DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

avlachi1

avlachi1 (a-vláchĭŭ) sn avlachiuri (a-vlá-chĭurĭ) –
1: groapã putsãn ahãndoasã, strimtã shi lungã (ca atsea adratã, bunãoarã, di-unã aletrã tu agri, di mãnã tu grãdinã prit cari s-curã apã, etc.); vlachi, avrag, vrag;
2: groapã ma ahãndoasã shi lungã (ca atsea adratã mardzinea di cãljuri tra s-adunã apili shi s-lj-alasã s-curã, icã atsea adratã maxus trã curarea-a apiljei, icã hãndachea adratã di stratiots tu polim trã apãrari, etc.); hãndachi, hãndac, cãnali, canali, cãrutã, trap;
3: valea-a unui arãu ma njic pri iu curã apa; trap, vali;
(expr: nj-u bag apa tu avlachi = nji ndreg lucrili dupã cum nj-lu caftã sinferlu)
{ro: brazdă; şanţ, canal; pârâu}
{fr: sillon; fossé, rigole, canal; ruisseau}
{en: furrow; trench, channel; brook}
ex: cãdzui tu-avlachi (groapã, hãndachi, arãu); s-anvãrlighe tut loclu di hoarã cu un avlachi (hãndac); feci un avlachi (trap, cãnali) ca s-curã chicuta tsi cadi di pri casã; distupã avlachilu (traplu) ca s-nu s-adunã apã

§ avlachi2/avlache (a-vlá-chi) sf avlãchi (a-vlắchĭ) (a-vlắchĭ) – (unã cu avlachi1)
ex: prit hoarã curã unã avlachi (un njic arãu); eara un om tsi totna sh-u bãga apa tu-avlachi
(expr: shi ndridzea lucrili dupã cum lj-u cãfta sinferlu)

§ vlachi1 (vláchĭŭ) sn vlachiuri (vlá-chĭurĭ) – (unã cu avlachi1)
ex: featsi la dauãli pãrtsã di cali cãti un vlachi tra s-aibã apa iu s-curã

§ vlachi2/vlache (vlá-chi) sf vlãchi (vlắchĭ) – (unã cu avlachi1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cucutã

cucutã (cu-cú-tã) sf cucuti/cucute (cu-cú-ti) – agru-earbã analtã, toapsicã (nfãrmãcoasã, ma cari easti bunã tra si s-facã yitrii dit ea), creashti tu locuri virani, priningã casi apãrnãsiti, ningã garduri sh-ahãndãchi, tsi da unã anjurizmã ahoryea, cu frãndzã mãri, piroasi, hãrãxiti, cu lilici albi tsi nchisescu tuti dit idyiul loc tra s-facã ca unã umbrelã, cu fructi uvali, murni tsi da niheamã ca pi veardi;
(expr: mi-adrai (mi feci) cucutã = mi mbitai multu; mi-adrai dzadã (cãndilã, crup, hrup, curpit, ciurla, stingãli, tracã, etc.), mi ciucutii, mi-afumai, etc.)
{ro: cucută}
{fr: ciguë commune, ciguë aquatique}
{en: cowbane, poison hemlock}
ex: cucuta easti toapsicã; cucuta easti amarã; sã mbitã, s-featsi cucutã
(expr: sã mbitã multu); pãnã lji mbitã, di-lj featsi cucutã, dzadã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fusati/fusate

fusati/fusate (fu-sá-ti) sf fusãts (fu-sắtsĭ) – hãndachi strimtã shi lungã (cãtivãrãoarã shutsãtã sh-cu loc anãltsat tu mardzini); lucri anãltsati sh-bãgati unã pisti-alantã tra sã nvãrtushadã loclu iu omlu poati si s-apãrã tu-unã alumtã i di iu s-poatã s-aminã cu tufechea; hãndac, hãndachi, endec, avlachi
{ro: tranşee, şanţ}
{fr: fossé, tranchée, rempart}
{en: ditch, trench, rampart}
ex: s-ascumsi tu fusati; iu putea si s-aproachi di fusati; amina cu tufechili di dupã fusati

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

groapã

groapã (grŭá-pã) sf grochi (gróchĭ) shi groapi/groape (grŭá-pi) – guvã ahãndoasã faptã tu loc; guvã dit loc tu cari si ngroapã un mortu; gurnitsã, guvã; hãndachi, hãndac, hindechi, endec; murmintu, mãrmintu, mirmintu, mirmit;
(expr:
1: la grochi = la murmintsã, la chimitir;
2: escu pi mardzinea-a groapãljei; escu cu-un cicior tu groapã sh-cu-alantu nafoarã = hiu multu lãndzit, hiu aproapea di moarti, etim tra s-mor, sã-nj dau suflitlu;
3: umplu groapa = mor)
{ro: groapă, mormânt}
{fr: fosse, trou; tombeau}
{en: pit, hole; tomb}
ex: cãndu ljai, creashti, cãndu dai scadi (angucitoari: groapa); grochi nu-adarã sh-pri-iu arãmã, fatsi tuts tra sã si zgrãmã (angucitoari: puriclu); adarã grochi ca s-li umplã cu apã; la treili groapi; ca cãmbãnj pi groapi; lj-sapã (lj-adarã) groapa; si shteari omlu cãndu va s-moarã, singur groapa (murmintul) va sh-u-adarã; umplu groapa
(expr: muri, fu ngrupat); sãpã nã groapã ta s-astingã azvesti; fu dus la groapã (mirminti) plãmtu di tuts cari lj-avea cunuscutã; fu pi mardzinea a groapãljei
(expr: fu multu lãndziteara aproapea s-moarã); lj-adrãm groapa; cari sapã groapa-a-altui, singur sh-cadi nuntru

§ gurnitsã (gur-ní-tsã) sf gurnitsã (gur-ní-tsã) – (unã cu groapã)

§ grupicã (gru-pí-cã) sf grupitsi/grupitse (gru-pí-tsi) – groapã njicã
{ro: gropiţă}
{fr: fossette}
{en: dimple}
ex: cãndu-arãdi, fatsi grupitsi tu dauãli fãts

§ grupar (gru-párŭ) sm grupari (gru-párĭ) – omlu tsi ngroapã oaminj (i alti lucri);
(expr: mi-adunã gruparlu = mor, mi ngroapã)
{ro: gropar}
{fr: fossoyeur}
{en: grave-digger}
ex: lu-avea adunatã gruparlu
(expr: avea moartã); gruparlji dipusirã mortul; gruparlji sãparã groapa

§ grupishti/grupishte (gru-písh-ti) sf grupishti/grupishte (gru-písh-ti) – loclu iu sã ngroapã mortsãlj; loc cu grochi; grochi, mirmintsã, murmintsã, chimitir, chimitiryiu, chimitiriu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hãndac

hãndac (hãn-dác) sn hãndãchi (hãn-dắchĭ) – sãpãturã lungã shi strimtã (multi ori tu mardzinea di cali) tra s-curã apa; guvã faptã tu loc; avlachi, vlachi, trap, groapã, endec;
(expr: lu-alas hãndachi = lu-alas s-discaci singur, fãrã nitsiun agiutor; lu-apãrãtsescu tu hala greauã tsi s-aflã)
{ro: şanţ}
{fr: fossé}
{en: ditch, trench}
ex: lj-aflã tu un hãndac (avlachi) mãrsha; calea easti mplinã di hãndãchi (avlãchi, grochi); agru di agru easti dispãrtsãt cu hãndãchi (avlãchi); tora tu aushatic mi-alãsã hãndac
(expr: mi-alãsã fãrã nitsiun agiutor)

§ hãndachi (hãn-dá-chi) sf hãndãchi (hãn-dắchĭ) – (unã cu hãndac)
ex: cãdzui tu hãndachi; tora tu-aushatic mi-alãsã hãndachi
(expr: mi-alãsã singur, mi-apãrãtsi shi nu mi-agiutã tu aushatic)

§ hindechi (hin-dé-chi) sf hindechi (hin-déchĭ) – (unã cu hãndac)

§ endec (en-décŭ) sn endetsi/endetse (en-dé-tsi) shi endecuri (en-dé-curĭ) – (unã cu hãndac)
ex: deavãrliga-a livedzlor a lui easti sãpat endeclu (groapa, hãndachea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sãrpunji/sãrpunje

sãrpunji/sãrpunje (sãr-pú-nji) sf sãrpunj (sãr-púnjĭ) – plantã irboasã anjurzitoari, tsi easi dit loc cati an, tsi creashti tu locuri nutioasi, virani, mardzina di arãuri, di stiznji, tu ahãndãchi, cu-arãdãtsina tsi s-tradzi azvarna pri loc, cu truplu shi frãndzãli cu peri shcurtsã dit cari si scoati unã lugurii tsi fatsi spumi tu apã (ca sãpunea), sh-cu lilici aroshi-trandafilii icã albi; shãrpuni, sãrpuni
{ro: săpunel}
{fr: saponaire; serpolet}
{en: soapwort, fuller’s herb; wild thyme}
ex: anjurizmã di sãrpunji shi culeastrandu

§ sãrpuni/sãrpune (sãr-pú-ni) sf sãrpunj (sãr-púnjĭ) – (unã cu sãrpunji)

§ shãrpuni/shãrpune (shãr-pú-ni) sf shãrpunj (shãr-púnjĭ) – (unã cu sãrpunji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

trap

trap (trápŭ) sn trapuri (trá-purĭ) –
1: loc ahãndos namisa di dauã dzenj i muntsã;
2: valea-a unui arãu ma njic pri iu curã apa; avla-chi, vali, arãu;
3: groapã ma ahãndoasã shi lungã (ca atsea adratã mardzinea di cãljuri tra s-adunã apili di ploai shi s-lj-alasã s-curã, icã atsea adratã maxus trã curarea-a apãljei, icã hãndachea adratã di stratiots tu polim trã apãrari, etc.); hãndachi, hãndac, cãnali, canali, cãrutã
{ro: văgăună; pârâu, vale; şanţ, canal}
{fr: vallon creux; ruisseau, vallée; fossé, canal}
{en: brook, valley; trench, channel}
ex: trap (vali) ahãndos; lu-arsãri traplu (hãndaclu, avlachilu); dipusi traplu (s-virsã arãulu) dupã ploili tsi deadi; calea cari dutsi-anaparti di munti easti pit trap (vali); acãtsa peshtsã pit trapuri (arãuri)

§ trãpic (trã-pícŭ) sn trãpitsi/trãpitse (trã-pí-tsi) – trap (vali, arãu) njic
{ro: pârâiaş, vale mică, vâlcea găunoasă}
{fr: petit vallon creux}
{en: little valley, small creek}
ex: lj-adusirã nin-gã trãpic

§ trãpulici (trã-pu-lícĭŭ) sn trãpulici/trãpulice (trã-pu-lí-ci) – (unã cu trãpic)

§ trãpulitsã (trã-pu-lí-tsã) sn trãpulitsi/trã-pulitse (trã-pu-lí-tsi) – (unã cu trãpic)

§ tãrpãlic (tãr-pã-lícŭ) sn tãrpãlitsi/tãrpãlitse (tãr-pã-lícŭ) – (unã cu trãpic)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã