DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

azvesti/azveste

azvesti/azveste (az-vés-ti) sf azvesturi (az-vés-turĭ) – unã soi di cheatrã albã (cãlcheri) tsi s-astindzi shi s-ameasticã cu apa tra s-da unã soi di muljiturã albã (laptili di-azvesti) cu cari s-buisea casili aoa sh-un chiro; zvesti, cãlcheri, cãrcheri, hãlcheri;
(expr: lapti di-azvesti = muljitura tsi s-fatsi cu cheatra albã (cãlcherea) di-azvesti amisticatã cu apã, sh-cu cari s-buisea casili aoa sh-un chiro)
{ro: var}
{fr: chaux}
{en: lime}
ex: azvesti asteasã shi neasteasã; acumpãrai azvesti; casa easti datã cu azvesti; s-avea hiptã tu guva di-azvesti

§ zvesti/zveste (zvés-ti) sf zvesturi (zvés-turĭ) – (unã cu azvesti)

§ azvistãreauã (az-vis-tã-reá-ŭã) sf azvistãrei (az-vis-tã-réĭ) – unã soi di sfinduchi largã, apusã, dishcljisã pisuprã sh-bãgatã tu loc iu s-astindzi shi s-fatsi azvestea cu cari s-buiseashti casa
{ro: varniţă}
{fr: chaufour}
{en: lime kiln}

§ azvistar (az-vis-tárŭ) sm azvistari (az-vis-tárĭ) – omlu tsi vindi azvesti; omlu tsi astindzi azvestea sh-u fatsi etimã trã buisirea-a casilor
{ro: vărar}
{fr: chaulier, chaufournier}
{en: lime burner, lime dealer}

§ azvistusescu (az-vis-tu-sés-cu) vb IV azvistusii (az-vis-tu-síĭ), azvistuseam (az-vis-tu-seámŭ), azvistusitã (az-vis-tu-sí-tã), azvistusiri/azvistusire (az-vis-tu-sí-ri) – dau cu-azvesti (casa, loclu, pomlu, etc.); cãlchirusescu
{ro: vărui}
{fr: enduire de chaux, badigeonner}
{en: lime, lime sprinkle (soil), lime wash (trees)}
ex: mãni azvistusescu (dau cu-azvesti) casa; udãlu-aestu nu s-avistuseashti

§ azvistusit (az-vis-tu-sítŭ) adg azvistusitã (az-vis-tu-sí-tã), azvistusits (az-vis-tu-sítsĭ), azvistusiti/azvistusite (az-vis-tu-sí-ti) – tsi easti dat cu-azvesti; cãlchirusit
{ro: văruit}
{fr: badigeonné}
{en: limed}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãlcheri/cãlchere

cãlcheri/cãlchere (cãl-chĭé-ri) sf cãlcheri (cãl-chĭérĭ) shi cãlche-ruri (cãl-chĭé-rurĭ) – unã soi di cheatrã albã (azvesti) tsi s-astindzi shi s-ameasticã cu apa tra s-da unã soi di muljiturã albã cu cari s-buisea casili aoa sh-un chiro; cãrcheri, hãlcheri, azvesti, zvesti
{ro: var}
{fr: chaux}
{en: lime}
ex: ded casa cu cãlcheri (azvesti); apa di cãlcheri easti bunã la arsuri

§ cãrcheri/cãrchere (cãr-chĭé-ri) sf cãrcheri (cãr-chĭérĭ) shi cãrcheruri (cãr-chĭé-rurĭ) – (unã cu cãlcheri)

§ hãlcheri/hãlchere (hãl-chĭé-ri) sf hãlcheri (hãl-chĭérĭ) – (unã cu cãlcheri)

§ cãlchirusescu (cãl-chi-ru-sés-cu) vb IV cãlchirusii (cãl-chi-ru-síĭ), cãlchiruseam (cãl-chi-ru-seámŭ), cãlchirusitã (cãl-chi-ru-sí-tã), cãlchirusiri/cãlchirusire (cãl-chi-ru-sí-ri) – dau cu cãlcheri (casa, loclu, pomlu, etc.); azvistusescu
{ro: vărui}
{fr: enduire de chaux, badigeonner}
{en: lime, lime sprinkle (soil), lime wash (trees)}

§ cãlchirusit (cãl-chi-ru-sítŭ) adg cãlchirusitã (cãl-chi-ru-sí-tã), cãlchirusits (cãl-chi-ru-sítsĭ), cãl-chirusiti/cãlchirusite (cãl-chi-ru-sí-ti) – tsi easti dat cu cãlcheri; azvistusit
{ro: văruit}
{fr: badigeonné}
{en: limed}

§ cãlchirusi-ri/cãlchirusire (cãl-chi-ru-sí-ri) sf cãlchirusiri (cãl-chi-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-azvistuseashti; azvistusiri
{ro: acţiunea de a vărui; văruire}
{fr: action d’enduire de chaux, de badigeonner}
{en: action of liming}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

favru

favru (fá-vru) sm favri (fá-vri) –
1: omlu a curi tehni easti s-lucreadzã herlu (i altu metal) cu foclu, cioclu shi cu amonea; atsel tsi ncaltsã calu cu petali; favur, hirar, hãlche, alban, nalban, pitãlar;
2: omlu a curi tehni easti s-lucreadzã malama sh-asimea tra s-facã stulii mushati tsi li poartã oaminjlji; hrisic, hriscu
{ro: fierar, argintar}
{fr: ferronnier, forgeron, orfèvre}
{en: blacksmith, silversmith}
ex: s-dutsi la un favru shi dimãndã s-lji facã trei armati di stranji; s-dusi la un favru, sh-adrã penuri mãri shi un cioc; adarã un san la un favru; favrul sh-arãdi di nãs; mash ghiftsãlj suntu favri (hirari, hãlcheadz) la noi; li ded la favru s-nji li-alicheascã bucãtsli

§ favur (fá-vurŭ) sm favuri (fá-vuri) – (unã cu favru)
ex: chealea u ded a favurlui

§ fãvrii/fãvrie (fã-vrí-i) sf fãvrii (fã-vríĭ) – tehnea-a hirarlui; ducheanea iu s-lucreadzã herlu; ducheanea iu s-vindu lucri di her, lucrili di cari ari ananghi hirarlu, etc.; hirãrilji, ceacrã
{ro: fierărie, argintărie}
{fr: ferronnerie, orfèvrerie}
{en: blacksmith shop; silversmith shop; hardware (store)}
ex: sucachea ntreagã easti sadea di fãvrii

§ fãvrescu (fã-vrés-cu) vb IV fãvrii (fã-vríĭ), fãvream (fã-vreámŭ), fãvritã (fã-vrí-tã), fãvriri/fãvrire (fã-vrí-ri) – lucredz herlu (cu foclu, cioclu shi amonea) tra s-fac un lucru, unã hãlati; fãvrusescu
{ro: făuri, lucra fierul}
{fr: forger, travailler le fer}
{en: forge; work the iron}
ex: deadi s-nji fãvreascã nã cljai nauã, cã atsea veaclja s-avea chirutã

§ fãvrit (fã-vrítŭ) adg fãvritã (fã-vrí-tã), fãvrits (fã-vrítsĭ), fãvriti/fãvrite (fã-vrí-ti) – (her) tsi easti lucrat tra si s-facã nã hãlati di el; fãvrusit
{ro: făurit, (fier) lucrat}
{fr: forgé, (fer) travaillé}
{en: forge; (iron) worked}

§ fãvriri/fãvrire (fã-vrí-ri) sf fãvriri (fã-vrírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-fãvreashti tsiva; fãvrusiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

her

her (hĭérŭ) sn heari/heare (hĭá-ri) – metal greu, di-unã hromã ca cinusha, multu lipsit la fãtsearea di multi lucri singur (hãlãts, ca aratrul, bunãoarã), i amisticat cu alti metali (ca s-facã cilichea, bunãoarã;
(expr:
1: her (di cãlcari) = unã hãlati di her tu cari s-bãga jar aoa sh-un chiro (ma adzã easti ilecric) cu cari s-calcã (s-da) stranjili;
2: li dau tuti cu herlu = li ndreg lucrili tra s-aspunã, s-hibã ghini;
3: heari (la mãnj, cicioari) = brãndzã, singiri di her cu cari s-leagã mãnjli sh-cicioarli a sclayilor;
4: dinti di her = dinti sãnãtos tsi poati s-frãngã multi lucri duri, vãrtoasi;
5: (om cu) inimã di her = (i) (om cu) inimã di cheatrã, tsi nu-aducheashti vãrã njilã, vreari, etc. ti cari tsi s-hibã; (ii) (om cu) multu curagi; curagios;
6: mãc heari = mi arcedz multu; mi-acatsã multu inatea; mi fac foc di inati; mi ngindu, mi arcedz multu, mi-acatsã zalea; nj-si mutã perlu di turbari, etc.;
7: acats herlu cu dintsã = giur greu, pi pistea tsi am;
8: duchescu n cheptu-un her (tsi-nj intrã, di moarti) = duchescu unã mari dureari, nvirinari, etc.;
9: her arsu-lj treatsi prit inimã = lj-easti fricã, l-trec hiori di fricã;
10: bati herlu pãnã-i caldu = fã-l un lucru tu nchisitã, unãshunã, cãndu easti ghini (lipseashti) s-lu fats, nu lu-alasã trã ma nãpoi)
{ro: fier; fier de călcat}
{fr: fer; fer à repasser}
{en: iron; pressing iron}
ex: tuti hãlãtsli suntu di her shi di cilichi; herlu tsi nu-l badz pi lucru, cãt lu-alash arudzineashti (acatsã-arudzinã); herlu nilucrat, armãni-arudzinat; di her inimã s-bãgats
(expr: s-hits curagiosh); s-nu-lj si batã dip peana di oclju, cã nãsã va li da tuti stranjili cu herlu
(expr: cu herlu di cãlcari); nu li deadi ghini cu herlu
(expr: nu li cãlcã ghini); bagã-ts mintea, herlu ardi
(expr: herlu di cãlcari easti etim); l-bãgarã tu heari (brãndzã); nu putu s-fugã, cã eara ligat cu heari
(expr: bãgat tu brãndzã) multu greali; ãlj dizligã hearili di la mãnj; fudzii ca ascãpat dit heari
(expr: dit brãndzã); eara sãnãtos ca herlu; cari s-pots s-frãndzã herlu aestu, acshi va lã u pots; cãndu avdzã arshinea-aestã tu casa-a lui, hearili s-mãcã-lj yinea
(expr: lj-yinea creapã di inati, s-featsi foc, lu-acãtsã multu inatea); fratslji a lui, hearili mãca di foc sh-di inati; cãndu nvitsã cã feata bãneadzã, sh-mãca hearili di inati

§ hirar (hi-rárŭ) sm hirari (hi-rárĭ) – omlu a curi tehni easti s-lucreadzã herlu (i altu metal) cu foclu, cioclu shi cu amonea; atsel tsi ncaltsã calu cu petali; hãlche, favru, favur, alban, nalban, pitãlar

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mahinã

mahinã (má-hi-nã) sf mahinj (má-hinjĭ) – multi soiuri di hãlãts cari, tra s-facã un lucru, suntu minati cu mãna i di-un motor tsi neadzi cu cãrbunj, gaz, ilictritsitati, etc.; soi di-amaxi tsi nu easti traptã di calj ma easti faptã si s-minã di-un motor tsi neadzi cu cãrbunj, gaz, ilictritsitati, etc.; machinã, mihãnii, amaxi, aftuchinã, tren, etc.
{ro: maşină; automobil, tren}
{fr: machine; automobile, train}
{en: machine; car, automobile, train}
ex: di multu chiro vinjirã sh-la noi mahinjli di cuseari stranji

§ machinã (má-chi-nã) sf machinj (má-chinjĭ) – (unã cu mahinã)
ex: tricu machina (trenlu)

§ mashinã (ma-shí-nã) sf mashinj (ma-shínjĭ) – (unã cu mahinã)

§ mishinã (mi-shí-nã) sf mishinj (mi-shínjĭ) – (unã cu mahinã)
ex: coasi cu mishina itsido lucru; feci cafei cu mishina

§ mihãnii/mihãnie (mi-hã-ní-i) sf mihãnii (mi-hã-níĭ) – (unã cu mahinã)
ex: di iu li loat aesti mihãnii?

§ mihanicã (mi-há-ni-cã) sf pl(?) – tehnea-a-atsilui tsi lucreadzã cu mihãniili; cunushterli tsi-aspun cum s-fac s-lucreadzã shi cum s-mirimitisescu mihãniili
{ro: mecanică}
{fr: mécanique}
{en: mechanics}
ex: mihanica easti bunã zãnati

§ mihanic (mi-há-nicŭ) sm, sf, adg mihanicã (mi-há-ni-cã), mihanits (mi-há-nitsĭ), mihanitsi/mihanitse (mi-há-ni-tsi) – omlu tsi ari zãnatea di mihanicã; mahinã tsi nu easti faptã s-lucreadzã cu mãna-a omlui ma cu putearea tsi yini di la cãrbunj, gaz, ilictritsitati, etc.;
2: omlu tsi lucreadzã herlu cu foclu tra sã-lj da forma tsi va; hirar, hãlche, favru
{ro: mecanic}
{fr: mécanicien, mechanique}
{en: mechanic, mechanical}
ex: ishi bun mihanic (om tsi cunoashti ghini mihanica)

§ mihani/mihane (mi-há-ni) sf mihãnj (mi-hắnjĭ) – hãlatea cu cari favrul fatsi vimtu (suflã) pristi foc tra s-lu-aprindã ghini, cãndu va s-lu facã arosh herlu tsi-l lucreadzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nalban

nalban (nal-bánŭ) sm nalbanj (nal-bánjĭ) – atsel tsi ncaltsã (bagã, alãxeashti, ndreadzi petalili la) un cal; hirarlu (favrul, hãlchelu) tsi ncaltsã caljlji; alban, pitãlar, petãlar
{ro: potcovar}
{fr: maréchal-ferrant}
{en: blacksmith for making or repairig horse shoes}
ex: di-nj ti du la nalbanlu (la-atsel tsi ncaltsã caljlji); ncãltsa caljlji la nalbanlu

§ nãlbãnii/nãlbãnie (nãl-bã-ní-i) sf nãlbãnii (nãl-bã-níĭ) – tehnea-a nalbanlui ti ncãltsarea-a caljlor; ducheanea (hirãrilja) iu s-vindu petali; ducheanea iu nalbanlu shi ncaltsã caljlji
{ro: potcovărie}
{fr: maréchalerie}
{en: farriery; horse shoeing}
ex: intrai tu-unã nãlbãnii; mi acãtsai di nãlbãnii (s-fac tehnea di nalban)

§ alban (al-bánŭ) sm albanj (al-bánjĭ) – (unã cu nalban)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

yiftu

yiftu (yíf-tu) sm, sf, adg yiftã (yíf-tã), yiftsã (yíf-tsã), yifti/yifte (yíf-ti) – un tsi fatsi parti dit unã mileti vinjitã di cãtã locurli di India sh-cari s-aflã arãspãnditã tu tuti craturli dit Ivropi (mileti tsi nu sta tu-un loc ma s-minã cu tendili sh-carotsãli dit un loc tu altu); ghiftu, gheghiftu, curbet, cinghine; (fig:
1: yiftu = (i) un tsi bati avyiulia sh-cãntã la harei, numtsã, etc.; avyiulgi, chimanigi, sasegi, cealgagi, zãngãnar; (ii) om tsi lucreadzã herlu la foc cu cioclu shi amonea; hirar, hãlche, favru, favur; (iii) om tsi easti ca dispuljat, cari nu-ari tsiva sh-tut caftã di la lumi s-lu-agiutã; dicunjar, proseac, pitaci, zicljar, tsãrãpãn, tsiritonj, tsiritor; expr:
2: muri yifta tsi ti-alãvda = ti-alavdzã singur, cã nu-armasi altu s-ti-alavdã;
3: ploai cu soari, yiftsãlj ãn pãzari = ciudii mari, vinjish sh-tini;
4: yiftul, sh-celnic, la cãrbunj va-lj hibã mintea; yiftul sh-vãsilje, amonea sh-cãfta = s-dzãtsi tr-atsel cari, itsi si s-facã, mash lucrul a lui sh-lu shtii; gãljina sh-tu grãn s-u badz, tut va scãlseascã;
5: cati yiftu, tsirlu sh-alavdã = s-dzãtsi tr-atsel cari, itsi si s-facã, mash cu lucrul a lui s-alavdã;
6: sh-di la yiftu (caftsã) aloat? = di la-atsel tsi nu poati, caftsã sh-tini s-tsã facã un lucru?; di la-atsel tsi nu-ari, caftsã sh-tini un lucru? cã ghiftul easti ahãntu oarfãn cã nu-ari nitsi-aloat tra s-facã pãni;
7: sã ncaci ca ghiftsãlj = sã ncaci multu cu botsli vãrtoasi di lj-avdu tuts vitsinjlji)
{ro: ţigan}
{fr: tsigane}
{en: gypsy}
ex: avets yiftsã (fig: avyiulgeadz) la numtã?; di-atumtsea nu-ari yiftsã furi

§ ghiftu (ghíf-tu) sm, sf, adg ghiftã (ghíf-tã), ghiftsã (ghíf-tsã), ghifti/ghifte (ghíf-ti) – (unã cu yiftu)
ex: sã ncãcearã ca ghiftsãlj
(expr: sã ncãcearã multu, aurlarã, di lj-avdzã tutã dunjaea); easti soi di ghiftu (fig: oarfãn, dispuljat, tsiritor); dush hãlãtsli la ghiftu s-li ndreagã; ghiftul, sh-amirã s-agiungã, tut ghiftu va-armãnã; ghiftul cãnd amirã intrã, tatã-su ninti spindzurã; ghiftul (agiumtu) vãsilje, tatã-su ninti sh-tãlje; cati ghiftu, tsirlu sh-alavdã; cãndu vru s-gioacã ghiftul, s-arupsi tãmpãna; cãndu vru sh-ghiftul s-gioacã, s-arupsi coarda (di-avyiulii); agiumsim sh-noi ghiftsãlj, ma lai di gretslji

§ gheghiftu (ghĭé-ghif-tu) sm, sf gheghiftã (ghĭé-ghif-tã), gheghiftsã (ghĭé-ghif-tsã), gheghif-ti/gheghifte (ghĭé-ghif-ti) – (unã cu yiftu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn