DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

adãncu

adãncu (a-dắn-cu) adg adãncã (a-dắn-cã), adãntsã (a-dắn-tsã), adãntsi/adãntse (a-dắn-tsi) – a curi fundu s-aflã diparti di mar-dzina (fatsa) di nsus; adãncos, aduncos, ahãndos, afundos, afunducos;
(expr:
1: zbor adãncu = zbor greu, ghini minduit, tsi ari multã noimã shi mintiminilji tu el;
2: somnu adãncu = somnu greu, ahãndos, ca di moarti)
{ro: adânc}
{fr: profond}
{en: deep}
ex: arãulu easti multu adãncu

§ adãncos1 (a-dãn-cósŭ) adg adãn-coasã (a-dãn-cŭá-sã), adãncosh (a-dãn-cóshĭ), adãncoasi/adãn-coase (a-dãn-cŭá-si) – (unã cu adãncu)
ex: guvã multu adãncoasã; arãulu easti adãncos (ahãndos); groapã adãncoasã

§ aduncos (a-dun-cósŭ) adg – (unã cu adãncu)
ex: easti adun-coasã apa?

§ adãntsescu (a-dãn-tsés-cu) (mi) vb IV adãntsii (a-dãn-tsíĭ), adãntseam (a-dãn-tseámŭ), adãntsitã (a-dãn-tsí-tã), adãntsiri/adãntsire (a-dãn-tsí-ri) – hig (pingu, fac s-intrã) tsiva cãtã tu fundul a unui lucru; l-fac un lucru s-hibã cama adãncos; ahãndusescu, ahundusescu, hãndãcusescu, afundusescu, fundu-sescu, afundedz, vutsescu
{ro: cufunda, adânci}
{fr: enfoncer, plonger, approfondir}
{en: sink, plunge into, deepen}
ex: adãntsim (l-fãtsem ma adãncos) putslu; adãntsirã groapa; s-adãntsi (intrã ma adãncos) tu pãduri

§ adãntsit (a-dãn-tsítŭ) adg adãntsitã (a-dãn-tsí-tã), adãntsits (a-dãn-tsítsĭ), adãntsiti/adãntsite (a-dãn-tsí-ti) – tsi easti faptu cama adãncos; ahãndusit, ahundusit, hãndãcusit, afundusit, fundusit, afundat, vutsit
{ro: cufundat, adâncit}
{fr: enfoncé, plongé, creusé, approfondi}
{en: sunk, plunged into, deepened}

§ adãntsiri/adãntsire (a-dãn-tsí-ri) sf adãntsiri (a-dãn-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adãntseashti tsiva; ahãndusiri, ahundusiri, hãndãcusiri, afundusiri, fundusiri, afundari, vutsiri
{ro: acţiunea de a cufunda, de a adânci; cufundare, adâncire}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

afundu1

afundu1 (a-fún-du) sn afunduri (a-fún-durĭ) – partea di nghios sh-di nuntru a unui vas (arãu, groapã, etc.); partea di nghios sh-di nafoarã a unui lucru (pri cari lucrul poati si sta cãndu easti bãgat i anãltsat); ahãndami, ahãndusimi;
(expr:
1: lj-dau di fundu = ãlj dau di cali a lucrului; lj-aflu ceareea a lucrului; u-aduchescu ghini huzmetea;
2: sac fãrã fundu = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi mãcã multu, tsi easti multu spatal, tsi easti multu afundos, tsi nu pari s-aibã fundu, etc.)
{ro: fund, profunzime}
{fr: fond; profondeur}
{en: bottom, depth}

§ fundu (fún-du) sn funduri (fún-durĭ) – (unã cu afundu1)
ex: iu ti duts, lai gushi lungã? tsi mi ntreghi, lea fundu-apres? (angucitoari: cãldarea shi maljlu); ca cheatra tu fundu (tu partea di nghios, tu-ahãndami) cãdea; lo pocilu cu zorea shi-l bea pãn tu fundu (di nu-armasi tsiva tu el); gãleata, tu fundu eara aumtã cu cãtrani; pri amãrli fãrã fundu
(expr: multu afundos, tsi pari s-nu-aibã fundu); mutrii tu fundul di cãzani; agiumsirã tru fundul a pishtireauãljei; avea cãtrã tu fundul di grãdinã un mer; fundul a baltãljei nu s-ari-aflatã; agiumsi njiclu pãn tu fundul di puts; tu fundul a chisãljei va s-intri, s-easti cã mãts carni Vinjirea; mistiryiul a lor fãrã fundu; lj-deadi di fundu
(expr: ãlj ded di cali)

§ afundu2 (a-fún-du) (mi) vb I afundai (a-fun-dáĭ), afundam (a-fun-dámŭ), afundatã (a-fun-dá-tã), afundari/afundare (a-fun-dá-ri) – hig (pingu, fac s-intrã) tsiva cãtã tu fundul a unui lucru; mpingu doplu tu gusha-a unei shishi tra s-u-astup; l-fac un lucru s-hibã cu fundul cama nghios; afun-dedz, afundusescu, fundusescu, adãntsescu, ahundusescu, ahãn-dusescu, hãndãcusescu, hãusescu, vutsescu, dipun, hãmblusescu, hlãmbusescu, uselescu
{ro: cufunda, scufunda}
{fr: enfoncer, plonger}
{en: sink, plunge into}
ex: di trei ori s-afundã (dusi tu fundul a apãljei) shi di trei ori ishi pisti apã; s-afundã prit brãtsiri; ãn loc s-mi-ascapã, mi-afunda cama multu; fudz di-aoa i va ti-afundu tu arãu

§ afundedz (a-fun-dédzŭ) (mi) vb I afundai (a-fun-dáĭ), afundam (a-fun-dámŭ), afundatã (a-fun-dá-tã), afunda-ri/afundare (a-fun-dá-ri) – (unã cu afundu2)

§ afundat (a-fun-dátŭ) adg afundatã (a-fun-dá-tã), afundats (a-fun-dátsĭ), afunda-ti/afundate (a-fun-dá-ti) – tsi easti pimtu cãtã tu fundu; afundusit, fundusit, ahundusit, ahãndusit, hãndãcusit, adãntsit, hãusit, vutsit, dipunat, hãmblusit, hlãmbusit, uselit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ahãndos1

ahãndos1 (a-hãn-dósŭ) adg ahãndoasã (a-hãn-dŭá-sã), ahãndosh (a-hãn-dóshĭ), ahãndoasi/ahãndoase (a-hãn-dŭá-si) – a curi fundu s-aflã diparti di mardzina di nsus; adãncu, aduncos, ahãndos, afundos, afunducos
(expr:
1: zbor ahãndos = zbor greu, tsi ari multã noimã shi mintiminilji tu el;
2: minti ahãndoasã = giudicatã bunã, mintimenã, tsi li mindueashti lucrili ghini;
3: somnu ahãndos = somnu greu, ahãndos, ca di moarti;
4: lumi ahundoasã = lumi tsi nu-ari vãrã aradã, tsi easti alocuta)
{ro: adânc}
{fr: profond}
{en: deep}
ex: agiumsirã ningã un puts ahãndos; lu-aruca fãrã njilã tu un trap ahãndos; atsea pishtireauã, eara lungã, largã, ahãndoasã shi multu ntunicoasã; arãulu din hoarã easti ahãndos; ear la minti, ahãndoasã
(expr: tsi ari giudicatã bunã, cari li mindueashti ghini lucrili)

§ ahundos (a-hun-dósŭ) adg ahun-doasã (a-hun-dŭá-sã), ahundosh (a-hun-dóshĭ), ahundoasi/ahun-doase (a-hun-dŭá-si) – (unã cu ahãndos1)
ex: putslu eara ahun-dos; ahundoasã ca nã hauã; lumi mintitã, ahundoasã
(expr: fãrã nitsiunã aradã)

§ hãndos1 (hãn-dósŭ) adg hãndoasã (hãn-dŭá-sã), hãndosh (hãn-dóshĭ), hãndoasi/hãndoase (hãn-dŭá-si) – (unã cu ahãndos1)

§ hundos (hun-dósŭ) adg hundoasã (hun-dŭá-sã), hundosh (hun-dóshĭ), hundoasi/hundoase (hun-dŭá-si) – (unã cu ahãndos1)

§ ahãndami/ahãndame (a-hãn-dá-mi) sf pl(?) – harea tsi u ari un lucru cari easti ahãndos; ahãndusimi
{ro: adâncime}
{fr: profondeur}
{en: depth}

§ ahãndusimi/ahãn-dusime (a-hãn-du-sí-mi) sf ahãndusinj (a-hãn-du-sínjĭ) – (unã cu ahãndami)

§ ahãndos2 (a-hãn-dósŭ) adv – ahanda, ahãnda, afunda, andãca, adãnca, adanca
{ro: adânc}
{fr: profondément}
{en: deep, deeply}
ex: greashti ahãndos

§ ahãnda (a-hãn-dá) adv – (unã cu ahãndos2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

corbu2

corbu2 (cór-bu) adg corbã (cór-bã) shi coarbã (cŭár-bã), corghi (cór-ghi), corbi/corbe (cór-bi) shi coarbi/coarbe (cŭár-bi) –
1: tsi-aspuni (lai) di hroma-a corbului (a coraclui); lai ca corbul; lai, negru, negur, njagrã;
2: tsi s-aflã tu-unã halã urutã; cari nu-ari tihi tu banã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; mãrat, corbusit, curbisit, stuhinat, ndzernu, scurpisit, buisit, vãpsit, etc.;
(expr: va tragã corghilj di tini = va ti facã cumãts, va ti vatãmã)
{ro: negru ca corbul; nefericit, nenorocit}
{fr: noir comme le corbeau; infortuné, malheureux}
{en: black like the raven; unfortunate, unhappy, wretched}
ex: perlu, corbu (lai ca corbul); trei cãpri corbi (lãi ca corbul); cãdzut tu halã coarbã (lai, urutã); nu shi shtea corba (mãrata) tsi u-ashteaptã; corbul (mãratlu) picurar avea nã caprã corbã (lai); corbu (ndzernu) sh-lai s-ti ved; sh-u dzãsi singur, corbul (mãratlu); u pitreatsi la mã-sa ca laea sh-ca corba; corbe (marate) nu u dã vereaua; lai, tsi somnu, lai corbe (mãrate), curbi-shane, cã atsel sh-fu moarti curatã; cã him corghi (mãrats) sh-dispuljats; ca lailji sh-ca corghilj (ndzernjilj); nãsh corghilj (mãratslji); fudzish ca coarbili (pustili); fudz frãtic, cã di nu, corghilj va s-tragã di tini!

§ corbusit (cor-bu-sítŭ) adg corbusitã (cor-bu-sí-tã), corbusits (cor-bu-sítsĭ), corbusiti/corbusite (cor-bu-sí-ti) – tsi s-aflã tu-unã halã urutã; cari nu-ari tihi tu banã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; corbu, curbisit, mãrat, stuhinat, ndzernu, scurpisit, buisit, vãpsit, etc.
{ro: nefericit, nenorocit}
{fr: infortuné, malheureux}
{en: unfortunate, unhappy, wretched}
ex: nã dadã corbusitã

§ curbishan (cur-bi-shĭánŭ) adg curbishanã (cur-bi-shĭá-nã), curbishanj (cur-bi-shĭánjĭ), curbishani/curbi-shane (cur-bi-shĭá-ni) – (unã cu corbusit)
ex: tsal Costa, curbishana (corba); zghili mãrata sh-curbishana di featã; o, lai corbe, curbishane!; iu ti duts, curbishane (corbe)!; tsi somnu, lai corbe, curbishane, cã atsel sh-fu moarti curatã; tora curbishanlu-sh s-adarã gambro cu nãsi!

§ curbisescu (cur-bi-sés-cu) (mi) vb IV curbisii (cur-bi-síĭ), curbiseam (cur-bi-seámŭ), curbisitã (cur-bi-sí-tã), curbisiri/curbisire (cur-bi-sí-ri) – (cu cripãrli tsi lj-aduc) lj-adar un ahãntu mari arãu (dureari, cripari, etc.) cã-lj fac bana greauã; nj-aspargu bana cu-atseali tsi pat; stuhinedz, distihipsescu, distihisescu, lupusescu, buisescu, chisusescu, hãndãcusescu, lãescu, pisusescu, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

distihii/distihie

distihii/distihie (dhis-ti-hí-i) distihii (dhis-ti-híĭ) – unã ugoadã (tihisiri) tsi-l fatsi omlu sã-lj s-aspargã bana shi sã-lj fugã iftihia; atihiri, atihii, arãeatsã, taxirati, lãeatsã, cãtratsã, pacus, ghideri, cripari, bilje, biljauã, biljai, bileauã, scangi, scanci, cangi, etc.
{ro: nenorocire}
{fr: malheur}
{en: misfortune}

§ distih (dhís-tihŭ) adg distihã (dhís-ti-hã), distihi (dhís-tihĭ), distihi/distihe (dhís-ti-hi) – tsi lj-ari cãdzutã unã mari distihii (taxirati) pri cap; duljat, dolj, corbu, mãrat, scurpisit, curbisit, lupusit, stuhinat, chisusit, hãndãcusit, lãit, pisusit, etc.
{ro: nenorocit}
{fr: malheureux}
{en: unfortunate, wretched}

§ distihipsescu (dhis-ti-hip-sés-cu) (mi) vb IV distihipsii (dhis-ti-hip-síĭ), distihipseam (dhis-ti-hip-seámŭ), distihipsitã (dhis-ti-hip-sí-tã), distihipsiri/distihipsire (dhis-ti-hip-sí-ri) – (cu cripãrli tsi lj-aduc) lj-adar un ahãntu mari arãu (dureari, cripari, etc.) cã-lj fac bana amarã; nj-aspargu bana cu-atseali tsi pat; distihisescu, curbisescu, stuhinedz, lupusescu, buisescu, chisusescu, hãndãcusescu, lãescu, pisusescu, etc.
{ro: nenoroci}
{fr: être ou devenir malheureux; rendre malheureux}
{en: be unhappy, make someone unhappy}

§ distihipsit (dhis-ti-hip-sítŭ) adg distihipsitã (dhis-ti-hip-sí-tã), distihipsits (dhis-ti-hip-sítsĭ), distihipsiti/distihipsite (dhis-ti-hip-sí-ti) – tsi s-aflã tu-unã halã greauã (di jali, di dureari, di mãri cripãri, etc.); tsi sh-ari aspartã bana; distihisit, corbu, corbusit, curbisit, stuhinat, lupusit, buisit, chisusit, hãndãcusit, lãit, pisusit, etc.
{ro: nenorocit}
{fr: infortuné, malheureux}
{en: unhappy, wretched}

§ distihipsi-ri/distihipsire (dhis-ti-hip-sí-ri) sf distihipsiri (dhis-ti-hip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-l distihipseshti pri cariva; distihisiri, curbisiri, stuhinari, lupusiri, buisiri, chisusiri, hãndãcusiri, lãiri, pisusiri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) nenoroci; nenorocire}
{fr: action d’être ou de devenir malheureux; de rendre malheureux; malheur}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hambla

hambla (ham-blá) adv – tsi easti aproapea di fatsa-a loclui; (loc) tsi nu easti ahãntu nsus (ca altu loc); cãtrã la vali, cãtrã tu cãmpu; nghios, ãnghios, nghiosura, ahimura, hima, nhima, mpadi, pogor, pãgor, pugor
{ro: jos, înjos; spre câmp}
{fr: en bas, aval; vers les plaines}
{en: down, downstream; towards plains}
ex: dipuni hambla (nghios) – hambilumã (ham-bí-lu-mã) sf hambilumi/hambilume (ham-bí-lu-mi) – loc (padi) tsi s-aflã ma nghios di locurli (ohturli) di deavãrliga; batã, sudã
{ro: depresiune}
{fr: abaissement, dépression géographique}
{en: lowering, hollow, dip (of ground)}

§ hãmblusescu (hãm-blu-sés-cu) vb IV hãmblusii (hãm-blu-síĭ), hãmbluseam (hãm-blu-seámŭ), hãmblusitã (hãm-blu-sí-tã), hãmblusiri/hãmblusire (hãm-blu-sí-ri) – mi-alas (cad, dipun, mi-aplec) cãtrã nghios; hlãmbusescu, dipun, uselescu, afundu, afundedz, afundusescu, fundusescu, ahundusescu, ahãndusescu, hãndãcusescu, hãusescu, vutsescu
{ro: (se) apleca, (se) lăsa în jos, (se) cufunda}
{fr: s’affaisser, s’abaisser}
{en: lower, sink down}
ex: casa hãmbluseashti (s-alasã cãtrã nghios)

§ hãmblusit (hãm-blu-sítŭ) adg hãmblusitã (hãm-blu-sí-tã), hãmblusits (hãm-blu-sítsĭ), hãmblusiti/hãmblusite (hãm-blu-sí-ti) – tsi s-alasã cãtrã nghios; hlãmbusit, dipus, uselit, afundat, afundusit, fundusit, ahundusit, ahãndusit, hãndãcusit, hãusit, vutsit
{ro: aplecat, lăsat în jos, cufundat}
{fr: affaissé, abaissé}
{en: lowered, sunk down, that gave way}

§ hãmblusiri/hãmblusire (hãm-blu-sí-ri) sf hãmblusiri (hãm-blu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu hãmbluseashti tsiva; hlãmbusiri, dipuneari, dipuniri, useliri, afundari, afundusiri, fundusiri, ahundusiri, ahãndusiri, hãndãcusiri, hãusiri, vutsiri
{ro: acţiunea de a (se) apleca, de a (se) lăsa în jos, de a (se) cufunda}
{fr: action de s’affaisser, de s’abaisser}
{en: action of lowering, of sinking down, of giving way}

§ hlãmbusescu (hlãm-bu-sés-cu) vb IV hlãmbusii (hlãm-bu-síĭ), hlãmbuseam (hlãm-bu-seámŭ), hlãmbusitã (hlãm-bu-sí-tã), hlãmbusiri/hlãmbusire (hlãm-bu-sí-ri) – (unã cu hãmblusescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hauã

hauã (há-ŭã) sf hãuri (hắ-urĭ) – loc (dit muntsã) multu-arãpos shi ahãndos tsi s-dipuni multu greu sh-cu mari piriclju di cãdeari sh-di moarti; hau, hauã, surpu, areapit, areapid, arepit, grem, gremur, greb, greblu, grimurã, grimelj, rãpã, arãpã, chiritã
{ro: prăpastie}
{fr: précipice, abîme, gouffre, chaos}
{en: abyss, chasm, precipice}
ex: ascãpã di aestã hauã fãrã fundu; ascumti tu dãncoasa hauã ali agãrshiri

§ hau (háŭ) sn hãuri (hắ-urĭ) – (unã cu hauã)
ex: cãdzui tu hau (grem, surpu); s-u-alasã feata aclo tu un hau

§ hãu (hắŭ) sn hãuri (hắ-urĭ) – (unã cu hauã)
ex: pishtireaua nghios, tu hãu, va sunã goalã; tu hãulu lai shi ahãndos cu nãs s-arucuteashti

§ hãusescu (hã-u-sés-cu) (mi) vb IV hãusii (hã-u-síĭ), hãuseam (hã-u-seámŭ), hãusitã (hã-u-sí-tã), hãusiri/hãusire (hã-u-sí-ri) – hig (pingu, fac s-intrã) tsiva cãtã tu fundul a unui lucru; fac s-cadã cariva tu hauã; afundusescu, fundusescu, afundu, afundedz, ahãndusescu, hãndãcusescu, vutsescu
{ro: cufunda}
{fr: enfoncer, plonger}
{en: sink, plunge into}
ex: nji si hãusirã (ahãndusirã) ocljilj; mi hãusii (afundai) tu pãduri

§ hãusit (hã-u-sítŭ) adg hãusitã (hã-u-sí-tã), hãusits (hã-u-sítsĭ), hãusiti/hãusite (hã-u-sí-ti) – tsi easti pimtu cãtã tu fundu; cãdzut (arcat) tu hauã; afundat, afundusit, fundusit, ahãndusit, hãndã-cusit, vutsit
{ro: cufundat}
{fr: enfoncé, plongé}
{en: sunk, plunged into}

§ hãusiri/hãusire (hã-u-sí-ri) sf hãusiri (hã-u-sírĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi afundã tsiva; atsea tsi s-fatsi cãndu un cadi (easti arcat) tu hauã; afundari, afundusiri, fundusiri, ahãndusiri, hãndãcusiri, vutsiri
{ro: acţiunea de a cufunda; cufundare}
{fr: action d’enfoncer (de plonger)}
{en: action of sinking (plunging into)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

huhutescu2

huhutescu2 (hu-hu-tés-cu) (mi) vb IV huhutii (hu-hu-tíĭ), hu-huteam (hu-hu-teámŭ), huhutitã (hu-hu-tí-tã), huhutiri/huhutire (hu-hu-tí-ri) – (mi) aruc cu multã agunjii cãtrã tsiva i pristi cariva; aruc, hiumusescu, aleapid, arãvuescu, sãlghescu, etc.; hig (pingu, fac s-intrã) tsiva cãtã tu fundul a unui lucru; afundusescu, fundusescu, afundedz, ahundusescu, hãndãcusescu, vutsescu
{ro: arunca, lansa; (se) cufunda}
{fr: jeter, lancer; (s’)enfoncer}
{en: throw, hurl; sink}
ex: lja nã mnatã di sari sh-u huhuteashti (sh-u-arucã) tu mãcarea-a hiljlui di-amirã; u huhuteashti (si-arucã, s-hiumuseashti) pi mãcari; arsirã un cireap di noauã ori shi-l huhutirã (lu-arcarã, fundusirã) nãuntru; nã huhutim (arcãm, ahãndusim) tu pãduri

§ huhutit2 (hu-hu-títŭ) adg huhutitã (hu-hu-tí-tã), huhutits (hu-hu-títsĭ), huhutiti/huhutite (hu-hu-tí-ti) – tsi easti arcat cu agunjii; arucat, hiumusit, alipidat, arãvuit, sãlghit, etc.; tsi easti pimtu (faptu s-intrã) cãtã tu fundul a unui lucru; afundusit, fundusit, afundat, ahundusit, hãndãcusit, vutsit
{ro: aruncat, lansat; cufundat}
{fr: jeté, lancé; enfoncé}
{en: thrown, hurled; sinked}

§ huhutiri2/huhutire (hu-hu-tí-ri) sf huhutiri (hu-hu-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-huhuteashti
{ro: acţiunea de a arunca, de a lansa, de a (se) cufunda; lansare, cufundare}
{fr: action de jeter, de lancer; de (s’)enfoncer}
{en: action of throwing, of hurling; of sinking}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lupusescu

lupusescu (lu-pu-sés-cu) (mi) vb IV lupusii (lu-pu-síĭ), lupuseam (lu-pu-seámŭ), lupusitã (lu-pu-sí-tã), lupusiri/lupusire (lu-pu-sí-ri) –
1: (cu cripãrli tsi lj-aduc a unui om) lj-adar un ahãntu mari arãu (dureari, cripari, etc.) cã-lj fac bana greauã; nj-aspargu bana cu-atseali tsi pat; distihipsescu, distihisescu, curbisescu, stuhinedz, buisescu, chisusescu, hãndãcusescu, lãescu, pisusescu, etc.;
2: l-fac pri cariva s-chearã tut tsi ari; sutrupsescu, prãpãdescu, cãtãstrãpsescu, etc.
{ro: nenoroci; ruina}
{fr: être ou devenir malheureux; rendre malheureux; ruiner, détruire}
{en: make someone unhappy; ruin, destroy}

§ lupusit (lu-pu-sítŭ) adg lupusitã (lu-pu-sí-tã), lupusits (lu-pu-sítsĭ), lupusiti/lupusite (lu-pu-sí-ti) –
1: tsi s-aflã tu-unã halã greauã (di jali, di dureari, di mãri cripãri, etc.); tsi sh-ari aspartã bana; distihipsit, distihisit, corbu, corbusit, curbisit, stuhinat, buisit, chisusit, hãndãcusit, lãit, pisusit, etc.;
2: tsi ari chirutã tut tsi ari; sutrupsit, prãpãdit, cãtãstrãpsit, etc.
{ro: nenorocit; ruinat}
{fr: infortuné, malheureux; ruiné, détruit}
{en: unhappy, wretched; ruined, destroyed}

§ lupusiri/lupusire (lu-pu-sí-ri) sf lupusiri (lu-pu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-l lupuseshti pri cariva;
1: distihipsiri, distihisiri, curbisiri, stuhinari, buisiri, chisusiri, hãndãcusiri, lãiri, pisusiri, etc.;
2: sutrupsiri, prãpãdiri, cãtãstrãpsiri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) nenoroci; de a ruina; nenorocire, ruinare}
{fr: action d’être ou de devenir malheureux; de rendre malheureux; de ruiner, de détruire; malheur, ruine}
{en: action of making someone unhappy; of ruining, of destroying; unhappiness}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã