DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ascap

ascap (as-cápŭ) vb I ascãpai (as-cã-páĭ), ascãpam (as-cã-pámŭ), ascãpatã (as-cã-pá-tã), ascãpari/ascãpare (as-cã-pá-ri) – mi zmulgu di-iuva shi-nj ljau calea; mi disfac dit tsiva sh-fug (dit un loc, di cariva, etc. tsi nu mi-ariseashti); trec prit (es dit) unã catastasi greauã; lu-alas (bitisescu) un lucru; bitisescu (aspargu, hãrgiuescu) paradzlji; scap, discap, asusescu, curturisescu, cutursescu, nchiuluescu, bitisescu
{ro: scăpa; termina}
{fr: échapper, se sauver; terminer, achever}
{en: escape; finish, end}
ex: paradzlji lj-ascãparã (s-bitisirã, lj-asparsirã); seara, dzua ascapã (bitiseashti); nj-ascãpã (nj-fudzi) dit mãnã; ascap (mi zmulgu, fug) dit mãna-a lui; mizi ascãpai dit hãpsãnã; ascãpai di (mi lai di, u-ashtershu) unã borgi mari; ascãpai shi di njitsli borgi tsi-aveam ti dari; ascãpãm (tricum) dinclo di munti; Mitlu nu lu-ascãpa (nu lu-alãsa) dintr-oclji saclu; pãnã s-ascap di pirmith (s-bitisescu pirmithlu); Doamne! ascapã-nj-mi di-arãu; lu-ascãpai di moarti; lipseashti s-u-aibã ascãpatã vãrnu; astã-searã ascãpai; s-mi-ascãparish, s-nu mi cheri

§ ascãpat (as-cã-pátŭ) adg ascãpatã (as-cã-pá-tã), ascãpats (as-cã-pátsĭ), ascãpati/ascãpate (as-cã-pá-ti) – tsi s-ari zmulsã di cariva; tsi s-ari disfaptã di tsiva sh-ari vgatã; tsi ari tricutã prit unã catastasi greauã; tsi lu-ari alãsatã un lucru (lu-ari bitisitã); tsi lj-ari aspartã (hãrgiuitã) paradzlji; scãpat, discãpat, asusit, curturisit, cutursit, nchiuluit, bitisit
{ro: scăpat; terminat}
{fr: échappé, sauvé; terminé, achevé}
{en: escaped; finished, ended}
ex: dzã ca s-eshti ascãpatã (curturisitã); ascãpats di-Arap, inshirã tu lumi; va s-escu ascãpat shi va s-nã bãnãm deadun pãnã la moarti; cara s-tritsea di gardu eara ascãpatã

§ ascãpari/ascãpare (as-cã-pá-ri) sf ascãpãri (as-cã-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ascapã di tsiva; scãpari, discãpari, asusiri, curturisiri, cutursiri, nchiuluiri, bitisiri
{ro: acţiunea de a scăpa; de a termina; scăpare, terminare}
{fr: action d’échapper, de se sauver; de terminer, d’achever; salut, délivrance}
{en: action of escaping; of finishing, of ending; salvation, end}
ex: mintea-a aushlor, ghineatsa shi ascãparea-a tinirlor; cari vidzu acshi feata, cã nu-ari ascãpari; la mãnar sh-aflã ascãparea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

filichii/filichie

filichii/filichie (fi-li-chí-i) sf filichii (fi-li-chíi) – binai (casã, loc, etc.) iu suntu tsãnuts ncljish atselj tsi suntu aflats cu stepsu di chivernisi (dupã tsi suntu giudicats shi culãsits tra sã sta ncljish un castili chiro, icã ninti, cãndu ashteaptã ninga tra si s-ducã la giudicatã); filãchii, hapsi, hãpsani, hãpseani, hãpsãnã, ncljisoari, zundani, sãndani, zãndani, pudrumi, budrumi, bãdrumi
{ro: închi-soare}
{fr: prison}
{en: prison}
ex: arcats-lu s-putridzascã tu filichii (hapsi)

§ filãchii/filãchie (fi-lã-chí-i) sf filãchii (fi-lã-chíi) – (unã cu filichii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hapsi/hapse

hapsi/hapse (háp-si) sf hãpsi (hắp-si) – binai (adãrãmintu, casã, loc, etc.) iu suntu tsãnuts ncljish atselj tsi suntu aflats cu stepsu (prota, cãndu ashteaptã si s-ducã la giudicatã sh-deapoea, dupã tsi suntu giudicats shi culãsits tra sã sta ncljish un castili chiro); hãpsani, hãpseani, hãpsãnã, ncljisoari, filichii, filãchii, zundani, sãndani, zãndani, pudrumi, budrumi, bãdrumi;
(expr: mãcai hapsi = fui ncljis, shidzui, feci hapsi)
{ro: închisoare}
{fr: prison}
{en: prison}
ex: sh-hapsea (filichia, hãpsanea) trã oaminj easti; shidzu hapsi trei anj; lu bãgarã hapsi; l-tsãnurã hapsi multu chiro; diunãoarã lu scoasi dit hapsi

§ hãpsani/hãpsane (hãp-sá-ni) sf hãpsãnj (hãp-sắnjĭ) – (unã cu hapsi)
ex: iuva nu-ari hãpsãnj cama arali ca dit Turchii

§ hãpseani/hãpseane (hãp-seá-ni) sf hãpsenj (hãp-sénjĭ) – (unã cu hapsi)
ex: va s-cheri hãpseani (tu hapsi); picurarlu muri hãpseani

§ hãpsãnã (hãp-sã-nắ) sm hãpsãnadz (hãp-sã-nádzĭ) – (unã cu hapsi)
ex: lu ncljisirã tu hãpsãnã; mãcã hãpsãnã
(expr: shidzu ncljis)

§ hãpsãnescu (hãp-sã-nés-cu) vb IV hãpsãnii (hãp-sã-níĭ), hãpsãneam (hãp-sã-neámŭ), hãpsãnitã (hãp-sã-ní-tã), hãpsãniri/hãpsãnire (hãp-sã-ní-ri) – bag (aruc, ncljid, etc.) pri cariva tu hãpsani; ncljid, flucusescu, zãndãnisescu; (fig: hãpsãnescu = ncljid ca tu-unã hapsi)
{ro: întemniţa}
{fr: emprisonner}
{en: imprison}
ex: trã nãs mi hãpsãnirã pi mini fãrã fai; di dor s-hãpsãni (si ncljisi, s-dusi s-bãneadzã) tu mãnãstir

§ hãpsãnit (hãp-sã-nítŭ) adg hãpsãnitã (hãp-sã-ní-tã), hãpsãnits (hãp-sã-nítsĭ), hãpsãniti/hãpsãnite (hãp-sã-ní-ti) – tsi easti ncljis tu hãpsani; ncljis, zãndãnisit, flucusit
{ro: întemniţat}
{fr: emprisonné}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ncljid

ncljid (ncljídŭ) (mi) vb III shi II ncljish (ncljíshĭŭ), ncljideam (nclji-deámŭ), ncljisã (ncljí-sã), ncljidiri/ncljidire (ncljí-di-ri) shi ncljideari/ncljideare (nclji-deá-ri) – astup unã guvã tra s-nu poatã s-treacã cariva i tsiva prit nãsã; trag usha di casã dupã mini tra s-nu mata poatã cariva s-easã i s-intrã n casã; analtsu-un gardu deavãrliga di avlii tra s-nu poatã s-treacã cãnjlji (cãtushili, oaminjlji, etc.); bag cãpachea pristi tingire tra s-nu easã aburlji shi s-hearbã ma-agonja apa; dipun dzeanili di oclji sh-nu mata ved tsi s-fatsi deavãrliga di mini; lj-adun budzãli sh-fãltsili (tra s-da unã di-alantã) shi s-nu mata am gura dishcljisã; strãngu deadzitli di mãnã tra s-fac un bush; etc.; (fig: ncljid = (i) leg sh-aruc pri cariva tu hãpsani; flucusescu, hãpsãnescu; (ii) ljau unã apofasi; (iii) hiu sinfuni cu cariva s-bitisim un lucru; (iv) mi-aduchescu cu cariva (v) fac unã hundratã cu cariva; (vi) bitisescu un lucru; expr:
2: lji ncljid ocljilj = (i) dormu, mi-acatã somnul; (ii) mor, mi ljartã Dumnidzã; (iii) mi fac cã nu ved; nu voi s-ved tsi s-fatsi;
3: nji ncljid gura = tac, nu zburãscu, nu dzãc tsiva di-atseali tsi shtiu;
4: lji ncljid gura = fac tsiva tra s-nu mata poatã sã zburascã; nu lu-alas sã zburascã cã nu voi s-lu-ascultu;
5: (casa) nji sã ncljisi = nj-fudzi haraua sh-casa-nj s-umplu di jali (cã-nj muri cariva, cã fum mprãdats, cã nã vãtãmarã soi di-aproapea, etc.);
6: (calea) si ncljisi = nu pots s-urdinj pri cali cã ari multã neauã, cã easti fricã di furi, etc.);
7: nji ncljisi inima = mi nvirinã, mi cãrti;
8: easti ncljis la minti = nu para easti dishteptu, nu para-lj talji caplu;
9: ncljid shapti(?) anj; lji ncljid shaptilj(?) anj = bitisescu protslji shapti anj di banã; am shapti(?) anj ãntredz shi nchisescu (calcu tu) a optulea an; am shapti anj ãn cap)
{ro: închide; termina}
{fr: (en)fermer, finir; (en)clore; convenir, accepter, être d’accord}
{en: (en)close; end; agree, accept}
ex: poarta-a lui lji si ncljisi; casili tsi lj-avea ncljisã
(expr: casili dit cari fudzi haraua sh-cari lji umplurã di jali cu zulumea shi vãtãmãrli di oaminj tsi featsirã); cãljurli tuti si ncljisirã
(expr: nu s-urdinã di itia-a cã…); ncljidea tamam unsprãyinghitslji di anj (bitisea protslji unsprãyinghits di anj di banã); vor s-mi ncljidã (fig: s-mi flucuseascã, s-mi bagã tu-ahapsi); spuni, la tsi ti ncljidz?
(expr: tsi apofasi ljai, cu tsi eshti sinfuni?); eu nu ncljideam la unã
(expr: nu earam sinfuni cu unã, nu-aprucheam unã); mã-ta va ncljidã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

prangã

prangã (prán-gã) sf prãndzã (prắn-dzã) – singir gros shi vãrtos cu cari s-leagã cicioarli i mãnjli a sclayilor tra s-nu-ascapã shi s-fugã; dauã neali tsi sã ncljiadzã deavãrliga di mãnjli a sclavlui tra s-lu leagã di mãnj shi s-nu lu-alasã s-fugã; brangã, heari, singir, shingir, singiri, shingiri, zingir, etc.
{ro: lanţuri, cătuşe}
{fr: chaînette; menottes}
{en: chains; handcuffs}
ex: bãgats-lu tu prangã (heari); prangã (heari) sh-hãpsãnã s-alasã

§ brangã (brán-gã) sf brãndzã (brắn-dzã) shi brãnghi (brắn-ghi) – (unã cu prangã)
ex: brãndzã (heari) la cicioari, brãndzã (heari) la mãnj; lj-tricurã brãnghi (l-ligarã cu heari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pudrumi/pudrume

pudrumi/pudrume (pu-drú-mi) sf pudrunj (pu-drúnjĭ) –
1: udã cama aratsi (izbã, bimtsã, etc.), di-aradã sum loc sh-cu putsãnã lunjinã, iu s-tsãn trã ma multu chiro (trã earnã) lucri, di-aradã trã mãcari sh-beari (talari cu cash, yinuri, etc.); tsilar, tsãlar, tsãlari, chilar, catoi, catoyi, izbã, bimtsã, pimnitsã, pleamnitsã, pleamitsã, pleavnitsã, zimnic;
2: binai (casã, adãrãmintu, etc.) cu udadz scutidosh (tsi s-aflã, multi ori sum loc, tu catoyi) iu suntu tsãnuts ncljish atselj tsi suntu aflats cu stepsu, dupã tsi suntu giudicats shi culãsits tra sã sta ncljish un castili chiro (icã ninti, cãndu ashteaptã ninga tra si s-ducã la giudicatã); budrumi, bãdrumi, zundani, zãndani, sãndani, filichii, filãchii, hapsi, hãpsani, hãpseani, hãpsãnã, ncljisoari
{ro: beci, podrum, închisoare întunecoasă}
{fr: cellier, cave, prison souterraine; cachot}
{en: cellar, cave, prison, dungeon}
ex: lu-acatsã aestu shi-l bagã tu pudrumi (zãndani)

§ budrumi/budrume (bu-drú-mi) sf budrunj (bu-drúnjĭ) – (unã cu pudrumi)

§ bãdrumi/bãdrume (bã-drú-mi) sf bãdrunj (bã-drúnjĭ) – (unã cu pudrumi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zãndani/zãndane

zãndani/zãndane (zãn-dá-ni) sf zãndãnj (zãn-dắnjĭ) – binai (casã, loc, etc.) cu udadz scutidosh (tsi s-aflã, multi ori, tu catoyi sum loc) iu suntu tsãnuts ncljish atselj tsi suntu aflats cu stepsu (dupã tsi suntu giudicats shi culãsits tra sã sta ncljish un castili chiro, icã ninti, cãndu ashteaptã ninga tra si s-ducã la giudicatã); zundani, sãndani, filichii, filãchii, hapsi, hãpsani, hãpseani, hãpsãnã, ncljisoari, pudrumi, budrumi, bãdrumi; (fig: zãndani = scutidi, loc scutidos shi ncljis, tsi sh-u-adutsi cu-unã zãndani)
{ro: închisoare întunecoasă}
{fr: prison; cachot}
{en: prison, dungeon}
ex: lu-arucarã tu zãndani (hãpsani); bana-i moartã tru zãndani (hãpsani); lu bãgarã ti shapti anj tu zãndani; canda escu tu zãndani tu casa-aestã; lã deadi-a atsilor tsi aviglja la zãndani cãti unã mãnatã di flurii; va s-intru tu zãndani tu loclu-a tãu

§ zundani/zundane (zun-dá-ni) sf zundãnj (zun-dắnjĭ) – (unã cu zãndani)
ex: ditu ponda di zundani (hãpsani), scoati-nj om, tsi-i ca fidani

§ sãndani/sãndane (sãn-dá-ni) sf sãndãnj (sãn-dắnjĭ) – (unã cu zãndani)
ex: udai ca sãndani (ncljisoari); ti stricori ascumtã prit sãndanea (fig: scutidea ca dit zãndani) a noaptiljei

§ zãndãnisescu (zãn-dã-ni-sés-cu) (mi) vb IV zãndãnisii (zãn-dã-ni-síĭ), zãndãniseam (zãn-dã-ni-seámŭ), zãndãnisitã (zãn-dã-ni-sí-tã), zãndãnisiri/zãndãnisire (zãn-dã-ni-sí-ri) – bag (aruc, ncljid, etc.) pri cariva tu zãndani; ncljid, flucusescu, hãpsãnescu; (fig: zãndãnisescu = ncljid ca tu-unã zãndani)
{ro: întemniţa}
{fr: emprisonner}
{en: imprison}
ex: lu zãndãnisirã cã lu-aflarã cu cãrtsã

§ zãndãnisit (zãn-dã-ni-sítŭ) adg zãndãnisitã (zãn-dã-ni-sí-tã), zãndãnisits (zãn-dã-ni-sítsĭ), zãndãnisiti/zãndãnisite (zãn-dã-ni-sí-ti) – tsi easti ncljis tu zãndani; ncljis, hãpsãnit, flucusit
{ro: întemniţat}
{fr: emprisonné}
{en: imprisoned}
ex: dzatsi zãdãnipsit di dzatsi anj

§ zãndãnisiri/zãndãnisire (zãn-dã-ni-sí-ri) sf zãndãnisiri (zãn-dã-ni-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti ncljis tu zãndani; ncljidiri, ncljideari, hãpsãniri, flucusiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn