticã, etc.) tu cari s-tsãn i s-poartã lucri (ca fãrinã, pãni, grãn, etc.); sãculj, burdã, hãrai, hãrar;
(expr:
1: (am, fac, portu, etc.) cu saclu = (am, fac, portu, etc.) multi;
2: sac aruptu = (om) multu spatal;
3: sh-aflã saclu, peaticlu; cum i saclu, acshi-i sh-peaticlu = sh-aflã un lucru tsi-lj si uidiseashti ghini;
4: dzãlili nu intrã n sac = nu bitisirã dzãlili, avem ninga chiro;
5: sac fãrã fundu = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu s-saturã vãrnãoarã, tsi mãcã multu, tsi easti multu spatal, etc.;
6: cãnd ari sac, nu-ari fãrinã, sh-cãnd ari fãrinã, nu-ari sac = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu poati sã sh-facã lucrul cã totna-lj lipseashti tsiva, cãndu unã, cãndu altã;
7: duchea-ti sac di dupã ushi = (i) dzã-lj-u ca di pri diparti tra s-aducheascã, nu pri fatsã, cã va lu-arushinedz (ii) lipseashti sã stai tu loclu-a tãu;
8: la gortsul avdzãt, nu ti du cu saclu mari; iu avdzã gortsã multi, s-ljai un tastru njic = cãndu cariva (tsiva) easti multu alãvdat, s-nu ti-ashteptsã s-li aflji tuti dealihea, ashi cum tsã suntu aspusi; nu li pistipsea tuti cã, di-aradã, lumea ari adetea s-facã di per funi, s-facã un lucru mari di dip tsiva, s-li umflã lucrili, s-li nflureascã, s-lã bagã coadi, s-lã bagã coarni, etc.)
{ro: sac}
{fr: sac, sacoche}
{en: sack, bag, pouch}
ex: tsi i gros shi nu-ari os, sh-cãnd lu-adunj, iu vrei lu punj (angucitoari: saclu); tatã-tu slab, fãrã cap, tatã-tu gros, fãrã os (angucitoari: saclu); acumpãrã doi sats di pãni; lj-adusi di la ciuflichi doi sats di yiptu, doi di sicarã shi un di misur; bunets fãtsea cu saclu
(expr: fãtsea multi bunets); s-lji poartã cu saclu
(expr: s-lji poartã multi lucri); am grosh sh-flurii cu saclu
(expr: am multsã grosh sh-flurii); sac aruptu easti frati-tu
(expr: easti multu spatal, aspardzi multsã paradz aclo iu nu lipseashti, fãrã si s-mindueascã dip); minduea-ti sh-dauã, dzãsi amirãlu, cã dzãlili nu intrã tu sac
(expr: c-avem ninga chiro)

§ sãculj (sã-cúljĭŭ) sn sãculji/sãculje (sã-cú-lji) – sac njic
{ro: săculeţ}
{fr: sachet}
{en: small sack, small bag}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn