DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

harami/harame

harami/harame (ha-rá-mi) sf invar, adv – lucru amintat cu nindriptati (cu minciunj, fãrã ca s-aibã ndreptu, fãrã ca s-lu-axizeascã, etc.); pi nindreptu; cu strãmbãtati; s-nu veadã hãiri; s-nu-lj hibã ti bun
{ro: haram}
{fr: acquisition illicite; mal t’en prenne}
{en: thing obtained unlawfully, without merit; have no profit}
ex: di harami (di lucru amintat pi nindreptu) vãr nu s-prucupsi; harami a lor (s-nu veadã hãiri), harami s-lã hibã (s-nu lã hibã ti bun); harami vinji, harami s-dusi; harami u mãc pãnea (nu-axizea s-u mãc, nu lipsea); harami s-lji hibã (s-nu veadã hãiri di) pãnea tsi ari mãcatã la noi

§ hãrami/hãrame (hã-rá-mi) sf invar, adv – (unã cu harami)
ex: cal hãrami

§ hãrãmgi (hã-rãm-gí) adg hãrãmgioanji/hãrãmgioanje (hã-rãm-gĭŭá-nji), hãrãm-geadz (hã-rãm-gĭádzĭ), hãrãmgioanji/hãrãmgioanje (hã-rãm-gĭŭá-nji) – tsi nu lucreadzã sh-bãneadzã mash dit lucrul a altor oaminj; tsi easti timbel shi lji ngreacã s-lucreadzã; tsi sh-cheari chirolu alãgãndalui prit cãljuri fãrã s-facã tsiva
{ro: parazit}
{fr: qui vit aux dépens des autres}
{en: parasite}

§ haramufai (ha-ra-mu-fáĭ) sm haramufaeanj (ha-ra-mu-fá-ĭanjĭ) – om tsi nu para lu-arãseashti (lj-angreacã multu tra) s-facã un lucru; om tsi lu-arãseashti s-hãlãndãreascã shi sã sh-treacã oara fãrã s-facã tsiva; haileas, aduliftu, acãmat, blanes, cumban, hain, hãin, edec, linãvos, linos, tãvlãmbã, timbel, armãsãtor, tindu-gomar, cioari tu cinushi
{ro: trântor, pierde-vară}
{fr: fainéant, paresseux}
{en: idler, lazybones}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãrshi/mãrshe

mãrshi/mãrshe (mắr-shi) sf mãrshi (mắr-shi) – truplu a omlui (i a pravdãljei) dupã tsi moari sh-easti ninga ntreg; cufumã, cuhmã, lesh, leshi, psutimi, murtsinã, murtutsinã
{ro: cadavru, hoit}
{fr: cadavre; charogne}
{en: cadaver; decaying carcass}
ex: nã mãrshi (lesh) di om vãtãmat; mutrea la mãrsha al Ververa; pisti mãrshi nãsh cãlcarã; s-aurnjirã ca ornjilj pri mãrshi; nu scularã ninga mãrsha (mortul) din casã; nji si ngusi cu mãrsha; trei mãrshi (cufumi), di cama mushatili eapi, eara teasi mpadi leshi; sã ncãcea ti unã mãrshi (cuhmã, leshi), tsi vrea s-u mpartã

§ mãrshusescu (mãr-shĭu-sés-cu) (mi) vb IV mãrshusii (mãr-shĭu-síĭ), mãrshu-seam (mãr-shĭu-seámŭ), mãrshusitã (mãr-shĭu-sí-tã), mãrshusi-ri/mãrshusire (mãr-shĭu-sí-ri) – mi-aruc ca vulturlu pri unã mãrshi; mi-arãseashti s-bãnedz ca corbul cu murtãciunj; (fig: mãrshusescu = (i) bãnedz ca un hãrãmgi, cu lucrul shi paradzlji loats di la altsã; (ii) mi umplu di sãndzi; sãndzinedz)
{ro: se da la un cadavru}
{fr: s’adonner à la charogne}
{en: go in for a carcass}

§ mãrshusit (mãr-shĭu-sítŭ) adg mãrshusitã (mãr-shĭu-sí-tã), mãrshusits (mãr-shĭu-sítsĭ), mãrshusiti/mãrshusite (mãr-shĭu-sí-ti) – cari s-ari arcatã ca un vultur pi-unã mãrshã; cari lu-arãseashti s-bãneadzã cu tsi-lj da unã murtãciuni
{ro: dat la cadavru}
{fr: adonné à la charogne}
{en: gone in for a carcass}
ex: intrã mãrshusit (fig: mplin) di sãndzi; ngernã armãnami arãspãnditã, ca nã cupii mãrshusitã (fig: mplinã di sãndzi)

§ mãrshusiri/mãrshusire (mãr-shĭu-sí-ri) sf mãrshusiri (mãr-shĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-mãrshuseashti
{ro: acţiunea de a se da la un cadavru}
{fr: action de s’adonner à la charogne}
{en: action of going in for a carcass}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã