DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

hãlvã

hãlvã (hãl-vắ) sm hãlvadz (hãl-vádzĭ) – dultseami faptã n casã dit fãrinã cu zahari pãrjilitã tu umtu; dultseami (vinjitã di la turtsã) tsi s-vindi tu duchenj, adratã cu zahari dit tãhãni i simintsã di oclju-a soarilui
{ro: halva}
{fr: halva; pâte de farine au sucre et au beurre}
{en: halva, halvah; home made sweets of fried flour in butter with sugar}
ex: aseara nã featsi hãlvã; adrai un hãlvã multu bun, arãsit di tuts

§ hãlvãngi (hãl-vãn-gí) sm hãlvãngeadz (hãl-vãn-gĭádzĭ) – atsel tsi fatsi i vindi hãlvã
{ro: halvagiu}
{fr: celui qui fait ou vend du “hãlvã”}
{en: maker or seller of “hãlvã”}

§ hãlvãgirii/hãlvãgirie (hãl-vã-gi-rí-i) sf hãlvãgirii (hãl-vã-gi-ríĭ) – ducheanea iu s-fatsi i s-vindi hãlvãlu
{ro: halvagerie}
{fr: place ou on vend (fait) du “hãlvã”}
{en: “hãlvã” shop}
ex: tu hãlvãgirii biu bozã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hascu1

hascu1 (hás-cu) vb I hãscai (hãs-cáĭ), hãscam (hãs-cámŭ), hãscatã (hãs-cá-tã), hãscari/hãscare (hãs-cá-ri) –
1: dishcljid gura mari sh-ljau un adiljatic ahãndos tu plumunj (cãndu nj-easti somnu, escu multu avursit, etc.);
2: dishcljid gura shi stau cu ea dishcljisã ma multu chiro; cascu;
(expr:
1: hascã (gura, usha, etc.) = dishcljidi (gura, usha, etc.);
2: u hascu n gurã = lj-am multu mirachi, sivdai, vreari; u voi multu; pistipsescu tut tsi-nj dzãtsi;
3: hascu gura = (i) ascultu (mutrescu, etc.) cu gura dishcljisã, cu multã cãshtigã; (ii) mi ciudisescu di tsi avdu i ved;
4: altu hascã sh-altu s-cumãnicã; altu hascã gura sh-altu nchirdãseashti = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva sã ndreadzi, ashteaptã sã-lj si da un lucru, ma easti altu tsi va lu-aproachi)
{ro: căsca}
{fr: bayer, demeurer (être) bouche béante; bâiller}
{en: stand gaping; yawn}
ex: tuts ãlj hãsca n gurã
(expr: ãlj shidea ãn fatsã sh-lu-asculta cu gura dishcljisã di-atseali tsi-avdza); n gurã u hãsca
(expr: u vrea multu, murea sh-chirea trã nãsã); tsi hashti acshi?
(expr: tsi stai di mutreshti acshi cu ocljilj sh-cu gura dishcljisã?)

§ hãscat (hãs-cátŭ) adg hãscatã (hãs-cá-tã), hãscats (hãs-cátsĭ), hãscati/hãscate (hãs-cá-ti) – tsi sta cu gura dishcljisã n fatsa-al cuiva (tsi-lj zburashti tsiva, tsi fatsi tsiva, etc.); tsi easti mutrit cu gura hãscatã; tsi easti dishcljis; cãscat;
(expr:
1: ashteptu cu gura hãscatã = ashteptu cu multã nearãvdari, mizi pot s-ashteptu;
2: ascultu cu gura hãscatã = ascultu cu multã cãshtigã;
3: armãn (stau) cu gura hãscatã = mi ciudusescu di-atseali tsi ved)
{ro: căscat}
{fr: bayé, demeuré bouche béante; bâillé; béant, entrebâillé}
{en: who stands gaping; yawned}
ex: tuts ashtipta cu gura hãscatã
(expr: cu mari mirachi, cu nearãvdari); armãnea cu gura hãscatã
(expr: cu gura dishcljisã, s-ciudusea tsi videa); tutã hoara armasi cu gura hãscatã
(expr: s-ciudusi), cãndu u vidzu; ashtipta cu gura hãscatã tuts
(expr: cu nearãvdari, etinj s-lã s-arucã mãcarea n gurã), ca cireasha-atsea coapta

§ hãscari/hãscare (hãs-cá-ri) sf hãscãri (hãs-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva hascã; cãscari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shilvari/shilvare

shilvari/shilvare (shil-vá-ri) sf shilvãri (shil-vắrĭ) – pantaloni largã purtatã di turtsãlj di-aoa sh-un chiro; shãlvari, shilivari, shilvãrushi, brecushi
{ro: şalvari}
{fr: large pantalon en laine porté par les turques}
{en: large trousers worn by Turks}
ex: tu fundul di shilvari

§ shilivari/shilivare (shi-li-vá-ri) sf shilivãri (shi-li-vắrĭ) – (unã cu shilvari)

§ shulivari/shulivare (shĭu-li-vá-ri) sf shulivãri (shĭu-li-vắrĭ) – (unã cu shilvari)
ex: shulivãri chindisiti

§ shilvãrushi/shilvãrushe (shil-vã-rú-shi) sf shilvã-rushi/shilvãrushe (shil-vã-rú-shi) – shilvari njicã
{ro: nădragi, şalvari mici}
{fr: petite “shilvari”}
{en: small “shilvari”}

§ shãlva-ri/shãlvare (shãl-vá-ri) sf shãlvãri (shãl-vắrĭ) – (unã cu shil-vari)
ex: poartã sh-adz shãlvãri, nu va s-bagã tu strimti

§ shãl-vãrar (shãl-vã-rárŭ) sm shãlvãrari (shãl-vã-rárĭ) – atsel tsi fatsi, vindi i poartã shãlvãri
{ro: cel care face, vinde sau poartă şalvari}
{fr: celui qui fait, vend ou porte “shalvari”}
{en: the one who makes, sells or wears “shalvari”}
ex: shãlvãrarlu nu lj-adusi pãnã tora mintanea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã